Deputatul PNL Alexandru Muraru a anunțat miercuri că a atacat la Curtea de Apel Iași decizia CNCD de a nu-l sancționa pe Viktor Orban pentru declarațiile rasiste și xenofobe de la Școala de Vară de la Băile Tușnad.

“Justiția Română are șansa de a fi prima instanță europeană care condamnă liderul unui stat membru al Uniunii Europene, Viktor Orban, pentru declarații rasiste și instigare la ură pe criterii etnice. În plus, această decizie ar putea fi un exemplu pentru alte state membre ale Uniunii Europene, demonstrând că nu trebuie să tolerăm nicio formă de discriminare și că trebuie să ne angajăm în lupta împotriva rasismului și instigării la ură”, a spus Muraru, conform unui comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro.

În luna iulie 2022, premierul maghiar Viktor Orban a atacat, într-un discurs ținut în România la Băile Tușnad, “amestecarea raselor europene și non-europene” și a susținut că “noi (ungurii) nu suntem o rasă mixtă și nu vrem să devenim o rasă mixtă”. În luna august 2022 Alexandru Muraru a sesizat CNCD și a cerut sancționarea lui Viktor Orban pentru declarațiile rasiste și xenofobe. Muraru a spus, cu acel prilej, că declarațiile care fac apel la “puritate rasială” sunt inacceptabile într-o Românie europeană și tolerantă.

“Viktor Orban instigă la un experiment social de factură eugenică, experiment care a stat la baza excluderilor și persecuției și a crimelor secolului XX. Astfel, declarațiile sale fac apel la puritate rasială și sunt inacceptabile într-o Românie europeană. Acest discurs pare desprins din ideologiile rasiale care au făcut milioane de victime în secolul XX”, a precizat Muraru.

Ulterior, plenul CNCD a decis că Viktor Orban nu poate fi amendat întrucât se bucură de imunitate diplomatică prin prisma funcției sale de prim-ministru al Guvernului Ungariei.

Deputatul PNL Muraru a spus că a contestat la Curtea de Apel Iași decizia CNCD întrucât  “întrucât Vikor Orban a făcut aceste declarații la Băile Tușnad într-un cadru neoficial, într-un context care excede poziția sa guvernamentală”.

“Este inacceptabil ca un organism oficial precum CNCD să adauge motive nejustificate de respingere a unei sesizări pentru declarații rasiste și homofobe făcute de un lider politic de rangul lui Viktor Orban. Această decizie este o încălcare a Constituției și o amenințare la adresa valorilor fundamentale ale unei societăți libere și democratice”, a precizat Alexandru Muraru.

Iniţiativa de introducere a unei legislaţii privind admiterea României în Programul Visa Waiver reprezintă un semnal al importanţei tot mai mari a naţiunii noastre ca aliat “vital” al SUA în Europa, a afirmat, vineri, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu.

“Apreciez foarte mult iniţiativa senatorilor Shaheen şi Durbin de introducere a unei legislaţii privind admiterea României în Programul SUA Visa Waiver, un semnal al importanţei tot mai mari a naţiunii noastre ca aliat vital al SUA în Europa”, a transmis Marcel Ciolacu, într-o postare pe Twitter.

Greatly appreciate @SenatorShaheen and @SenatorDurbin introducing legislation to admit #Romania to the US #visawaiver program, a signal of our nation’s growing importance as a vital US ally in Europe.https://t.co/ExTxpee6HU

— Marcel Ciolacu (@CiolacuMarcel) March 17, 2023

Citiți și Un proiect de lege depus în Senatul SUA recomandă ridicarea vizelor pentru români

Senatorii americani Richard Durbin, numărul doi în eşalonul conducerii democrate din Senatul SUA, şi Jeanne Shaheen, preşedintele Subcomitetului pentru Europa din cadrul Comitetului pentru Relaţii Externe al Senatului Statelor Unite, au introdus miercuri un proiect de lege care recomandă includerea României în Programul Visa Waiver, a informat joi Ambasada României în Statele Unite ale Americii într-un comunicat de presă.

Iniţiativa legislativă vine în continuarea unei vizite pe care cei doi senatori au efectuat-o luna trecută în România.

Intitulat „Romania Visa Waiver Act of 2023”, proiectul de act normativ reprezintă un pas legislativ important care marchează sprijinul Senatului american în contextul eforturilor României de a deveni stat membru al acestui program. Proiectul de lege transmite un semnal politic important executivului american (Departamentul Securității Interne, care administrează programul Visa Waiver) privind desemnarea României ca stat participant. În același timp, Guvernul României este încurajat să intensifice eforturile de combatere a traficului de persoane şi de îndeplinire a criteriilor tehnice pentru admiterea în program, așa cum sunt ele prevăzute în Legea americană a imigrării şi cetăţeniei.

Fenomenul dezinformării reprezintă una dintre tacticile războiului hibrid purtat de Rusia, care vizează nu doar destabilizarea regională, cât şi manipularea la nivel global, şi este nevoie de elaborarea unui plan comun de acţiune contra acestei provocări, inclusiv în ţările din spaţiul francofon, a declarat, joi, prim-ministrul Nicolae Ciucă.

Şeful Guvernului a participat, joi, la Palatul Cotroceni, alături de preşedintele Klaus Iohannis, la deschiderea oficială a Conferinţei internaţionale “Francofonia viitorului: educaţie pentru dezvoltare durabilă”.

“Momentul aniversar al marcării celor 30 de ani de prezenţă a României ca membru deplin la Francofonia instituţională este şi un bun prilej pentru a discuta despre viitor. Decizia de a ne concentra asupra educaţiei este, în context, justificată de rolul său esenţial pentru populaţia tânără, precum cea a spaţiului francofon. Aceşti tineri sunt interesaţi să aibă un loc de muncă, acces la educaţie şi să trăiască într-un mediu sănătos aşa cum este recunoscut şi în cadrul strategic al Francofoniei pentru 2023 – 2030”, a afirmat Ciucă, potrivit Agerpres.

El a subliniat că în orice formă de educaţie, cea de bază sau cea continuă pe tot parcursul vieţii, calitatea informaţiei primite, a infrastructurii, a relaţiei procesului educaţional cu realitatea socială şi economică sunt aspecte extrem de importante în dezvoltarea durabilă.

Nicolae Ciucă a evidenţiat rolul primordial al educaţiei în dezvoltarea societăţilor deschise, democratice.

Potrivit prim-ministrului, durabilitatea dezvoltării societăţilor democratice este intrinsec legată de pace, stabilitate şi domnia legii la nivel naţional şi internaţional.

“Doresc să salut rolul Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei în susţinerea celor mai vulnerabile categorii ale populaţiei, mai ales în contextul internaţional marcat de crize multiple, printre care războiul de agresiune declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina, instabilitatea crescută în Sahel, provocările climatice sau cele hibride”, a transmis Ciucă.

Citiți și ”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone

Totodată, şeful Guvernului exprimat îngrijorarea cu privire la campania de dezinformare desfăşurată de Moscova şi a invocat necesitatea elaborării unui plan de acţiune comună pentru contracararea acestei tactci parte a războiului hibrid purtat de Rusia.

“Ne preocupă şi ne îngrijorează activităţile şi abuzurile comise în regiune de grupul Wagner, în paralel cu campania de dezinformare desfăşurată de Moscova. Fenomenul dezinformării reprezintă una dintre tacticile războiului hibrid purtat de Rusia, care vizează nu doar destabilizarea regională, cât şi manipularea la nivel global. Observăm că multe state sunt ţinte şi victime ale dezinformării. Aceasta este o provocare comună şi o responsabilitate comună, care necesită mobilizarea tuturor. Organizaţia Internaţională a Francofoniei, care reprezintă vocea a 88 de state şi guverne, constituie un cadru excelent de acţiune comună în faţa acestei provocări care ne priveşte pe toţi. Este necesară, aşadar, elaborarea unui plan de acţiuni contra dezinformării în spaţiul francofon. Trebuie să continuăm să investim în educaţie şi este nevoie, de aceea, ca Francofonia să meargă şi mai departe în mobilizarea deplină a femeilor şi tinerilor în ceea ce priveşte prevenirea şi reducerea violenţei împotriva femeilor, educaţia fetelor, participarea femeilor şi tinerilor la procesele decizionale sau chiar accesul la locuri de muncă pentru aceste grupuri vulnerabile”, a menţionat prim-ministrul Ciucă.