Connect with us

U.E.

Povestea impresionantă din spatele Ursulei von der Leyen: Fiica șefului de cabinet al primului comisar german ar putea deveni prima femeie președinte din istoria Comisiei Europene

Published

on

© Council of the European Union

Corespondență din Bruxelles

Ursula von der Leyen. Acesta este numele pentru care a ieșit fumul alb din impozanta clădire Europa a Consiliului European după un summit al liderilor statelor membre care a început duminică 30 iunie și s-a încheiat marți 2 iulie.

Cei 28 de șefi de stat sau de guvern – între care longevivul cancelar german Angela Merkel și disruptivul președinte francez Emmanuel Macron – au plasat-o pe actualul ministru german al Apărării în fruntea unei liste de patru candidați pentru patru poziții cheie în angrenajul instituțional european.

Propusă drept candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen îndeplinește simultan câteva criterii: 1) este membru al celui mai mare partid din familia politică a Partidului Popular European, formațiunea care a obținut cele mai multe mandate în Parlamentul European; 2) are o experiență vastă în Consiliul Uniunii Europene, unde activează de 14 ani din prisma calității sale de ministru în toate guvernele conduse de Angela Merkel, de șase ani fiind ministrul Apărării; 3) întruchipează consensul politic pe care deopotrivă Angela Merkel și Emmanuel Macron au putut să-l agreeze și să-i convingă pe ceilalți lideri să nu se opună.

Nu ne putem (încă) referi la Ursula von der Leyen cum o facem cu privire la Jean-Claude Juncker, actualul șef al Comisiei Europene, fost prim-ministru al Luxemburgului timp de 18 ani și fost ministru de finanțe când țările UE definitivau Tratatul de la Maastricht unde s-au pus bazele Uniunii Economice și Monetare.

Însă elementele care dau context și ne pot ajuta să înțelegem cum să ne raportăm la persoana asupra căreia Parlamentul European trebuie să își dea votul peste două săptămâni țin de viața personală a acesteia. Și cu această poveste impresionantă ar fi util să lăsăm, pentru moment, deoparte toate evaluările și consecințele disputelor dintre lideri, familii politice și instituții.

Von der Leyen s-a născut în 1958 la Bruxelles, unde tatăl său, Ernst Albrecht, a fost șeful de cabinet al lui Hans von der Groeben, unul dintre cei doi membri germani ai primei Comisii Europene, recent creată.

Când prima Comisie Europeană s-a înființat, în baza Tratatelor fondatoare de la Roma din 1957, fiecare stat membru (din cele șase fondatoare) desemna câte doi comisari europeni. Din partea Germaniei federale, comisari au fost Walter Hallstein și Hans von der Groeben, iar Hallstein avea să fie primul președinte al Comisiei Europene. După 52 de ani de la încheierea mandatului acestuia, în 1967, Germania ar putea da din nou un președinte al Comisiei Europene.

Potrivit acestei narațiuni documentată de Politico Europe, Ernst Albrecht, tatăl Ursulei von der Leyen, a fost un apropiat consilier al lui von der Groeben când acesta a scris raportul Spaak prin care a fost înființată Comunitatea Economică Europeană și când tot acesta a prezidat comitetul pentru piața comună care a pregătit Tratatul de la Roma, documentul fondator al Comunității.

În 1967, când Comisia Hallstein și-a încheiat mandatul, Ernst Albrecht a devenit director general pentru domeniul concurenței în Comisia Europeană, la vârsta de doar 37 de ani. Patru ani mai târziu s-a întors cu familia sa în Saxonia Inferioară și a intrat în politică. În 1976, a devenit prim-ministru al Saxoniei Inferioare, funcție pe care a ocupat-o până în 1990, când a pierdut alegerile în fața lui Gerhard Schröder, viitor cancelar al Germaniei.  În 2008, când tatăl ei a fost diagnosticat cu boala Alzheimer, von der Leyen și-a mutat familia înapoi cu tatăl ei. Ea este și mamă a șapte copii.

În ultimul deceniu și în cea mai recentă a sa calitate – cea de ministru al Apărării din Germania -, s-a remarcat prin câteva aspecte notabile. Și-a manifestat fără echivoc o susținere pentru ceea ce putem numi Statele Unite ale Europei, a pledat mereu pentru o consolidare a relației transatlantice într-un timp în care Germania este amplu criticată de SUA pentru că nu crește alocările pentru bugetul apărării la 2% din PIB și a semnat recent, în numele Germaniei, acordul prin care până în 2040 va fi produs primul avion de luptă european al viitorului.

Pe larg și in extenso vor mai urma multe analize și relatări despre ”povestea cum a ieșit fumul alb la Bruxelles”. Și nu este o poveste neapărat frumoasă, corectă, echilibrată sau neprovocatoare de consecințe nefaste. Dar Europa este despre diversitatea fiecăruia dintre noi și povestea cu care venim împreună. Aceasta este o parte din povestea celei care ar putea deveni simultan prima femeie președinte din istoria Comisiei Europene și întâiul german în această funcție după jumătate de secol. Povestea politică revine de mâine încolo.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Siria: Șeful politicii externe a UE atrage atenția că blocul european va lua „toate măsurile necesare” pentru a-şi proteja interesele de securitate

Published

on

© European Union

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene atrage atenția că blocul european va lua „toate măsurile necesare” în considerare pentru a-şi proteja interesele de securitate, în același timp în care subliniază urgența cu care escaladarea militară din jurul oraşului Idlib din Siria trebuie să fie oprită, potrivit unei postări pe Twitter. 

„Există riscul de a aluneca într-o confruntare militară internaţională deschisă majoră”, a scris Borrell pe Twitter, evidenţiind că se produce „o suferinţă umanitară insuportabilă”.

„UE face apel la toate părţile pentru o detensionare rapidă şi îşi exprimă regretul pentru toate pierderile de vieţi omeneşti. UE va lua în considerare toate măsurile pentru a-şi proteja interesele de securitate. Suntem în contact cu toţi actorii relevanţi”, a adăugat Borrell.

Bilanțul militarilor turci uciși în regiunea Idlib a ajuns în această lună la 54, după ce 33 de soldați turci au decedat în urma unui atac aerian al forțelor guvernamentale siriene, atac care a rănit alți 32 de soldați, potirivt declarațiilor guvernatorului în provincia turcă Hatay la granița cu Siria.

În urma atacului, un înalt oficial turc a avertizat că Turcia nu va mai opri refugiații sirieni să ajungă în Europa, în ciuda acordului de limitare a imigrației ilegale încheiat în 2016 cu Uniunea Europeană și pentru care Turcia a primit fonduri de asistență de câteva miliarde de euro. 

Pe fondul acestei situații, ambasadorii celor 29 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice se vor reuni vineri la nivelul Consiliului Nord-Atlantic, la cererea Turciei, pentru consultări în baza articolului 4 din Tratatul NATO, după ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut joi seara o discuție telefonică cu ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu.

Conform Articolului 4 din Tratat, orice stat aliat poate solicita ţinerea de consultări în situaţia în care consideră că îi sunt ameninţate integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea.

Amintim că pe 5 martie ar urma să aibă loc un summit privind situația din Siria, solicitat de președintele francez Emmanuel Macron și confirmat ca fiind în pregătire comună cu Rusia de către președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care nu a confirmat unde va avea loc reuniunea la care sunt așteptate să participe și Franța și Germania. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministerul Educației și Cercetării: România se alătură comunității EuroQCI pentru a construi viitorul internet cuantic

Published

on

© DigitalSingleMarket - Twitter

Ministerul Educației și Cercetării din România anunță că țara noastră se alătură comunității EuroQCI pentru a construi viitorul internet cuantic.

”Astăzi, România se alătură comunității EuroQCI pentru a construi viitorul internet cuantic. Vom contribui activ la dezvoltarea tehnologiilor cuantice, susținând punctele noastre forte: lasere, nanotehnologii și teoria cuantică, printre altele”, transmite secretarul de tat pentru cercetare, Dragoș Mihael Ciuparu.  

O delegație a Ministerului Educației și Cercetării, condusă de Dragoș Mihael Ciuparu, Secretar de Stat pentru Cercetare, participă în perioada 27-28 februarie 2020 la Bruxelles în cadrul reuniunii Consiliului UE Competitivitate (COMPET) – Cercetare.

Statele semnatare își propun stabilirea unui cadru de cooperare european EuroQCI, privind infrastructura de comunicare cuantică (QCI), se mai arată în comunicat.

”Participarea României în grupul țărilor care semnează declarația va însemna un nou salt în dezvoltarea de tehnologii de ultimă generație, țara noastră putând astfel fi conectată cu grupurile de cercetare și companiile care sunt interesate de acest domeniu”, transmite Ministerul Educației și Cercetării.

Tehnologiile cuantice vor avea un impact major asupra vieții noastre

”Ca una dintre tehnologiile de vârf ale secolului XXI, tehnologiile cuantice vor avea un impact major asupra vieții noastre, făcând din Europa un loc mai bun pentru a trăi și a munci, mai sigur și mai competitiv”, a mai menționat secretarul de stat.

Declarația EuroQCI a fost lansată în iunie 2019 la Adunarea Digitală din București și semnată de Belgia, Germania, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda și Spania. Ungaria, Portugalia și Polonia s-au alăturat inițiativei în iulie 2019. Croația, Cipru, Grecia, Finlanda, Franța, Lituania, Slovacia, Slovenia și Suedia s-au alăturat în decembrie 2019, iar Republica Cehă la începutul anului 2020.

Mai multe informații despre inițiativa Comisiei Europene, aici.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Mediului, Costel Alexe: România merită să fie câștigătoarea trofeului ”Arborele European” al anului 2020

Published

on

© CaleaEuroepana-Zaim Diana

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, susține România în competiția ”Arborele European” al anului 2020. Țara noastră fiind finalistă în cadrul acestei ediții cu un brad multisecular cu vârsta de peste 500 de ani.

Costel Alexe transmite un mesaj tuturor românilor pentru a vota bradul românesc în această competiție.

”Prin urmare, adresăm un apel tuturor românilor din țară și celor ce sunt departe de casă, tuturor celor ce stiu ce înseamnă perseverența, competiția și performanța, din domeniile culturii, sportului, educației, cercetării, massmedia, tuturor celor ce știu ce înseamnă greul, celor ce desfășoară activități de care depindem zi de zi, tuturor celor care iubesc această țară, tuturor vocilor României să sprijiniți prin votul dvs. România este în finala competiției Arborele European al Anului 2020. Țara noastră merită să fie câștigătoarea trofeului European Tree of the Year.”

Puteți vota arborele european al anului 2020, aici.

Câștigătorul concursului European Tree of the Year 2020 va fi anunțat în data de 17 martie, în cadrul festivității de premiere de la Palatul Parlamentului European din Bruxelles.

”Votați în număr cât mai mare Bradul Românesc Multisecular!”, transmite Costel Alexe în mesajul postat pe pagina de Facebook.


Un brad cu vârsta de peste 500 de ani din Munții Cindrel, comuna Gura Rîului, este singurul copac propus din România, ajuns în finala concursului Arborele European al anului 2020, alături de alți 14 copaci de pe continent, anunțată pe site-ul său, EPA (Environmental Partnership Association), o grupare de şase fundaţii europene din domeniul mediului.

© Paul Bordaș/ www.treeoftheyear.org

Bradul multisecular – parnicul Cibinului din România, concurează pentru statutul de Arborele Arborele European al anului 2020, cu alţi 14 copaci din alte ţări.

Printre ei se numără Plopul singuratic din Federaţia Rusă, Arborele Vrăjitoarei din Irlanda, Copacul libertăţii din Kaposvar (Ungaria), Arborele vrăjitoare din Olanda, Paznicul satului inundat din Republica Cehă, Arborele libertăţii din Belgia, dar şi alţi copaci importanţi din Bulgaria, Croaţia, Italia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania şi Marea Britanie.

Bradul are și o legendă, fiind considerat unul dintre obiectivele turistice ale comunei Gura Rîului.

”Pe valea Cibinului, trăia un păstor care avea 10 oi. Într-o zi furtunoasă, păstorul a adăpostit oile sub coroana unui brad şi a adormit. Când s-a trezit, furtuna se oprise, dar oile dispăruseră. Păstorul l-a rugat pe Dumnezeu, să-i găsească animalele pierdute. Adormind, a visat că bradul crescuse foarte înalt şi gros. Trezindu-se, visul deveni realitate. Tânărul se urcă în vârful bradului și văzu oile. Întors acasă, i-a povestit mamei miracolul, iar sătenii au hotărât să ocrotească bradul legendar”, spune legenda.

Continue Reading

Facebook

Defender Europe 20

Advertisement
Advertisement

Trending