Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Angela Merkel explică motivul pentru care nu a votat-o pe compatrioata sa Ursula von der Leyen la șefia Comisiei Europene: ”Nu m-am opus”

Published

on

© EU Council

Corespondență din Bruxelles

Cancelarul german Angela Merkel a explicat marţi, după negocierile maraton dintre liderii europeni privind repartizarea funcțiilor cheie în UE, motivul pentru care a trebuit să se abţină în cursul votului pentru desemnarea compatrioatei sale Ursula von der Leyen la conducerea Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen, ministru al Apărării și membru al partidului Merkel, a fost propusă de liderii europeni ”în unanimitate, cu o singură abţinere din partea mea”, a declarat Merkel în cursul unei conferinţe de presă, la încheierea summitului. În acest sens, cancelarul german a argumentat că a trebuit să se abţină ”din cauza unor reguli electorale germane”.

Anterior, președintele Consiliului European Donald Tusk spusese că ”Germania s-a abținut, din cauza unor discuții în coaliția de guvernare, dar Angela Merkel a susținut personal întreg pachetul”.

În continuare, Angela Merkel a subliniat că ”nu s-a opus” nominalizării unui candidat german, care dacă va fi votată de Parlamentul European nu va deveni numai prima femeie președinte al Comisiei Europene, ci și primul german în fruntea Comisiei după 52 de ani.

”Mă bucur să văd că Ursula von der Leyen se bucură de încredere. Este un semn bun că ar putea deveni prima femeie președinte al Comisiei Europene”, a mai spus Merkel.

Citiți și Emmanuel Macron, marele câștigător al compromisului liderilor europeni: ”Acest acord este fructul unei profunde înţelegeri franco-germane”

Potrivit presei, ideea ca Ursula von der Leyen (Germania, PPE) să fie propusă președinte al Comisiei Europene către Parlamentul European i-a aparținut lui Emmanuel Macron, precum și cea ca fostul ministru francez al Economiei și actualul director al FMI, Christine Lagarde să fie nominalizată la șefia Băncii Centrale Europene.

De altfel, președintele francez este și liderul care și-a asumat fără echivoc susținerea criteriului parității de gen în alegerea liderilor instituțiilor UE.

În egală măsură, poziția de președinte al Consiliului European îi revine lui Charles Michel (ALDE), actual prim-ministru al Belgiei, un apropiat al președintelui francez și membru al familiei politice europene care s-a aliat în Parlamentul European cu partidul lui Macron, formând grupul Renew Europe.

De asemenea, unul dintre liderii cu care Macron a conlucrat constant pentru găsirea unei soluții este prim-ministrul social-democrat spaniol Pedro Sanchez, a cărui țară va da șefia diplomației europene. În acest sens, actualul ministru de Externe al Spaniei și fost președinte al Parlamentului European Josep Borrell a fost nominalizat pentru funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Pentru funcția de președinte al Parlamentului European, șefii de stat sau de guvern au propus ca eurodeputații să împartă cele două mandate de câte doi ani și jumătate fiecare pentru membru S&D și pentru un membru PPE, numele vehiculate fiind cel al fostului prim-ministru bulgar Serghei Stanișev (S&D) și cel al lui Manfred Weber, fostul candidat PPE pentru șefia Comisiei Europene, dar respins de o majoritate a liderilor europeni.

Citiți și 
A ieșit fumul alb la Bruxelles. Liderii europeni au ajuns la un acord: Ursula von der Leyen va fi propusă președinte al Comisiei Europene
Donald Tusk vorbește despre succesul acordului încheiat de liderii europeni: ”Europa este o femeie. După trei zile de negocieri, nimeni nu a fost împotrivă și avem un echilibru de gen perfect”

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk, președintele Consiliului European, cere Armeniei să pună capăt conflictului cu Azerbaidjanul asupra unei regiuni disputate

Published

on

© Donald Tusk/ Twitter

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, aflat pentru prima dată în vizită în Yerven, Armenia, a fost primit de Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan.

Discuția oficialilor de astăzi a subliniat punerea efectivă  Acordului de parteneriat dintre Uniunea Europeană și Armenia, ”un acord ambițios care sprijină modernizarea Armeniei. Uniunea Europeană va continua să acorde asistență tehnică și financiară pentru punerea  în aplicare a acestui acord.”, se arată în comunicatul Consiliului european.

“Conflictul nu are o soluţie militară şi are nevoie de una politică în conformitate cu dreptul şi principiile internaţionale”, a declarat Tusk.

În timpul vizitei sale, Donald Tusk a cerut Armeniei să pună capăt unui conflict de decenii cu vecinul său Azerbaidjan asupra regiunii disputate Nagorno-Karabah.  “Conflictul nu are o soluţie militară şi are nevoie de una politică în conformitate cu dreptul şi principiile internaţionale”, a declarat înaltul oficial al UE.

Peste 1.000 de persoane au fost ucise în confruntările sporadice care s-au succedat de la terminarea fazei active a conflictului, izbucnit după ce Armenia şi Azerbaidjanul au devenit ţări independente în urma destrămării Uniunii Sovietice.

“Ambele părţi ar trebui să arate reţinere şi să ia măsuri pentru a restabili o atmosferă care să conducă la pace şi discuţii reale”, a declarat Tusk. În această săptămână, Tusk vizitează fostele republici sovietice din cadrul programului Parteneriatul Estic, informează Agerpres.

Regiunea Nagorno-Karabah este recunoscută pe plan internaţional ca parte a Azerbaidjanului predominant musulman, dar este controlată de creştini separatişti armeni.

UE sprijină integritatea teritorială a Azerbaidjanului, a declarat Tusk anterior în această săptămână după ce s-a întâlnit cu preşedintele azer Ilham Aliev. El a exprimat în mod similar în timpul acestei vizite că nu există o soluţie militară la conflict.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul UE a aprobat recomandările pe țară din „semestrul european” 2019. Ce sarcini are de îndeplinit România în perioada 2019-2020

Published

on

©️ Calea Europeană
La 9 iulie 2019, Consiliul și-a adoptat recomandările și avizele pentru anul 2019 privind politicile economice, de ocupare a forței de muncă și bugetare ale statelor membre. Aceste decizii au fost luate în baza recomandărilor realizate de Comisia Europeană.
Adoptarea de astăzi reprezintă ultima etapă a „semestrului european” 2019, un proces anual de coordonare a politicilor economice, se arată în comunicatul oficial, remis Calea Europeană.

Consiliul European a avut o dezbatere cu privire la recomandările specifice fiecărei țări la 20 iunie. Părțile referitoare la politica de ocupare a forței de muncă au fost aprobate de Consiliul Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori din 8 iulie.

Potrivit executivului european, dezechilibrele macroeconomice continuă să fie corectate de statele membre dar sunt necesare măsuri suplimentare. Unele state membre continuă să aibă un nivel ridicat istoric al datoriei publice şi private, ceea ce reduce marja de manevră pentru rezolvarea şocurilor negative. Alte ţări se confruntă cu riscul unei supraîncălziri, pe fondul creşterii preţurilor locuinţelor şi a majorării costurilor cu forţa de muncă.

Ungaria și România au fost avertizate cu privire la existența unei abateri semnificiative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu în 2018 şi a recomandat Consiliului să sfătuiască cele două ţări să-şi corecteze această deviaţie, se arată într-un comunicat al executivului de la Bruxelles în care sunt prezentate recomandările specifice de ţară pentru 2019 din cadrul pachetului de primăvară al semestrului european.

La 14 iunie 2019, Consiliul a adoptat o nouă recomandare prin care s-a confirmat necesitatea ca România să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depășește 4,5 % în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1,0 % din PIB. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2019, există riscul unei abateri de la ajustarea indicată în recomandarea din 2019.

Concret, Consiliul Uniunii Europene prezintă 5 recomandări pentru România, iar acestea trebuie aplicate în perioada 2019-2020:

1. Să asigure respectarea Recomandării Consiliului din 14 iunie 2019 de a corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare, în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. Să asigure aplicarea integrală a cadrului fiscal-bugetar. Să consolideze respectarea obligațiilor fiscale și colectarea impozitelor.

2. Să protejeze stabilitatea financiară și soliditatea sectorului bancar. Să asigure sustenabilitatea sistemului public de pensii și viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii din cadrul celui de al doilea pilon.

3. Să amelioreze calitatea și caracterul incluziv al educației, în special pentru romi și alte grupuri defavorizate. Să asigure îmbunătățirea competențelor, inclusiv a competențelor digitale, în special prin sporirea relevanței pe piața forței de muncă a educației și formării profesionale și a învățământului superior. Să sporească acoperirea și calitatea serviciilor sociale și să finalizeze reforma venitului minim de incluziune. Să îmbunătățească funcționarea dialogului social. Să asigure stabilirea salariului minim pe baza unor criterii obiective, compatibile cu crearea de locuri de muncă și cu competitivitatea. Să îmbunătățească accesul la asistență medicală și eficiența sectorului sănătății din punctul de vedere al costurilor, inclusiv prin favorizarea tratamentului ambulatoriu.

4. Să axeze politica economică în materie de investiții pe sectorul transporturilor, vizând în special sustenabilitatea acestuia, pe sectorul energetic cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pe eficiența energetică, pe infrastructura de mediu și pe inovare, ținând seama de disparitățile regionale. Să îmbunătățească procesul de pregătire și stabilire a priorităților în ceea ce privește proiectele mari și să se accelereze punerea în aplicare a acestora. Să îmbunătățească eficiența achizițiilor publice și să asigure punerea în aplicare integrală și sustenabilă a strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice.

Reamintim că problema infrastrcutrii din România a fost intens criticată de Consiliul European în raportul publicat azi: ”Calitatea infrastructurii, inclusiv în sectorul transporturilor rămâne redusă și limitează perspectivele de creștere ale României. În pofida unor investiții publice semnificative după aderarea României la Uniune, infrastructura fizică a țării rămâne subdezvoltată. Starea generală și fiabilitatea rețelelor rutiere și feroviare sunt precare. Infrastructura nu corespunde nevoilor în materie de trafic generate de o economie în expansiune. Rețeaua rutieră este una dintre cele mai puțin dezvoltate din Uniune, iar reforma sectorului feroviar înregistrează întârzieri.”

5. Să se asigure că inițiativele legislative nu subminează securitatea juridică, prin îmbunătățirea calității și a previzibilității procesului decizional, inclusiv prin consultări adecvate cu părțile interesate, prin evaluări efective ale impactului și prin simplificarea procedurilor administrative. Să consolideze guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ultimul summit UE-Ucraina pentru Jean-Claude Juncker și Donald Tusk, primul pentru Volodimir Zelenski. Liderii UE au promis noi ajutoare financiare Ucrainei

Published

on

©️ President of Ukraine official website

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și președintele Consiliului European Donald Tusk au promis luni susţinere şi ajutoare financiare pentru Ucraina și au făcut un nou apel la la Rusia să facă mai multe pentru a aduce pacea în regiunea Donbass.

Liderii celor două instituții europene s-au aflat luni la Kiev, unde au participat la cel de-al 21-lea summit UE-Ucraina, alături de noul președinte ucrainean Volodimir Zelenski.

De asemenea, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au transmis că sancţiunile impuse Rusiei pentru anexarea Crimeei vor rămâne valabile, informează deschide.md.

Într-o perioadă de tranziţie politică atât în Ucraina cât şi în UE, provocarea noastră este să apărăm spiritul pro-european în Ucraina şi spiritul pro-ucrainean în Europa. Acum doar câteva zile, Uniunea Europeană a extins, după un vot unanim, sancţiunile economice aplicate Rusiei pentru încă şase luni. Sancţiunile vor rămâne în picioare până când acordul de la Minsk va fi implementat”, a afirmat Tusk, la ultimul său summit UE-Ucraina, mandatul său la șefia Consiliului European urmând să se încheie la 30 noiembrie 2019.

În aceeași ipostază ca Tusk, Jean-Claude Juncker, al cărui mandat în fruntea Comisiei Europene se va încheia la 31 octombrie 2019, a afirmat că ”parteneriatul dintre UE și Ucraina este unul de solidaritate reciprocă și de prietenie.

Este un parteneriat care înflorește. Am spus dintotdeauna că cu cât există mai multe reforme în Ucraina, cu atât Uniunea Europeană își va arăta sprijinul” a completat Juncker.

UE a anunţat alocarea de 119 milioane de euro pentru noi ajutoare acordate Ucrainei, inclusiv pentru micile afaceri din regiunea Mării Azovului. De asemenea, în cadrul summitului, UE și-a reafirmat sprijinul său pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk.

Acordurile semnate de Ucraina și Uniunea Europeană se referă în primul rând la acordarea de asistență financiară. În special, UE va aloca suma de 80 de milioane de euro pentru a sprijini eficiența energetică, iar alte 20 de milioane în acest scop vor fi transferate de Germania.

Un pachet financiar separat de 10 milioane de euro va fi acordat pentru dezvoltarea Donbasului și zonei Azov. Fondurile vizează, printre altele, îmbunătățirea accesului la serviciile administrative pentru persoanele strămutate și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii din regiune.

În plus, Uniunea Europeană va aloca 40 de milioane pentru reforme privind descentralizarea, pe care Ucraina a început să le introducă cu sprijinul UE după schimbarea guvernului în 2014.

Un alt pachet de 20 de milioane de euro va finanța proiectul „Inițiativa anticorupție”, care are drept scop consolidarea instituțiilor anticorupție.

UE a oferit 3,3 miliarde de euro Ucrainei în ajutoare începând cu 2014. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending