Connect with us

FONDURI EUROPENE

Premierul desemnat Ludovic Orban: Avem ca prioritate evitarea riscului de dezangajare a fondurilor europene

Published

on

© Partidul National Liberal/ Facebook

Premierul desemnat Ludovic Orban a susținut luni, în discursul său în plenul reunit al Parlamentului pentru învestirea Guvernului, că una din prioritățile asumate de viitorul cabinet executiv este evitarea riscului de dezangajare a fondurilor europene.

O prioritate este adoptarea măsurilor pentru evitarea riscului de dezangajare a fondurilor europene. Riscăm să pierdem 600 de milioane de euro în acest an, iar anul viitor 3,2 miliarde de euro, mai ales din cauza că pe POIM nu s-a semnat aproape niciun contract din marile proiecte”, a spus Orban, în plen.

Săptămâna trecută, în timpul audierilor din Comisiile de specialitate ale Parlamentului, propunerea de ministru pentru Ministerul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș, a susținut că există un risc de dezangajare de 3,2 miliarde de euro în anul 2020.

De altfel, în programul de guvernare depus de PNL în Parlament, figurează ca obiectiv ”adoptarea măsurilor necesare pentru a evita riscul de dezangajare a fondurilor europene și pentru soluționarea situațiilor care fac obiectul procedurilor de infringement”.

Plenul reunit al Parlamentului României s-a întrunit luni pentru votul de învestire a Guvernului propus de premierul desemnat Ludovic Orban, la peste trei săptămâni distanță după ce cabinetul Vioricăi Dăncilă a fost demis prin moțiune de cenzură și cu șase zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Bugetul UE

Cifre oficiale: La 13 ani de la aderare, România a primit 54,43 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, cu 35 de miliarde mai mult decât a contribuit

Published

on

România a primit 54,43 miliarde de euro de la Comisia Europeană și a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 18,91 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie 2007 – 30 noiembrie 2019, conform balanței publicate luni de Ministerul Finanțelor Publice.

Astfel, după 13 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România are un sold pozitiv de 35,52 miliarde de euro, fonduri europene primite de țara noastră peste banii cu care a contribuit la bugetul UE.

În termeni simplificați, pentru fiecare un euro cu care România a contribuit la bugetul Uniunii Europene a primit înapoi câte trei euro.

Potrivit datelor publicate de MFP, cei mai mulți bani au fost obținuți de România din fondurile europene din perioada de programare 2007-2013, aproximativ 34 miliarde de euro. În ceea ce privește actualul Cadru Financiar Multianual 2014-2020, România a primit de la Uniunea Europeană fonduri europene de peste 17,75 miliarde de euro. Restul sumelor au fost alocate în perioada de pre-aderare pentru a pregăti intrarea României în UE.

Aceste date sunt publicate în contextul în care anul 2020 este ultimul din actualul cadru financiar multianual, iar țările UE, Comisia Europeană și Parlamentul European poartă discuții intense pentru definitivarea viitorului buget multianual 2021-2027.

Pe de altă parte, tot luni, ministrul fondurilor europene a anunțat că România a transmis Comisiei Europene o cerere de rambursare de 1 miliard de euro pentru proiectele cu finanțare europeană și a mai informat că riscul decomiterii de fonduri a fost eliminat la nivelul tuturor Programelor Operaționale.

Astfel, pentru România, viitorul cadru financiar multianual păstrează o importanță strategico-economică ce decurge din câteva date concrete: 70% din investițiile publice în țara noastră sunt realizate cu fonduri europene, cel mai recent raport al UE privind coeziunea economică arată că datorită investițiilor politicii de coeziune PIB-ul României va crește cu 2.1% până în anul 2023.

Potrivit propunerii de buget înaintate de Comisia Europeană la 2 mai 2018, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual au devenit sensibile în ultimele luni. Parlamentul European și Comisia Europeană au cerut statelor membre să cadă repede la un acord, în timp ce propunerea formulată de președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene a stârnit numeroase nemulțumiri. Drept urmare, liderii statelor membre ale Uniunii Europene l-au mandatat pe președintele Charles Michel să continue negocierile în vederea obținerii unui acord final privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene a transmis, la începutul lunii decembrie, statelor membre propunerea pentru următorul buget pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2021-2027. Propunerea este un buget de 1.087 miliarde euro pentru perioada de șapte ani, reprezentantând 1,07% din venitul național brut (VNB) al statelor membre ale UE. Defalcată, propunerea de buget este structurată astfel: 323 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 334 miliarde de euro pentru sprijin și dezvoltare agricolă; și 356 miliarde de euro pentru alte programe, inclusiv noile priorități. 

Cu toate acestea, este improbabil ca Parlamentul European să accepte propunerea Consiliului, în vreme ce și Comisia Europeană s-a declarat nemulțumită. Propunerea Finlandei de a limita viitorul cadru financiar multianual la 1,07% din VNB este sub propunerea de lansată de Comisia Europeană, dar peste nivelul de 1% dorit de cel mai mare contributor net, Germania, care continuă să solicite menținerea acestui plafon. 

În propunerea sa de buget cifrat la peste 1.000 de miliarde de euro pentru șapte ani publicată în mai 2018, Comisia Europeană a luat în calcul o cotă de 1,11% din venitul național brut pentru fiecare stat membru. Parlamentul European a cerut o alocare 1,3%, un procent care pare nefezabil, în timp ce țările UE au revenit la disputa tradițională între contributori și beneficiari.

 

 

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministrul Fondurilor Europene: România nu a pierdut fonduri europene în 2019. Un miliard de euro a fost solicitat Comisiei Europene pentru decontare

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloş, a declarat luni că suma transmisă de România la Comisia Europeană pentru decontare este de un miliard de euro și a anunțat că riscul decomiterii de fonduri a fost eliminat la nivelul tuturor Programelor Operaționale.

”România nu a pierdut fonduri europene în 2019, în ultimele două luni fiind eliminat riscul dezangajării ce părea iminent. Sumele prevăzute pentru anul care se încheie au fost utilizate integral pentru proiecte finanțate prin intermediul Programelor Operaționale 2014-2020”, a anunțat Boloș, potrivit unui comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit acestuia, începând cu data de 4 noiembrie 2019, riscul decomiterii de fonduri a fost eliminat la nivelul tuturor Programelor Operaționale.  

”Mai mult decât atât, valoarea declarațiilor de cheltuieli pe care le-am transmis către Autoritatea de Certificare și Plată din Ministerul Finanțelor Publice a depășit cu peste 467 milioane euro ținta de dezangajare pentru Programele finanțate din Politica de Coeziune și pentru Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate. Astfel, valoarea declarațiilor de cheltuieli pe care le-am asigurat și transmis Ministerului Finanțelor Publice de la începutul lunii noiembrie până la sfârșitul acestui an a fost fost de 1,02 miliarde euro”, a declarat ministrul Boloș.

Ministrul Fondurilor Europene a reamintit că România avea, la 31 octombrie 2019, risc de decomitere în principal pentru PO Capital Uman, PO Regional, PO Capacitate Administrativă și PO Ajutorarea Persoanelor Defavorizate.

Valorile declarațiilor de cheltuieli transmise de Autoritățile de Management către Ministerul Finanțelor Publice în perioada noiembrie – decembrie 2019 au fost: Programul Operațional Infrastructură Mare (258,6 milioane de euro), Programul Operațional Capital Uman (177,5 milioane de euro), Programul Operațional Competitivitate (70,2 milioane de euro), Programul Operațional Asistență Tehnică (15,7 milioane de euro), Programul Operațional Regional (395 milioane de euro), Programul Operațional Capacitate Administrativă (32 milioane de euro), Programul Operațional Asistență Dezavantajați (56,8 milioane euro).

În prezent, rata de absorbție a României este 36% raportat la media UE, care este de 39%. Totodată, valoarea sumelor primite de România de la Comisia Europeană este de peste 11 miliarde euro.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Guvernul instituie un mecanism de finanțare pentru deblocarea unor proiecte cu fonduri europene privind infrastructura de apă și de transport

Published

on

© Guvernul României

Guvernul a aprobat, în şedinţa de vineri, o ordonanţă de urgenţă care instituie un mecanism de finanţare pentru deblocarea unor proiecte cu fonduri europene privind infrastructura de apă şi canalizare şi de transport.

“Acest proiect este important pentru fondurile europene, mai ales pentru proiectele de infrastructură, mă refer la infrastructura de apă-canalizare, dar şi la proiectele de infrastructură de transport, pe care le-am găsit la preluarea mandatului de ministru destul de întârziate de Guvernele anterioare. Numărul de beneficiari ca urmare a acestor măsuri adoptate – 617 unităţi administrativ-teritoriale şi peste 4 milioane de beneficiari ai serviciilor de apă şi canalizare, este vorba de servicii publice care sunt elementare pentru traiul zilnic al fiecăruia dintre cetăţeni”, a spus ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, la Palatul Victoria, citat de Agerpres.

El a adăugat că valoarea celor 24 de proiecte pentru apă şi canalizare este de 4,2 miliarde de euro, iar printre principalii beneficiari sunt localităţi din judeţele Brăila, Iaşi, Bacău, Argeş, Teleorman, Ilfov, Sibiu, Braşov, Gorj, Vâlcea, Călăraşi, Prahova, Bistriţa-Năsăud, Mehedinţi, Vaslui, Harghita, Maramureş, Giurgiu, Neamţ, Buzău.

Ministrul Fondurilor Europene a menţionat că ordonanţa de urgenţă adoptată vineri prevede şi un mecanism care va face posibil ca fondurile europene neutilizate în anumite domenii să fie redirecţionate acolo unde există proiecte în listele de rezervă pentru programele operaţionale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending