Europarlamentarii români, reuniți alături de colegii lor în ultima sesiune plenară a Parlamentului European din acest an, au discutat despre dezinformarea și informarea greșită care circulă pe rețelele de socializare și pericolul pe care acestea le reprezintă pentru alegeri libere și corecte în Europa, în lumina recentelor alegeri din România și cu privirea îndreptată spre viitor, mare parte dintre ei pledând pentru măsuri europene consolidate pentru a menține încrederea în procesele electorale și în democrația din Europa.

În 2025, românii vor fi din nou chemați la urne să își aleagă președintele, după ce Curtea Constituțională a decis să anuleze primul tur al alegerilor prezidențiale, în urma relatărilor referitoare la posibila interferență străină în procesul electoral.

Tot la anul, mai exact în februarie, Germania va organiza alegeri anticipate, după ce actualul cancelar Olaf Scholz a pierdut votul de încredere în Parlament. Un scrutin prin care moldovenii își vor alege Legislativul va avea loc și în Republica Moldova, republică parlamentară care a optat anul acesta pentru reconfirmarea Maiei Sandu, pro-europeană, în funcția de președinte și pentru introducerea vectorului european al țării în Constituție. 

Privirile vor fi îndreptate și către Polonia, țară care preia la 1 ianuarie 2025 președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene și care, la fel ca Franța anului 2022, își va alege președintele. 

Astfel, în dezbaterea mai sus amintită, vicepreședintele Parlamentului European Nicu Ștefănuță, responsabil, printre altele, de apărarea drepturilor omului, statului de drept și de susținerea democrației a solicitat ”reprezentanților TikTok, dar și a altor rețele sociale să vină în Parlamentul European, altfel, riscăm măsuri similare cu cele din SUA”.

Ștefănuță, care a reușit pe 9 iunie să obțină un nou mandat de eurodeputat ca independent după o campanie de mobilizare a populației bazată inclusiv pe o prezență online activă, s-a întrebat cum ”un candidat cu sub 7% în sondaje, cu câteva zile înaintea alegerilor, este descoperit dintr-o dată de milioane de români și se plasează pe primul loc în rezultate”.

”Mulți vor spune că este o iluminare sau o trezire în fața adevărului, dar adevărul e altul. Și au arătat-o cei de la Recorder. Poți construi un profil, chiar fals, de politician utilizând câteva milioane de boți și care să aibă aprecieri peste numărul posibil, în câteva ore. Când vezi sute de mii de comentarii la videoclipurile tale preferate începe să pară că și tu trebuie să te conformezi cu adevărul, că există un val”, a arătat Ștefănuță, punând accentul pe lecția pe care Europa trebuie să o învețe în urma alegerilor prezidențiale din România.

”Europa nu este sat fără câini. Europa are niște legi foarte clare. Alegerile nu sunt fapte întâmplătoare. Alegerile trebuie garantate, păzite de cineva și noi avem acest rol. Românii se uită la noi așteptând ca noi să garantăm democrația din întreaga Europă”, a conchis vicepreședintele Parlamentului European.

La protejarea democrației a făcut trimitere și vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu, care a cerut o îmbunătățire a coordonării la nivel european, în contextul în care ”din ce în ce mai mulți dintre cetățenii noștri folosesc social media pentru a se informa”.

”Din ce în ce mai mulți dintre cetățenii noștri folosesc social media pentru a se informa. Este normal, deoarece acestea sunt accesibile tuturor. Este, de asemenea, reflexia unei societăți care caută soluții mai rapide, în care noi, ca indivizi, suntem din ce în ce mai izolați, în timp ce suntem conectați tot timpul. Vorbim despre acest lucru de mulți ani în acest for, dar se pare că democrațiile noastre au fost luate prin surprindere încă o dată. Problema nu este social media în sine. Adevărata problemă este că avem indivizi, grupuri și puteri externe nedemocratice care folosesc platformele sociale pentru a ne dezinforma, pentru a ne manipula pentru a ne distruge democrațiile”, a arătat Negrescu.

El a ținut să evidențieze că ”a acționa ilegal nu înseamnă libertate de exprimare” și că toată lumea trebuie să respecte regulile.

”Imaginați-vă că, datorită manipulării algoritmilor, sunteți bombardați cu informații false, mesaje plătite și mesaje în masă. Aceasta este inginerie socială și acest lucru a fost făcut în timp ce se foloseau ilegal bani pentru campania politică. A acționa ilegal nu înseamnă libertate de exprimare. Asta s-a întâmplat în România, asta arată și raportul prezentat de autoritățile moldovenești. Decizia de astăzi a Comisiei Europene de a deschide o anchetă confirmă ceea ce s-a întâmplat. Mecanismele noastre nu au fost suficient de eficiente. Coordonarea noastră trebuie să se îmbunătățească. Platformele trebuie să plătească pentru greșelile lor și să își recunoască eșecul, astfel încât să putem reclădi mai eficient și mai rapid. Toată lumea trebuie să respecte regulile în timp util pentru următoarele alegeri din România și Germania”, și-a încheiat intervenția Victor Negrescu.

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European, a făcut apel la consolidarea legislației europene ”în fața noilor amenințări la care sunt supuse democrațiile europene prin intermediul rețelelor sociale, precum TikTok”.

”Realitatea este simplă, clară și trebuie să o admitem: Rusia și alte autocrații atacă statul de drept, atacă drepturile omului și atacă democrațiile din întreaga lume, inclusiv democrațiile din țările candidate la UE și din statele membre ale UE. Dacă nu am recunoaște acest lucru, nu ar însemna că suntem mai puternici, ar însemna că suntem mai slabi, ar însemna că nu suntem bine pregătiți pentru a gestiona această problemă. Așadar, negarea nu ne ajută. Trebuie să recunoaștem acest fapt. Ei doresc să slăbească democrațiile și în statele membre ale UE. Vor să ne slăbească instituțiile la nivel național și vor să slăbească instituțiile europene. Aceasta este o provocare pentru noi și trebuie să o gestionăm”, a semnalat Mureșan în intervenția sa.

El a amintit de situația din Republica Moldova, care a reușit să reziste în fața interferențelor electorale și a semnalat ce s-a întâmplat în Georgia, unde ”Guvernul a pretins că este proeuropean, dar, de fapt, a permis interferența Rusiei”.

Siegfried Mureșan a propus o serie de măsuri în fața încălcărilor privind legislația electorală.

”În primul rând, să aplicăm legislația. Salutăm, astfel, decizia Comisiei Europene de a începe investigațiile. În al doilea rând, să informăm cetățenii cu privire la aceste pericole. În al treilea rând, trebuie să ne gândim la schimbările legislative necesare. Trebuie să evaluăm dacă legile noastre sunt suficient de puternice”, a mai spus acesta.

În încheiere, Siegfried Mureșan a subliniat că trebuie să ”trebuie să fim conștienți, trebuie să fim atenți, trebuie să informăm cetățenii și trebuie să ne apărăm valorile și instituțiile, trebuie să cooperăm, ca politicieni dedicați statului de drept, și trebuie să schimbăm, să consolidăm, să îmbunătățim regulile noastre europene și să le adaptăm la această nouă amenințare care există în jurul nostru”.

De cealaltă parte, Claudiu Târziu a arătat că ”libertatea de expresie nu este negociabilă”.

”Oricare ar fi riscurile, trebuie să ni le asumăm. În numele libertăţii, pentru care mulţi semeni de-ai noştri şi-au dat sângele, frica de dezinformare şi manipulare nu justifică în niciun fel cenzura, care duce întotdeauna la dictatură. Cenzura merge mână-mână cu propaganda. Prin urmare, instituind cenzura nu doar că nu luptăm contra propagandei, ci stimulăm propaganda celor care au puterea de a cenzura”, a arătat Târziu.

El a punctat că ”manipularea nu poate fi combătută prin cenzură, ci prin cultivarea discernământului”, punând accept pe faptul că oamenii au nevoie de ”educație și cultură” pentru a discerne între informațiile false și cele adevărate.

Eurodeputatul Dan Barna a lansat un apel la adresa UE de a acționa ”rapid și decisiv” în fața vulnerabilităților din peisajul digital, salutând ”anunțul pe care l-a făcut astăzi Comisia, prin care anunță demararea” verificărilor contra TikTok.

”Alegerile recente din România au arătat un pericol major și foarte real pentru democrația noastră europeană. Utilizarea nereglementată și nesigură a rețelor sociale, precum TikTok în mod explicit, dar și Facebook, X sau Instagram. Tocmai descoperim, în această perioadă, că aceste platforme, atunci când sunt lăsate nesupravegheate, devin terenuri foarte fertile pentru dezinformare și manipulare și amenință chiar integritatea ideii de alegeri corecte”, a arătat Dan Barna.

El a semnalat că UE nu își poate permite să lase ”o astfel de interferență să se răspândească și în alte țări din Europa”.

”Sunt în joc instituțiile noastre democratice și încrederea cetățenilor noștri. Trebuie să aplicăm riguros DSA-ul pentru a asigura transparența și responsabilitatea rețelelor sociale. În plus, trebuie să investim în măsuri solide de securitate cibernetică și să încurajăm colaborarea între statele membre pentru a apăra democrația europeană”, a continuat Dan Barna.

”În momentul în care Comisia Europeană începe asemenea investigații, înseamnă că sunt indicii clare că au existat nereguli majore și o interferență majoră la alegerile care au avut loc în România și mă refer la alegerile prezidențiale, turul I”, a arătat europarlamentarul Dan Nica într-o referire la investigația demarată de Comisia Europeană în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale. 

El a oferit o serie de cifre care arată ”amploarea amestecului pe care a avut-o platforma în alegerile prezidențiale din România” și a arătat că alegerile se bazează pe alegerea celui care vine cu un program mai bun, nu pe manipularea algoritmilor.

”Campania electorală se bazează de aprecieri, nu pe mașini și algoritmi despre care nimeni nu știe cum funcționează, nu aprecieri care sunt false pentru a crea imaginea unei persoane care este admirată sau apreciată pentru că toate aceste lucruri duc la apariția unor fenomene extrem de periculoase. Oameni care pot să fie candidați TikTok, candidați ai unor puteri străine și care să influențeze într-o manieră grosolană și nepermisă democrația cum s-a întâmplat în cazul României”, a atras atenția Nica.

În contextul în care anul viitor vor avea loc alegeri în România, dar și în Germania, europarlamentarul a întrebat-o pe vicepreședinta executivă Virkkunen când va pune în aplicare deciziile adoptate în urma investigației pornite contra TikTok, care este orizontul de timp.

”Veți lua acele măsuri care să prevină această pervertire a mecanismului democratic și manipularea grosolană a alegerilor? Aveți curajul să aplicați ferm, cum spune actul pentru serviciile digitale, amendă de 6% din cifra de afaceri globală a TikTok pentru modul în care au avut loc aceste manipulări ale alegerilor democratice?”, a întrebat Dan Nica.

În contrast, eurodeputatul Luis Lazarus a pus la îndoială faptul că Rusia a influențat alegerile din România.

”În România a existat această campanie electorală prezidențială, care a fost anulată, desființată, terminată și au fost, desigur, și alți candidați, printre care premierul României. Premierul României, ce credeți? Are mai multe vizualizări și like-uri pe TikTok decât candidatul care a câștigat alegerile propriu-zis și a ajuns pe locul întâi în turul doi. Nu s-a întrebat nimeni de ce premierul n-a fost ales, deși are mai multe like-uri și vizualizări pe TikTok? Poate că și premierul este alimentat de Rusia, dat fiind faptul că nu s-a găsit absolut nicio dovadă, dar s-au arestat oameni, s-au făcut audieri în România, au fost luați de pe stradă și așa mai departe”, a spus Lazarus.

Eurodeputatul Adina Vălean a arătat că ”provocarea actuală constă, în primul rând, în asigurarea unei aplicări și a unei implementări eficiente, începând prin consolidarea expertizei la nivel instituțional în întreaga Uniune Europeană”.

”Dezinformarea și știrile false sunt ca fisurile dintr-o fundație. Mici la început, aproape invizibile, dar dacă nu sunt controlate, ele se pot răspândi și pot eroda încrederea, slăbind însăși structurile care țin unite societățile noastre. Astăzi, fisurile sunt amplificate pe platformele online foarte mari, piețele urbane ale erei noastre digitale. În ultimul deceniu, rolul acestor platforme a crescut foarte mult; ele nu mai sunt doar instrumente de divertisment, ci au devenit gardieni ai informațiilor, influențând alegerile și chiar evenimentele globale. O astfel de influență imensă implică o responsabilitate imensă”, a reliefat Vălean.

Ea a evidențiat responsabilitatea pe care o au platformele în asigurarea că ”spațiile lor digitale sunt sigure, transparente și responsabile”.

”Rețelele sociale nu își pot permite să stea pe margine. Dacă vor să funcționeze pe piața Uniunii Europene, ele trebuie să devină parteneri, parteneri ai instituțiilor, autorităților și societății în ansamblu. Și aceasta nu este o cerință de reglementare. Este o responsabilitate comună”, și-a încheiat Vălean intervenția.

Sugerând măsuri mai dure contra TikTok, europarlamentarul Eugen Tomac consideră că UE ar trebui să dezbată ”ce se întâmplă cu această platformă în Europa pentru că democrația este în mod real amenințată”.

”În mod clar, alegerile au fost influențate și a existat un interes direct al Federației Ruse ca acest lucru să se întâmple. Cum? Foarte simplu. Este imposibil ca un candidat aflat cu 5% cu doar 2 săptămâni înainte de alegeri să ajungă pe locul 9 la nivel mondial în tredurile video pe TikTok în condițiile în care această aplicație care un miliard de utilizatori. Singura presă care a aplaudat această victorie a fost presa de la Moscova. Însuși Putin a criticat decizia autorităților de a renumăra buletinele de vot. Interesul Rusiei de a își plasa un om în fruntea statutul român a fost evident și, în momentul de față, nu ce se întâmplă în România trebuie să dezbatem, ci se întâmplă cu această platformă în Europa pentru că democrația este în mod real amenințată”, a prezentat succint Tomac ce s-a întâmplat la ultimele alegeri prezidențiale din România.

Eurodeputatul Maria Grapini a solicitat Comisiei Europene să se ridice la înălțimea responsabilității sale de gardian al tratatelor și să ”analizeze dacă se aplică regulamentele.

Ea i-a contrazis pe unii colegi care au afirmat că se restrâng drepturile platformelor, spunând că Actul privind serviciile digitale trebuie respectat de toată lumea.

”Dezbatem de câteva ore o problemă esențială. E adevărat că mulți nu s-au uitat la titlul dezbaterii și au vorbit despre cu totul altceva. Aici vorbim de rolul Comisiei conform tratatelor, rolul de gardian, de a verifica dacă se respectă sau nu regulile pentru că mulți dintre eurodeputați din extrema-dreaptă ar dori să fie așa, un fel de haos. Cred că trebuie să le dăm o carte cu definiția democrației, cu ce înseamnă, dreptul la exprimare. Libera exprimare nu înseamnă să îmi încalce dreptul mie, spunând despre mine ceva, încălcându-mi dreptul la imagine. S-a vorbit aici că se restrâng drepturile platformelor. Nu. Există un regulament și toate platformele, nu numai TikTok, trebuie să respecte acest regulament. Noi am spus aici și am votat: tot ce este în offline trebuie să fie și în online. Tot ce intră în țări terțe în piața internă a UE trebuie să respecte standardele și regulile din UE”, a punctat Maria Grapini.

În cadrul dezbaterii au mai luat cuvântul Dan Motreanu, Vasile Dîncu, Georgiana Teodorescu, Cristian Terheș și Ştefan Mușoiu.

Dezbaterea organizată de Parlamntul European a coincis cu anunțul Comisiei Europene privind demararea unei investigație oficiale împotriva TikTok pentru o posibilă încălcare a Legii privind serviciile digitale (DSA), în contextul recentului scrutin prezidențial din România. Ancheta vizează gestionarea riscurilor sistemice privind integritatea alegerilor, având în vedere acuzațiile autorităților române de „nereguli” pe platforma TikTok.

În urma unei discuții între președintele Klaus Iohannis și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a convenit consolidarea securității social media la nivel european, pentru a combate dezinformarea. Acest demers a fost accelerat de victoria surprinzătoare a candidatului ultranaționalist și pro-rus Călin Georgescu, a cărui campanie în primul tur al alegerilor prezidențiale din România a fost popularizată masiv pe rețelele sociale, în special pe TikTok.

Comisia Europeană investighează, astfel, dacă TikTok a respectat obligațiile privind: 1. sistemele de recomandare, pentru a preveni manipularea neautentică și utilizarea automatizată a serviciului; și 2. politicile privind reclamele politice și conținutul plătit, în special în context regional și lingvistic.

Ancheta a fost declanșată după analize ale rapoartelor serviciilor de informații românești și ale rapoartelor interne furnizate de TikTok în 2023 și 2024, Comisia avertizând că deficiențele platformei ar putea constitui încălcări grave ale articolelor 34 și 35 din DSA.

Aceasta este a treia anchetă a Comisiei împotriva TikTok, parte a unui efort mai amplu de a combate interferențele în procesele electorale europene. La începutul lunii decembrie, reprezentanții TikTok au fost audiați în Parlamentul European, în cadrul Comisiei pentru piața internă, iar platformei i s-a ordonat să înghețe și să păstreze datele legate de riscurile sistemice pentru alegerile din UE din perioada noiembrie 2024 – martie 2025.

Această dezbatere din Parlamentul European reflectă îngrijorările profunde privind impactul dezinformării și a platformelor social media asupra proceselor democratice, inclusiv asupra scrutinului anulat din România, subliniind nevoia stringentă de reglementare și transparență în mediul digital.