Germania, Belgia, Olanda și Danemarca intenționează să construiască 150 de gigawați de capacitate eoliană offshore în Marea Nordului pentru a contribui la atingerea obiectivelor climatice ale UE și, în cele din urmă, pentru a se desprinde de energia rusească, într-un acord cvadrilateral anunțat miercuri de liderii celor patru state reuniți în cadrul Summitului Mării Nordului în prezența președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în aceeași zi în care executivul european a prezentat detaliile planului REPowerEU.
La Esbjerg, în Danemarca, prim-miniștrii danez, belgian și olandez, Mette Frederiksen, Alexander De Croo și Mark Rutte, și cancelarul german Olaf Scholz au ajuns la un acord pentru a transforma Marea Nordului în “centrala electrică ecologică a Europei”.
Germania, Belgia, Olanda și Danemarca s-au angajat miercuri să construiască cel puțin 150 de gigawați de capacitate eoliană offshore în Marea Nordului până în 2050, relatează Deutsche Welle.
Declarația, semnată în cadrul unui summit privind energia eoliană offshore din Danemarca, a fost făcută în contextul în care Europa încearcă, de asemenea, să își reducă dependența pe termen scurt de importurile de energie din Rusia, pe fondul războiului din Ucraina.
“Aceasta nu este doar o declarație, ci este un set de instrumente pentru ceea ce trebuie să facem și vom face în perioada următoare”, a declarat cancelarul german Olaf Scholz, care a călătorit în Danemarca pentru a semna declarația.
În același timp, premierul olandez Mark Rutte și premierul belgian Alexander De Croo au indicat că UE și cele patru țări implicate vor transforma “Marea Nordului în centrul de putere verde pentru Europa”.
NL wants to work with 🇩🇰🇩🇪🇧🇪 and 🇪🇺 to turn the North Sea into the green powerhouse for Europe. These agreements and the @EU_Commission #RePowerEU package are key. I look forward to continued cooperation to make the North Sea region and Europe greener and more sustainable. pic.twitter.com/Nc7Fy4Wiyj
— Mark Rutte (@MinPres) May 18, 2022
Arrived in the Danish port of Esbjerg.
🇧🇪 is joining forces with 🇩🇰, 🇳🇱 and 🇩🇪 to quadruple offshore energy and make the North Sea Europe’s largest green power plant.
Good for for more affordable, secure and sustainable energy.#NorthSeaSummit pic.twitter.com/n1sJKvSt6u
— Alexander De Croo 🇧🇪🇪🇺 (@alexanderdecroo) May 18, 2022
Potrivit șefei Comisiei Europene, acordul convenit reprezintă un angajament politic foarte puternic de a face din Marea Nordului centrala electrică ecologică a Europei și transmite investitorilor și industriei mesajul că este momentul să intensificăm investițiile în energia eoliană offshore.
“Cu cât devenim mai interdependenți în Europa, cu atât devenim mai independenți față de Rusia. Scopul final este: o piață europeană interconectată pentru energie curată. Acesta este fundamentul unei adevărate Uniuni a energiei curate. Și acesta este modul în care vom REPowerEU (n.r. – reporni Uniunea Europeană)”, a afirmat Ursula von der Leyen.
The more interdependent we become in Europe, the more independent we become from Russia.
The ultimate aim is: an interconnected European market for clean energy.
That is the foundation of a true Union of Clean Energy.
And this is how we #REPower the EU. pic.twitter.com/PVzcZQsFzR
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 19, 2022
Ea a ținut să sublinieze că acest acord coincide cu pachetul REPowerEU, un plan cuprinzător pentru reducerea rapidă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și pentru accelerarea tranziției către energie curată care necesită investiții suplimentare de 210 miliarde de euro până în 2027.
Potrivit lui von der Leyen, acordul dintre Danemarca, Belgia, Olanda și Germania survine în contextul în care Comisia Europeană a ridicat obiectivul privind ponderea surselor regenerabile de energie până în 2030 de la 40 % la 45 %.
Lansat înainte de summitul liderilor europeni de la Versailles și prezentat miercuri în forma sa finală, planul REPowerEU va presupune în ansamblul său investiții de 300 de miliarde de euro, aproximativ 72 de miliarde de euro sub formă de granturi și 225 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi, acestea din urmă fiind deja prevăzute în Mecanismul de redresare și reziliență.
Investițiile vor include până la 10 miliarde de euro pentru infrastructura de gaz, precum și până la 2 miliarde de euro pentru infrastructura petrolieră, în vederea opririi transportului de petrol rusesc ca parte a sancțiunilor europene față de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei.
