Connect with us

POLITICĂ

România află astăzi dacă va avea un nou guvern: Cabinetul Ludovic Orban este supus votului de aprobare în Parlament, cu șase zile înainte de alegerile prezidențiale

Published

on

© Administrația Prezidențială

Plenul reunit al Parlamentului României se întrunește luni pentru votul de învestire a Guvernului propus de premierul desemnat Ludovic Orban, la peste trei săptămâni distanță după ce cabinetul Vioricăi Dăncilă a fost demis prin moțiune de cenzură și cu șase zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale.

Conform programului, ședința începe la ora 14:00, iar premierul desemnat Ludovic Orban va prezenta programul de guvernare şi lista Guvernului, informează Agerpres.

Vor avea loc dezbateri urmate de votul asupra cererii de acordare a încrederii Parlamentului asupra Programului şi a întregii liste a Guvernului.

Săptămâna trecută, miniştrii propuşi în Cabinetul Orban au fost audiaţi în comisiile de specialitate ale Parlamentului, 3 din cei 16 primind aviz negativ de la parlamentari. Astfel, Florin Cîţu – propus pentru preluarea portofoliului de la Ministerul Finanţelor Publice, Ion Ştefan – propus pentru Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei şi Violeta Alexandru – propusă la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale au primit aviz negative.

Cei care au primit vot favorabil în comisiile parlamentare sunt: Marcel Vela – propus pentru funcţia de ministru al Afacerilor Interne, Nicolae Ciucă – propus pentru a ocupa funcţia de ministru al Apărării Naţionale, Ioan Marcel Boloş – propus pentru funcţia de ministru al Fondurilor Europene, Victor Costache – propus pentru a ocupa funcţia de ministru al Sănătăţii, Bogdan Gheorghiu – propus pentru funcţia de ministru al Culturii, Monica Anisie – propusă pentru a ocupa funcţia de ministru al Educaţiei, Bogdan Aurescu – propus la Ministerul Afacerilor Externe, Cătălin Predoiu – propus pentru Ministerul Justiţiei, Lucian Bode – propus pentru funcţia de ministru al Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Virgil Popescu – propus pentru funcţia de ministru al Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Nechita Adrian Oros – propus pentru preluarea portofoliului de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Costel Alexe – propus pentru funcţia de ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ionuţ Stroe – propus pentru a ocupa funcţia de ministru al Tineretului şi Sportului.

Pentru învestirea în funcție a unui guvern este nevoie de prezenţa a cel puţin 233 de parlamentari la şedinţă şi de întrunirea a minimum 233 de voturi favorabile.

Potrivit celor mai recente declarații, Ludovic Orban se bazează pe 225 de voturi și susține că a mai purtat negocieri cu alți 11 parlamentari pentru a avea o marjă în obținerea majorității.

În cazul în care va obține susținerea Parlamentului, guvernul Orban va avea de formulat măsuri privind rectificarea bugetară pentru anul în curs, realizarea bugetului pentru anul 2020 și încadrarea sub ținta de deficit de 3% din PIB, precum și nominalizarea unui comisar european din partea României, pe fondul respingerii candidaților propuși de PSD și a întârzierii votului de validare și de instalare în funcție a Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Ministrul de externe Bogdan Aurescu: România îndeamnă Belarusul să respecte drepturile omului și să pună capăt violențelor

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

România îndeamnă Belarusul să respecte pe deplin drepturile fundamentale ale omului, a afirmat luni, într-o postare pe Twitter, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, în contextul manifestațiilor de la Minsk prin care protestatarii contestă realegerea în funcție a președintelui Aleksandr Lukașenko, iar opoziția acuză fraudarea alegerilor prezidențiale de duminică.

Sunt foarte îngrijorat de evoluțiile recente din Belarus“, a scris Aurescu.

România îndeamnă Belarusul să respecte pe deplin drepturile fundamentale ale omului și consideră cu tărie cu singura cale înainte este oprirea violenței și începerea unui dialog politic cât mai repede cu putință“, a continuat șeful diplomației române.

 

Rezultatele oficiale ale alegerilor prezidenţiale de duminică, care îl dau pe Lukaşenko câştigător cu 80% din voturi, au fost respinse de candidata opoziţiei, Svetlana Tihanovskaia, care a cerut ca preşedintele să cedeze puterea şi a revendicat la rândul ei victoria. Separat, mii de oameni au ieșit în stradă să protesteze, iar manifestanții pașnici au fost reprimați de forțele de ordine.

Situaţia din Belarus va fi discutată şi la reuniunea informală a miniştrilor de externe din bloc ce va fi organizată la sfârşitul acestei luni la Berlin şi care va aduce în discuţie şi relaţiile dificile cu China şi Rusia, a menţionat un alt responsabil european, informează Agerpres.

Surse europene citate de AFP au mai precizat că pentru adoptarea de noi sancţiuni împotriva Belarusului este nevoie de unanimitate şi că poziţia premierului ungar Viktor Orban va avea un rol determinant. Acesta a pledat pentru ridicarea sancţiunilor europene aflate încă în vigoare împotriva Belarusului, respectiv un embargo asupra vânzărilor de arme şi de materiale ce ar putea servi la represiune, precum şi interdicţia intrării în UE a patru persoane, însoţită de blocarea averilor acestora.

Continue Reading

POLITICĂ

Ministrul finanțelor: România are cea mai mică creștere a deficitului bugetar din UE față de estimarea inițială

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Criza economică a însemnat cheltuieli mai mari la buget pentru toate ţările, dar România a înregistrat cea mai mică creştere a deficitului bugetar faţă de estimarea iniţială, potrivit ministrului Finanţelor, Florin Cîţu.

“Am promis o politică fiscală prudentă, responsabilă şi neinflaţionistă pe termen lung. Am reuşit până acum. Criza economică a însemnat cheltuieli mai mari de la buget pentru toate ţările. Toate deficitele bugetare au explodat. Totuşi, România are cea mai mică creştere a deficitului bugetar faţă de estimarea iniţială”, a scris Cîţu, duminică, pe pagina sa de Facebook.

 

Creșterea deficitelor bugetare la nivelul întregii Uniuni Europene a fost generată de criza provocată de pandemia de COVID-19, dar și de suspendarea prevederilor Pactului de stabilitate și creștere, Comisia Europeană permițând statelor membre să sporească cheltuielile publice indiferent de nivelul deficitului bugetar pentru a putea face față crizei. Cu toate acestea, executivul european a avertizat că prevederile Pactului vor fi reintroduse.

Potrivit lui Florin Cîțu, beneficiile pentru toţi românii ale politicii fiscale prudente implementate sunt: cel mai mic necesar al împrumuturilor pentru a acoperi deficitul bugetar (Polonia de exemplu trebuie să împrumute în plus în 2020 9,3% din PIB), spaţiu de manevră mai mare în 2021 dacă această criză economică şi de sănătate se prelungeşte, presiunea mai mică pe dobânzile şi veniturile bugetare viitoare (presiune mai mică asupra finanţelor generaţiilor viitoare), presiune redusă pe creşterea preţurilor în viitor şi efect redus al eliminării sectorului privat prin intervenţia prea mare a statului în economie.

“Economia liberală se dezvoltă cu un sector privat puternic şi majoritar în economie. Dar cel mai important lucru este să reuşim, cu un efort bugetar mult mai mic decât restul ţărilor din UE, revenirea economică din trimestrul III şi evitarea recesiunii tehnice. A fost obiectivul meu din primul moment şi vă spun că reuşim”, a precizat ministrul Finanţelor.

Execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde lei (4,17% din PIB), conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice, informează Agerpres.

“Mai mult de jumătate din deficit, respectiv 23,04 miliarde lei (2,13% din PIB), este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19”, se precizează în raportul MFP privind execuţia bugetară.

Continue Reading

POLITICĂ

Ajutor umanitar pentru Beirut: România trimite în Liban opt tone de materiale medicale ce vor fi transportate cu două aeronave ale Forțelor Aeriene

Published

on

© Fortele Aeriene Romane/ Facebook

România va trimite în Liban opt tone de materiale medicale, formate din 2.000 de flacoane de ceftriaxone (n.r. – antibiotic), ca ajutor umanitar pentru înlăturarea urmărilor dezastrului provocat de explozia din Beirut, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Țara noastră s-a numărat printre statele care au primit cerere de acordare a asistenței internaționale din partea guvernului libanez,  prin activarea Mecanismului European de Protecție Civilă, mai precizează MApN.

Guvernul României,  societatea civilă și  reprezentanții diasporei libaneze au răspuns imediat apelului solicitat, iar prin eforturi comune, o cantitate relevantă de echipamente medicale  urmează a fi donate către statul libanez.

Forțele Aeriene Române s-au implicat în acest demers și au pus la dispoziție două aeronave ( C-130 Hercules și C-27J Spartan) care să asigure transportul materialelor medicale indispensabile tratamentelor destinate victimelor.

De asemenea, două cadre ale Inspectoratului General pentru Situații  de Urgență vor însoți echipajul care va asigura transportul aerian și vor asigura predarea materialelor medicale către autoritățile responsabile din Liban.

Din partea Ministerului Mediului, un membru al echipei de protecție civilă europeană, aflat deja în zona afectată de explozie, sprijină autoritățile în coordonarea forțelor de intervenție și a asistenței internaționale.

Premierul Ludovic Orban a semnat vineri decizia privind folosirea cantităţii de 2.000 de flacoane de ceftriaxone din rezerva de mobilizare ca ajutor umanitar extern de urgenţă pentru înlăturarea urmărilor dezastrului provocat de explozia din capitala Libanului – Beirut, informează Agerpres.

”Se aprobă folosirea cantităţii de 2.000 de flacoane de ceftriaxone din rezerva de mobilizare din domeniul sănătăţii ca ajutor umanitar extern de urgenţă pentru înlăturarea urmărilor dezastrului provocat de explozia din capitala Republicii Libaneze, Beirut”, se arată în decizia publicată în Monitorul Oficial.

Prin această decizie, România răspunde pozitiv și apelului lansat de președintele Consiliului European Charles Michel și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, care i-au îndemnat joi pe cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană să sprijine Libanul. De altfel, președintele francez Emmanuel Macron a fost primul lider internațional care s-a deplasat la Beirut joi, la două zile după explozie, iar sâmbătă este urmat într-un gest similar de președintele Consiliului European. De asemenea, Uniunea Europeană a anunţat joi deblocarea a 33 milioane de euro pentru a finanţa un prim ajutor de urgenţă în favoarea Libanului şi a mobilizat alte mijloace materiale, între care o navă-spital italiană pentru a ajuta echipele de intervenţie din Beirut.

Cele două explozii de marţi, de la Beirut, au ucis cel puţin 137 de oameni şi au rănit peste 5000, iar zeci de persoane sunt în continuare date dispărute, a comunicat Ministerul libanez al Sănătăţii.

Deflagraţiile declanşate de un incendiu la un depozit de azotat de amoniu au lăsat fără adăpost 300.000 de locuitori din capitala Libanului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending