Emisarul special al Statelor Unite pentru Groenlanda a prezentat elementele-cheie ale unei propuneri americane adresate Danemarcei privind viitorul statut de securitate al Groenlandei, care include posibilitatea înființării unor noi baze militare, extinderea libertății operaționale a SUA și desfășurarea unui sistem de apărare antirachetă de tip „Dom de Aur” deasupra insulei arctice, relatează joi dpa.
Într-un eseu publicat joi în The New York Times, Jeff Landry a precizat că nu poate oferi detalii concrete despre un posibil acord-cadru referitor la Groenlanda. El a subliniat însă că „cadrul se bazează pe acordurile de apărare din 1941 și 1951 dintre Statele Unite și Danemarca și ar spori securitatea Statelor Unite, a NATO și a Groenlandei, reafirmând obligații de apărare transatlantice de lungă durată”.
Acordul din 1951 oferă deja Statelor Unite o marjă considerabilă de acțiune militară pe teritoriul Groenlandei, care aparține Danemarcei, stat membru NATO. În prezent, SUA administrează o singură bază militară pe insulă, baza spațială Pituffik, situată în nord-vestul Groenlandei.
Potrivit lui Landry, un eventual nou acord ar putea facilita desfășurarea unor sisteme avansate de apărare antirachetă, precum „Domul de Aur” al SUA, și ar contribui la contracararea influenței ostile a Chinei și Rusiei în regiune. Oficialul american a susținut că măsurile avute în vedere nu sunt „provocatoare”, ci „preventive”.
Presiunile exercitate de președintele american Donald Trump, de la începutul anului, pentru anexarea Groenlandei au generat tensiuni în relațiile Statelor Unite cu Copenhaga și cu alte state europene. În prezent, între Statele Unite, Danemarca și Groenlanda se află în desfășurare negocieri menite să identifice o soluție la această criză.
„Aceste măsuri ar asigura că Statele Unite, și nu adversarii săi, stabilesc regulile într-una dintre regiunile cu cele mai importante consecințe strategice permanente”, a mai scris Jeff Landry în articolul publicat de The New York Times.
Donald Trump și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au convenit săptămâna trecută, la Forumul Economic Mondial de la Davos, premisele unui acord privind securitatea arctică.
Potrivit lui Trump, soluția aflată în discuție ar avea beneficii largi, el precizând că „această soluție, dacă va fi finalizată, va fi una excelentă pentru Statele Unite ale Americii și pentru toate statele NATO”.
Liderul de la Casa Albă a mai arătat atunci că negocierile nu se limitează la aspectele generale ale viitorului acord, ci includ și discuții suplimentare despre un proiect denumit Golden Dome (Cupola de Aur), în legătură cu Groenlanda. „Au loc discuții suplimentare cu privire la Golden Dome (Cupola de Aur), în ceea ce privește Groenlanda”, a transmis Donald Trump, adăugând că „informații suplimentare vor fi puse la dispoziție pe măsură ce discuțiile avansează”.
Acordul despre care Rutte și Trump au oferit puține detalii ar putea include patru puncte principale. Primele două prevăd renegocierea acordului bilateral de apărare din 1951 dintre Statele Unite și Danemarca, și actualizat în 2004, pentru a fi adaptat inclusiv pentru sistemul antirachetă (Golden Dome) propus de Trump și cu posibil acces extins al SUA în Groenlanda pe modelul bazelor britanice în Cipru, precum și angajamentul guvernelor europene de a-și crește contribuția la securitatea regională, inclusiv printr-o posibilă misiune NATO. Ultimele două puncte, mai speculative, prevăd un acord între UE și SUA de a nu impune noi tarife reciproc și crearea unui organism de supraveghere a drepturilor de explorare, pentru a preveni ca alte puteri majore, precum China sau Rusia, să obțină controlul resurselor insulei arctice.
Deblocarea acestei situații a fost precedată de o întâlnire, la Washington, între vicepreședintele american J.D. Vance, secretarul de stat Marco Rubio, ministrul de externe danez Lars Løkke Rasmussen și ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, când cei patru au convenit să formeze „un grup de lucru la nivel înalt pentru a explora dacă putem găsi o cale comună de urmat”.