Connect with us

U.E.

Poliția din Berlin le-a interzis falșilor soldați americani de la Checkpoint Charlie de a se fotografia cu turiștii pe care adesea îi escrocau

Published

on

© Wikipedia

Autoritățile locale din Berlin au revocat permisiunea actorilor prezenți la Checkpoint Charlie de a se îmbrăca în soldați americani și de a face poze cu turiștii în săptămâna în care se aniversează 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Interdicția a fost solicitată de Poliție, motivând că unii actori i-au presat pe turiști să plătească pentru fotografiile făcute, relatează Deutsche Welle

Situat în inima capitalei germane, Checkpoint Charlie a fost în timpul Războiului Rece unul dintre principalele puncte de trecere între Est şi Vest, iar din 1989, el a devenit unul dintre cele mai vizitate locuri de către turişti.

Citiți și Începe săptămâna dedicată celor 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului: SUA și NATO, reprezentate la nivel înalt în capitala Germaniei într-o mostră de unitate transatlantică

Zece actori, în uniforme americane, pot fi găsiţi în permanenţă la acest obiectiv turistic încă de la începutul anilor 2000 pentru a fi fotografiaţi, contra cost, de către vizitatori sau pentru a vinde vize sau timbre false din perioada Războiului Rece.

Astfel, autoritățile din capitala Germaniei au retras autorizația de spectacol public de la agenția de casting ,,Dance Factory”, care i-a reprezentat pe cei aproximativ 10 actori care s-au îmbrăcat ca soldați americani și au făcut poze cu turiștii, cărora le-au adus uneori injurii pentru că refuzau să plătească pentru fotografiile realizate alături de ei. 

Totuși, liderul acestei trupe de actori le-a explicat polițiștilor că activitatea prestată în scop turistic și de divertisment nu este contra costa, ci este bazată pe donațiile turiștilor binevoitori, însă ancheta Poliției, desfășurată sub acoperire, a arătat că lucrurile stau diferit, actorii încasând 4 euro per fotografie.

De la căderea Zidului Berlinului în noiembrie 1989, Checkpoint Charlie a fost un magnet pentru turiști și punctul central a ceea ce a fost descris drept istoria ,,Disneyficării” Zidului Berlinului. Pe străzile de pe ambele părți ale punctului de trecere se află magazine de suveniruri, restaurante fast-food și chioșcuri care pretind că vând bucăți din zid și alte suveniruri conexe

Zidul Berlinului (în limba germană: Berliner Mauer), un simbol al Războiului Rece, a fost construit, inițial, pe 13 august 1961 și a fost demolat în săptămânile de după 9 noiembrie 1989. Parte a Cortinei de Fier, Zidul Berlinului a fost cea mai cunoscută parte a frontierelor RDG-ului. Zidul a rezistat până la 9 noiembrie 1989, iar căderea lui a fost un simbol și un semnal pentru sfârșitul regimurilor comuniste în Europa Centrală și de Est și pentru reunificarea Germaniei.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene, despre situația din Belarus: Hărţuirea şi reprimarea violentă a manifestanţilor paşnici nu-şi au locul în Europa

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj pe contul de Twitter prin care condamnă măsurile luate de autoritățile din Belarus față de protestarii pașnici, care au ieșit pe străzile din Minsk în urma rezultutatului alegerilor prezidențiale.

„Hărţuirea şi reprimarea violentă a manifestanţilor paşnici nu-şi au locul în Europa. Drepturile fundamentale în Belarus trebuie respectate. Fac apel la autorităţile din Belarus să se asigure ca voturile de la alegerile de ieri să fie numărate cu exactitate şi făcute publice”, susține președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În urma intervențiilor din partea forțelor de ordine, un belarus și-a pierdut viața, iar alți zeci au fost răniți.

Totodată, președintele Consiliului European, Charles Michel, critică autoritățile din Belarus pentru violența manifestată împotriva protestarilor care au ieșit în stradă în urma alegerilor prezidențiale, care l-au desemenat pe Aleksandr Lukașenko pentru a șasea oară în funcția de șef al statului.

Forțele de ordine au intervenit ieri seară în Belarus după ce mai mult proteste au început în urma rezultatului alegerilor prezidențiale, care a prezentat cea de-a șasea victorie pentru Aleksandr Lukaşenko,  obținând un scor copleștior de aproximativ 79,7%.

Forţe de poliţie şi ale Ministerului de Interne au fost desfăşurate duminică în număr mare pe străzile capitalei Minsk, blocând numeroase căi de acces şi clădiri oficiale, în timp ce autorităţile îi invitau pe belaruşi să nu iasă în stradă la manifestaţii.

Citiți și: UE solicită autorităților din Belarus să elibereze imediat protestatarii pașnici care au fost reținuți în noaptea alegerilor prezidențiale

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

COVID-19: Comisia Europeană a aprobat Germaniei un ajutor de stat de 6 miliarde de euro pentru sectorul de transport public

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a aprobat săptămâna trecută planul de ajutor economic al Germaniei asupra sectorului de transport de persoane, în valoare de 6 miliarde de euro. Ajutorul dat de statul german companiilor de transport în comun reprezintă un pachet economic de redresare a sectorului afectat.

„Furnizorii de transport locali și regionali continuă să procure servicii esențiale cetățenilor în timpul pandemiei de coronavirus. Acest plan în valoare de 6 miliarde de euro, permite Germaniei să ii compenseze pentru pagubele suferite din cauza pandemiei și a măsurilor de precauție puse în practică pentru a limita răspandirea virusului. Continuăm să lucrăm cu statele membre pentru a asigura posibilitatea ca măsurile de ajutor național să fie adoptate rapid și eficient, în conformitate cu regulile UE.” , a transmis vicepreședintele executiv Margrethe Vestager, responsabilă pentru politica în domeniul concurenței, informează un comunicat al Comisiei Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Măsurile luate de guvernul german impotriva răspandirii coronavirsului, precum închiderea școlilor și a creșelor, aranjamente extinse de teleoperare, reguli de distanțare socială și restrictiile asupra adunărilor, au afectat în mod deosebit sistemul de transport în comun. Conform statisticilor: „numărul de pasageri în serviciile de transport public locale pe drumuri și căi ferate a scăzut între 70% și 90%, rezultând în scăderea veniturilor”, mai transmite sursa citată.

Conform planului economic al Germaniei asupra propriului transport public de persoane, companiile de transport vor avea dreptul de a primi compensații în intervalul de timp 1 martie – 31 august 2020.

Pentru ca planul economic în valoare de 6 miliarde de euro să acopere strict pierderile suferite în urma pandemiei, Comisia Europeană specifică următoarele: „Germania se va asigura că niciun operator de transport nu primește mai mult în compensare decât atât cât a suferit în pierderi și că orice plată care depășește dauna efectivă este recuperată”.

„Comisia a evaluat măsurile sub Articolul 107(2) (b) al Tratatului asupra Funcționării Uniunii Europene, care permite Comisiei să aprobe măsuri cu caracter de ajutor de stat date de către statele membre pentru a compensa companii sau sectoare specifice ( sub forma unui plan ) pentru daunele direct cauzate de circumstanțe exceptionale”, transmite comunicatul Comisiei Europene prin care se justifică ajutorul economic acordat de statul german transportului în comun. Așadar, conform Comisiei Europene, planul economic de ajutor al sectorului de transport public al Germaniei se înscrie în parametrii legali ai UE.

Pentru a ajuta statele membre ale UE, Comisia Europeană a adoptat în data de 19 martie 2020, ajutorul de stat sub numele de Cadru Temporar, bazat pe articolul 107 (3)(b), pentru a conferi flexibilitate economică deplină statelor membre în gestionarea crizei COVID-19.

Cadrul temporar cuprinde următoarele tipuri de ajutoare de stat ce pot fi acordate de către statele membre:  (i) granturi directe, infuzii de capital, avantaje fiscale selective și avansuri de plată; (ii) garanții de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderi; (iii) împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi; (iv) garanții pentru băncile care direcționează ajutoarele de stat către economia reală; (v) asigurări publice ale creditelor la export pe termen scurt pentru toate țările, fără a fi necesar ca statul membru în cauză să demonstreze că în țara respectivă riscurile în cauză sunt temporar neasigurabile pe piața privată; (vi) sprijin pentru activitățile de cercetare și dezvoltare privind coronavirusul; (vii) sprijin pentru construirea de instalații de testare și modernizarea acestora; (viii) sprijin pentru fabricarea de produse relevante pentru combaterea pandemiei de COVID-19 sub formă de granturi directe, avantaje fiscale, avansuri rambursabile și garanții de acoperire a pierderilor;  (ix) sprijin clar direcționat, acordat sub formă de amânare la plata impozitelor și/sau de suspendare a contribuțiilor de asigurări sociale; (x) sprijin clar direcționat, acordat sub formă de subvenții salariale pentru salariații întreprinderilor din sectoarele sau regiunile care au avut cel mai mult de suferit de pe urma pandemiei de COVID-19 și care, în caz contrar, ar fi disponibilizat personal.

Cadrul Temporar ce facilitează ajutoarele acordate de statele membre sectoarelor afectate de coronavirus va funcționa până în iunie 2021, perioada de funcționare fiind extinsă de catre Comisia Europeană.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

UE solicită autorităților din Belarus să elibereze imediat protestatarii pașnici care au fost reținuți în noaptea alegerilor prezidențiale

Published

on

© European Union

Șeful diplomației externe, Josep Borrell, reiterează faptul că Uniunea Europeană și-a exprimat în mod repetat așteptările cu privire la desfășurarea corespunzătoare a alegerilor prezidențiale din Belarus.

„Noaptea alegerilor a fost marcată cu o violență inacceptabilă din partea statului împotriva protestatarilor pașnici. Se pare că acest lucru a dus la pierderea vieții unui cetățean, iar mulți alții au fost răniți. Condamnăm violența și solicităm eliberarea imediată a tuturor deținuților din noaptea alegerilor. Autoritățile din Belarus trebuie să se asigure că dreptul fundamental al întrunirii pașnice este respectat”, au transmis într-o declarație comună Josep Borrell și comisarul european pentru Extindere și politica de vecinătate.

De asemenea, oficialii europeni anunță că vor continua să urmărească îndeaproape evoluțiile din Belarus în ceea ce privește continuare răspunsului UE și relațiile cu Belarus, având în vedere situația în desfășurare.

Totodată, președintele Consiliului European, Charles Michel, critică autoritățile din Belarus pentru violența manifestată împotriva protestarilor care au ieșit în stradă în urma alegerilor prezidențiale, care l-au desemenat pe Aleksandr Lukașenko pentru a șasea oară în funcția de șef al statului.

Forțele de ordine au intervenit ieri seară în Belarus după ce mai mult proteste au început în urma rezultatului alegerilor prezidențiale, care a prezentat cea de-a șasea victorie pentru Aleksandr Lukaşenko,  obținând un scor copleștior de aproximativ 79,7%.

Forţe de poliţie şi ale Ministerului de Interne au fost desfăşurate duminică în număr mare pe străzile capitalei Minsk, blocând numeroase căi de acces şi clădiri oficiale, în timp ce autorităţile îi invitau pe belaruşi să nu iasă în stradă la manifestaţii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending