Connect with us

U.E.

Povestea impresionantă din spatele Ursulei von der Leyen: Fiica șefului de cabinet al primului comisar german ar putea deveni prima femeie președinte din istoria Comisiei Europene

Published

on

© Council of the European Union

Corespondență din Bruxelles

Ursula von der Leyen. Acesta este numele pentru care a ieșit fumul alb din impozanta clădire Europa a Consiliului European după un summit al liderilor statelor membre care a început duminică 30 iunie și s-a încheiat marți 2 iulie.

Cei 28 de șefi de stat sau de guvern – între care longevivul cancelar german Angela Merkel și disruptivul președinte francez Emmanuel Macron – au plasat-o pe actualul ministru german al Apărării în fruntea unei liste de patru candidați pentru patru poziții cheie în angrenajul instituțional european.

Propusă drept candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen îndeplinește simultan câteva criterii: 1) este membru al celui mai mare partid din familia politică a Partidului Popular European, formațiunea care a obținut cele mai multe mandate în Parlamentul European; 2) are o experiență vastă în Consiliul Uniunii Europene, unde activează de 14 ani din prisma calității sale de ministru în toate guvernele conduse de Angela Merkel, de șase ani fiind ministrul Apărării; 3) întruchipează consensul politic pe care deopotrivă Angela Merkel și Emmanuel Macron au putut să-l agreeze și să-i convingă pe ceilalți lideri să nu se opună.

Nu ne putem (încă) referi la Ursula von der Leyen cum o facem cu privire la Jean-Claude Juncker, actualul șef al Comisiei Europene, fost prim-ministru al Luxemburgului timp de 18 ani și fost ministru de finanțe când țările UE definitivau Tratatul de la Maastricht unde s-au pus bazele Uniunii Economice și Monetare.

Însă elementele care dau context și ne pot ajuta să înțelegem cum să ne raportăm la persoana asupra căreia Parlamentul European trebuie să își dea votul peste două săptămâni țin de viața personală a acesteia. Și cu această poveste impresionantă ar fi util să lăsăm, pentru moment, deoparte toate evaluările și consecințele disputelor dintre lideri, familii politice și instituții.

Von der Leyen s-a născut în 1958 la Bruxelles, unde tatăl său, Ernst Albrecht, a fost șeful de cabinet al lui Hans von der Groeben, unul dintre cei doi membri germani ai primei Comisii Europene, recent creată.

Când prima Comisie Europeană s-a înființat, în baza Tratatelor fondatoare de la Roma din 1957, fiecare stat membru (din cele șase fondatoare) desemna câte doi comisari europeni. Din partea Germaniei federale, comisari au fost Walter Hallstein și Hans von der Groeben, iar Hallstein avea să fie primul președinte al Comisiei Europene. După 52 de ani de la încheierea mandatului acestuia, în 1967, Germania ar putea da din nou un președinte al Comisiei Europene.

Potrivit acestei narațiuni documentată de Politico Europe, Ernst Albrecht, tatăl Ursulei von der Leyen, a fost un apropiat consilier al lui von der Groeben când acesta a scris raportul Spaak prin care a fost înființată Comunitatea Economică Europeană și când tot acesta a prezidat comitetul pentru piața comună care a pregătit Tratatul de la Roma, documentul fondator al Comunității.

În 1967, când Comisia Hallstein și-a încheiat mandatul, Ernst Albrecht a devenit director general pentru domeniul concurenței în Comisia Europeană, la vârsta de doar 37 de ani. Patru ani mai târziu s-a întors cu familia sa în Saxonia Inferioară și a intrat în politică. În 1976, a devenit prim-ministru al Saxoniei Inferioare, funcție pe care a ocupat-o până în 1990, când a pierdut alegerile în fața lui Gerhard Schröder, viitor cancelar al Germaniei.  În 2008, când tatăl ei a fost diagnosticat cu boala Alzheimer, von der Leyen și-a mutat familia înapoi cu tatăl ei. Ea este și mamă a șapte copii.

În ultimul deceniu și în cea mai recentă a sa calitate – cea de ministru al Apărării din Germania -, s-a remarcat prin câteva aspecte notabile. Și-a manifestat fără echivoc o susținere pentru ceea ce putem numi Statele Unite ale Europei, a pledat mereu pentru o consolidare a relației transatlantice într-un timp în care Germania este amplu criticată de SUA pentru că nu crește alocările pentru bugetul apărării la 2% din PIB și a semnat recent, în numele Germaniei, acordul prin care până în 2040 va fi produs primul avion de luptă european al viitorului.

Pe larg și in extenso vor mai urma multe analize și relatări despre ”povestea cum a ieșit fumul alb la Bruxelles”. Și nu este o poveste neapărat frumoasă, corectă, echilibrată sau neprovocatoare de consecințe nefaste. Dar Europa este despre diversitatea fiecăruia dintre noi și povestea cu care venim împreună. Aceasta este o parte din povestea celei care ar putea deveni simultan prima femeie președinte din istoria Comisiei Europene și întâiul german în această funcție după jumătate de secol. Povestea politică revine de mâine încolo.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

U.E.

Președintele Franței Emmanuel Macron: 14 state din Uniunea Europeană au convenit asupra unui ”mecanism de solidaritate” de alocare a migranților

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Președintele Franței, Emmanuel Macron a anunțat că un număr de 14 state membre ale Uniunii Europene, dintre care opt în mod activ, au convenit luni, la Paris, să pună în aplicare ”un mecanism de solidaritate” prin intermediul căruia să fie repartizați migranții salvați pe Marea Neagră, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”În principiu, 14 state membre au fost de acord în această etapă cu documentul franco-german. Dintre acestea, 8 şi-au anunţat o participare activă”, a menționat liderul francez după primirea la Palatul Elysee a Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) Filippo Grandi şi a directorului general al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) Manuel de Carvalho Ferreira Vitorino.


Germania, Franța, Portugalia, Luxemburg, Finlanda, Lituania, Croația și Iralnda sunt cele opt state active, potrivit informațiilor oferite de Administrația Prezidențială franceză, care nu a furnizat însă și detalii legate de celelate state care completează numărul de 14.

Statele membre ale Uniunii Europene, care au participat la o reuniune de lucru pe tema ”migrației din Mediterana”, găzduită de Paris, patronată de miniștrii de Externe și Interne francezi, Jean-Yves Le Drian, respectiv Christophe Castaner, au convenit acest acord luni dimineață.

Mecanismul convenit prevede repartizarea ”cât mai rapid posibil” a persoanelor care solicită azil în țările care fac parte din ”coaliția voluntară”.

”Am consolidat mecanismul de repartizare pe termen scurt, dar dorim să mergem mai în profunzime (…) prin responsabilizarea tuturor statelor membre, a structurilor comunitare existente” şi prin îmbunătăţirea ”eficienţei politicilor noastre de returnare voluntară sau silită (a migranţilor) în ţările de origine”, a declarat Emmanuel Macron. Astfel, se urmăreşte accelerarea returnării celor care ”nu au vocaţie pentru azil”.

Emmanuel Macron şi-a exprimat speranţa ca toate statele membre să participe la program, menţionând şi cu această ocazie corelarea dintre această abordare solidară şi acordarea unei părţi din fondurile structurale ale UE. ”Europa nu este a la carte când vine vorba de solidaritate”, a avertizat liderul francez.

Continue Reading

Maria Grapini

Eurodeputatul Maria Grapini (PSD, S&D), vicepreședinte al Comisiei IMCO din PE, responsabilități majore în contextul european actual

Published

on

© Maria Grapini/Facebook

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) și-a preluat onorant noul mandat, în condițiile în care, imediat după investire, a fost aleasă vicepreședinte al unei Comisii cheie a Parlamentului European, în speță Comisia pentru Piață Internă și Protecția Consumatorilor (IMCO), potrivit unui comunicat publicat pe pagina sa de Facebook. 

Eurodeputatul social-democrat va avea o serie de responsabilități majore în contextul european actual:

„E onorant în primul rând pentru România, pentru că, prin desemnarea mea, suntem, practic, în prima linie a deciziilor care se iau, la nivel european, într-un domeniu atât de fierbinte. Îi asigur pe români că voi continua lupta pentru un tratament echitabil al consumatorilor europeni, indiferent de țara în care se află, pentru o piață internă justă în care să ne regăsim cu toții, la fel de just. Încrederea pe care mi-au acordat-o colegii mei din Comisia IMCO este un motiv să cred că mandatul precedent a fost unul de impact. Voi continua, la fel de hotărâtă, munca pentru voi!”, declara, imediat după alegerea în funcția de vicepreședinte al Comisiei, Maria Grapini.

Europarlamentarul a fost desemnat raportor, la Comisiile IMCO și TRAN, pentru bugetul pe 2020. După vacanță, Maria Grapini va conduce negocierile în Trilog, cu Consiliul și Comisia Europeană, pe raportul care vizează noul Regulament Vama (document important pentru că se referă la intrarea produselor pe Piața Internă). 

Referitor la Comisia TRAN, Maria Grapini continuă, și pentru următorii cinci ani, activitatea în Comisia pentru Transport și Turism, în cadrul căreia se discută perspective complexe pentru transportatori, în contextul Pachetului de Mobilitate. 

Maria Grapini, aflată la al doilea mandat în Parlamentul European, este recunoscută ca un apărător al drepturilor transportatorilor estici, odată ce vesticii au încercat și încearcă în continuare să-și conserve supremația pe piață. Maria Grapini a taxat frecvent această atitudine inechitabilă, a fost alături de transportatori (români, dar nu numai) la protestele organizate în fața sediilor Parlamentului European, de la Bruxelles sau Strasbourg, participă la întâlnirile organizate în țară și este aliatul lor principal. Mandatul nou va fi, după cum declară Maria Grapini, calat pe aceleași principii, și din perspectiva drepturilor transportatorilor. În plus, Grapini a fost desemnată raportor pe opinia TRAN, privind proiectul de buget general 2020. 

Reamintim că în mandatul din legislatura trecută a Parlamentului European, Maria Grapini a obținut premiul de Europarlamentarul Anului la categoria Piața Internă și Protecția Consumatorului (IMCO), parlamentarul european primind această distincție, la Bruxelles, la Gala MEP AWARDS 2019.

Pentru următorii cinci ani, europarlamentarul român va fi membru și în Comisiile AFCO (Comisia pentru Afaceri Constituționale), respectiv CONT (Comisia pentru Control Bugetar). 
Maria Grapini va mai face parte din următoarele Delegații: Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest, Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova și Delegația pentru relațiile cu Japonia.

Continue Reading

U.E.

Înaltul Reprezentat al UE, Federica Mogherini, despre ultimele alegeri din Ucraina: ”Aşteptăm cu nerăbdare să continuăm să avansăm asocierea noastră politică”

Published

on

© Federica Mogherini/Twitter

Uniunea Europeană vede în rezultatul scrutinului parlamentar desfăşurat duminică în Ucraina un mandat puternic pentru reformă, informează marţi dpa, realtează Agerpres.

Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Federica Mogherini, a subliniat că nevoile și așteptările cetățenilor Ucrainei trebuie îndeplinte și respectate:  “Este acum responsabilitatea noilor autorităţi să îndeplinească aşteptările cetăţenilor Ucrainei” a declarat, luni seara, o purtătoare de cuvânt a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate Federica Mogherini.

“Uniunea Europeană este alături de o Ucraină democratică, stabilă şi prosperă. Aşteptăm cu nerăbdare să continuăm să avansăm asocierea noastră politică şi integrarea economică şi să oferim rezultate în procesul de reformă aflat în centrul Acordului nostru de Asociere “, se afirmă în declaraţie.

“Aceste reforme includ promovarea statului de drept, combaterea corupţiei, stabilitate energetică şi macroeconomică în beneficiul cetăţenilor Ucrainei”.

Deşi a menţionat evaluarea OSCE, conform căreia drepturile şi libertăţile fundamentale au fost respectate, în ansamblu, cu ocazia desfăşurării scrutinului electoral, purtătoarea de cuvânt a subliniat că “Misiunea a raportat, totuşi, cumpărarea de voturi şi interconectarea intereselor politice şi de afaceri care dictează mediatizarea în presă a alegerilor, precum şi alte practici frauduloase”.

Reamintim că ucrainenii au votat duminică în cadrul alegerilor legislative anticipate, al căror favorit a fost partidul noului preşedinte Volodimir Zelenski, obţinând 43,9% din voturi, un scor record, potrivit unui sondaj efectuat la ieşirea de la urne, relatează AFP şi Reuters, informează Agerpres.

Preşedintele Volodimir Zelenski are şanse mari să devină primul lider ucrainean post-comunist care va avea sprijinul unei majorităţi absolute în parlamentul de la Kiev, relatează luni BBC şi AFP.

Slujitorul Poporului, partidul numit după un sitcom care l-a făcut celebru, a câştigat 42,8% din voturi, potrivit rezultatelor după numărarea a peste 80% din voturi. Partidul său este pe cale să obţină astfel în jur de 250 mandate din cele 450 de locuri din parlament.

O victorie decisivă pentru partidul lui Zelenski ar face să fie mai uşor pentru el să impună reforme şi să combată corupţia. De asemenea, ar fi cel mai bun rezultat obţinut de un partid în Ucraina după 1991.

Alte patru partide ar urma să depăşească pragul de 5% de voturi necesare pentru a intra în Parlament, potrivit sondajului realizat la ieşirea din secţiile de votare de către consorţiul “Exit Poll National” care reuneşte trei institute de sondare a opiniei publice.

Volodimir Zelenski a fost ales președinte în urmă cu trei luni, acesta având un număr covârșitor de voturi față de rivalul său în timpul alegerilor prezidențiale, relatează Reuters, dpa şi AFP, informează Agerpres.

Formaţiunea recent creată şi denumită ‘Slujitorul poporului’ – după numele unui serial televizat în care Zelenski interpretează rolul unui profesor devenit pe neaşteptate preşedinte – a fost acreditată cu între 42% şi 52% din intenţiile de vot, cu mult înaintea rivalilor săi.

‘Slujitorul poporului’ notează pe site-ul său că ‘lansează o provocare sistemului’ şi promite să aducă noi oameni pregătiţi ‘să facă schimbări’ pentru a ‘curăţa ţara de corupţia’ omniprezentă.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski doreşte ca viitorul prim-ministru al ţării să fie un economist de carieră şi relativ un începător politic ca şi el, relatează duminică dpa, potrivit Agerpres.

“Cred că această persoană ar trebui să fie un economist profesionist”, a spus Zelenski, care a votat duminică în alegerile parlamentare la o secţie din Kiev.

“Chiar doresc ca această persoană să fie una complet independentă, care nu a fost nici prim-ministru, nici preşedinte de parlament, nici conducător al vreunei facţiuni”, a spus Zelenski, potrivit unei declaraţii.

Reamintim că noul președinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, la a doua zi după învestirea sa în funcție, a cerut alegeri legislative anticipate pe 21 iulie, conform unui decret publicat pe site-ul președinției care oficializează dizolvarea Parlamentului, anunță AFP, citat de Agerpres.

Acest document ”pune capăt puterii Parlamentului”, ostil noului şef al statului şi ”fixează alegeri legislative anticipate pe 21 iulie”.

Citiți și: Noul președinte al Ucrainei Volodimir Zelenski a convocat alegeri anticipate pe 21 iulie

Volodimir Zelenski, un neinițiat în lumea politică, în vârstă de 41 de ani, care a câștigat cu un scor răsunător în fața contracandidatululi său Petro Poroșenko, atacă astfel o clasă politică neîncrezătoare în fața unui novice care a promis să transforme o țară marcată de războiul din estul separatist și de dificultățile economice.

Anunţându-şi decizia de a dizolva Parlamentul luni, noul preşedinte a făcut apel la miniştri să demisioneze, chiar dacă legea nu obligă guvernul să plece decât după legislative.

Premierul Volodimir Groisman, în funcţie de trei ani, şi-a anunţat imediat demisia, invocând dezacorduri cu noul preşedinte.

Anunţul dizolvării Parlamentului, procedură foarte complexă şi precis reglementată, a provocat o controversă, anumiţi experţi şi oameni politici denunţând această decizie drept una anticonstituţională şi cerându-i lui Zelenski să renunţe la idee.

Dintre cele 20 de partide înscrise în cursă, multe altele au şanse să treacă pragul electoral de 5%, între care formaţiunea prorusă Platforma de opoziţie (locul 2, cu 12-14%, potrivit sondajelor), urmată de mişcările prooccidentale Solidaritatea europeană a fostului preşedinte Petro Poroşenko (7-9%) şi Batkivşcina (Patria) a fostului premier Iulia Timoşenko (6-7%).

Aceste previziuni acoperă doar 225 de locuri în Rada Supremă (parlamentul unicameral), restul de 199 deputaţi fiind aleşi prin vot majoritar într-un singur tur.

În această configuraţie, una din mizele-cheie este dacă partidul lui Zelenski va obţine singur majoritatea sau dacă va trebui să formeze o coaliţie pentru a valida apoi numirea unui prim-ministru şi guvernul său.

Birourile de vot s-au deschis la ora locală 08.00 (05.00 GMT) şi se închid la ora locală 20.00

Volodimir Zelenskyi este cunoscut datorită mai multor spectacole satirice și serialului de comedie “Slujitorul poporului”, în care joacă rolul unui profesor de școală care devine președinte al țării. Al treilea sezon al serialului a fost difuzat cu câteva zile înaintea de primul tur al alegerilor pe un post de televiziune care aparține oligarhul Ihor Kolomoiski, un rival al preşedintelui Petro Poroșenko. El se profilează drept o față proaspătă în politica ucraineană și este apreciat mai ales de electoratul tânăr.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending