Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Angela Merkel explică motivul pentru care nu a votat-o pe compatrioata sa Ursula von der Leyen la șefia Comisiei Europene: ”Nu m-am opus”

Published

on

© EU Council

Corespondență din Bruxelles

Cancelarul german Angela Merkel a explicat marţi, după negocierile maraton dintre liderii europeni privind repartizarea funcțiilor cheie în UE, motivul pentru care a trebuit să se abţină în cursul votului pentru desemnarea compatrioatei sale Ursula von der Leyen la conducerea Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen, ministru al Apărării și membru al partidului Merkel, a fost propusă de liderii europeni ”în unanimitate, cu o singură abţinere din partea mea”, a declarat Merkel în cursul unei conferinţe de presă, la încheierea summitului. În acest sens, cancelarul german a argumentat că a trebuit să se abţină ”din cauza unor reguli electorale germane”.

Anterior, președintele Consiliului European Donald Tusk spusese că ”Germania s-a abținut, din cauza unor discuții în coaliția de guvernare, dar Angela Merkel a susținut personal întreg pachetul”.

În continuare, Angela Merkel a subliniat că ”nu s-a opus” nominalizării unui candidat german, care dacă va fi votată de Parlamentul European nu va deveni numai prima femeie președinte al Comisiei Europene, ci și primul german în fruntea Comisiei după 52 de ani.

”Mă bucur să văd că Ursula von der Leyen se bucură de încredere. Este un semn bun că ar putea deveni prima femeie președinte al Comisiei Europene”, a mai spus Merkel.

Citiți și Emmanuel Macron, marele câștigător al compromisului liderilor europeni: ”Acest acord este fructul unei profunde înţelegeri franco-germane”

Potrivit presei, ideea ca Ursula von der Leyen (Germania, PPE) să fie propusă președinte al Comisiei Europene către Parlamentul European i-a aparținut lui Emmanuel Macron, precum și cea ca fostul ministru francez al Economiei și actualul director al FMI, Christine Lagarde să fie nominalizată la șefia Băncii Centrale Europene.

De altfel, președintele francez este și liderul care și-a asumat fără echivoc susținerea criteriului parității de gen în alegerea liderilor instituțiilor UE.

În egală măsură, poziția de președinte al Consiliului European îi revine lui Charles Michel (ALDE), actual prim-ministru al Belgiei, un apropiat al președintelui francez și membru al familiei politice europene care s-a aliat în Parlamentul European cu partidul lui Macron, formând grupul Renew Europe.

De asemenea, unul dintre liderii cu care Macron a conlucrat constant pentru găsirea unei soluții este prim-ministrul social-democrat spaniol Pedro Sanchez, a cărui țară va da șefia diplomației europene. În acest sens, actualul ministru de Externe al Spaniei și fost președinte al Parlamentului European Josep Borrell a fost nominalizat pentru funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Pentru funcția de președinte al Parlamentului European, șefii de stat sau de guvern au propus ca eurodeputații să împartă cele două mandate de câte doi ani și jumătate fiecare pentru membru S&D și pentru un membru PPE, numele vehiculate fiind cel al fostului prim-ministru bulgar Serghei Stanișev (S&D) și cel al lui Manfred Weber, fostul candidat PPE pentru șefia Comisiei Europene, dar respins de o majoritate a liderilor europeni.

Citiți și 
A ieșit fumul alb la Bruxelles. Liderii europeni au ajuns la un acord: Ursula von der Leyen va fi propusă președinte al Comisiei Europene
Donald Tusk vorbește despre succesul acordului încheiat de liderii europeni: ”Europa este o femeie. După trei zile de negocieri, nimeni nu a fost împotrivă și avem un echilibru de gen perfect”

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Summitul UE: Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european își face loc pe agendă. Angela Merkel și Emmanuel Macron fac apel la compromis și dialog

Published

on

© European Union, 2021

Ciocnirea dintre guvernul de la Varșovia și instituțiile Uniunii Europene pe fondul deciziilor luate de Tribunalul Constituțional polonez, ce afectează prevalența dreptului european și a tratatelor UE, și-a făcut loc pe agenda încărcată a summitului Consiliului European care a debutat joi la Bruxelles și care se va derula până vineri. 

Principalele teme aflate pe agenda reuniunii vizează coordonarea la nivel european în contextul pandemiei de COVID-19, agenda digitală a UE, creşterea recentă a preţurilor la energie, fenomenul migraţiei, politica comercială europeană şi relaţiile externe, cu accent pe pregătirea Summitului UE – Asia (ASEM), a Summitului Parteneriatului Estic, precum şi a reuniunilor COP 26 privind schimbările climatice şi COP 15 cu privire la biodiversitate. Însă, acestui program dens i s-a adăugat criza declanşată de Tribunalul constituţional polonez care a decretat pe 7 octombrie anumite articole din tratatele europene incompatibile cu Constituţia naţională.

Chiar înainte de începutul reuniunii, şeful guvernului polonez Mateusz Morawiecki, care s-a prezentat marți în plenul Parlamentului European pentru a oferi explicații, s-a întâlnit cu preşedintele francez Emmanuel Macron şi cu cancelarul german Angela Merkel, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat că liderii europeni vor discuta cu privire la Polonia.

“Toată lumea are un interes în protejarea statului de drept și a independenței justiției”, a spus ea, la sosirea la summit, după ce, marți, în plenul de la Strasbourg, l-a avertizat pe premierul Polonieiva folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”, nominalizând instrumentul procedurilor de infringement și pe cel al mecanismului de condiționare a fondurilor europene de respectarea statului de drept. 

De altfel, în ce privește ultimul instrument menționat, parlamentarii europeni au solicitat Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept împotriva Poloniei, țară care se află într-o dublă-situație alături de Ungaria: cele două state sunt singurele țări membre ale UE vizate de articolul 7 al Tratatului Uniunii Europene și singurele state cărora executivul european le-a întârziat aprobarea planurilor naționale de redresare și reziliență.

La (probabil) ultimul său Consiliu European, Angela Merkel face apel la compromis

Sosind la ceea ce ar putea fi ultimul său summit european, Angela Merkel a făcut apel la compromis în legătură cu disputa dintre Polonia şi Uniunea Europeană privind primatul dreptului european: “Statul de drept este un pilon central al UE. Pe de altă parte, trebuie să găsim căi şi posibilităţi de a ajunge din nou la consens”.

“O cascadă de dispute legale la Curtea Europeană de Justiţie nu reprezintă o soluţie la problema funcţionării în practică a statului de drept”, a declarat presei Angela Merkel, după o discuţie cu premierul polonez Mateusz Morawiecki, care s-a declarat deschis la dialog, relatează Agerpres, citând AFP.

Dar şeful guvernului polonez a insistat că este ”important de subliniat” ceea ce el a spus şi marți în plenul Parlamentului European, şi anume că ”unele instituţii europene îşi atribuie dreptul de a decide asupra unor competenţe care nu le-au fost transferate”.

 

Emmanuel Macron cere Poloniei să se angajeze într-un dialog cu Comisia Europeană

În cadrul unei întrevederi cu premierul polonez Mateusz Morawiecki, joi, pe aeroportul din Bruxelles, președintele francez Emmanuel Macron “și-a împărtășit îngrijorarea cu privire la situația creată de decizia Curții Constituționale poloneze”, potrivit unui oficial de la Élysée, citat de Politico Europe.

Macron a cerut, de asemenea, Poloniei să se angajeze într-un dialog cu Comisia Europeană “pentru a găsi o soluție compatibilă cu principiile noastre și cu regulile noastre comune”, a precizat oficialul.

Franța, care va prelua la 1 ianuarie președinția Consiliului UE, a făcut deja apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”. Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie, a spus secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune.

Îngrijorări au fost exprimate și de prim-miniștrii Irlandei și al Luxemburgului, cel din urmă afirmând că tăierea fondurilor europene pentru Polonia reprezintă “ultima soluție”.

Mărul discordiei este reprezentat de verdictul controversat al tribunalului constituțional al Poloniei, în care se afirmă că dispozițiile fundamentale ale Tratatului UE (Art. 1 și 19) sunt neconstituționale în legislația poloneză.

Hotărârea contestă supremația consacrată a dreptului european și pune sub semnul întrebării caracterul obligatoriu al hotărârilor Curții Europene de Justiție pentru instanțele naționale.

Hotărârea se înscrie în contextul unor dezacorduri de lungă durată cu instituțiile UE cu privire la statul de drept, respectarea hotărârilor CEJ și independența sistemului judiciar în Polonia.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliul European: Șeful statului solicită includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor verzi și sprijinirea R. Moldova în problema gazelor și a energiei

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis participă joi şi vineri la reuniunea Consiliului European care are loc la Bruxelles, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Principalele teme aflate pe agenda reuniunii vizează coordonarea la nivel european în contextul pandemiei de COVID-19, agenda digitală a UE, creşterea recentă a preţurilor la energie, fenomenul migraţiei, politica comercială europeană şi relaţiile externe, cu accent pe pregătirea Summitului UE – Asia (ASEM), a Summitului Parteneriatului Estic, precum şi a reuniunilor COP 26 privind schimbările climatice şi COP 15 cu privire la biodiversitate, arată sursa citată.

În scrisoarea tradițională adresată liderilor pentru a convoca summitul european, președintele Consiliului European, Charles Michel, a făcut recurs la ideea de “unitate europeană” înaintea unui summit cu teme importante pe agendă.

În pregătirea reuniunii Consiliului European din 21-22 octombrie de la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a participat luni la o întâlnire în format videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, și premierii din Polonia, Mateusz Morawiecki, Slovacia, Eduard Heger, și Slovenia, Janez Jansa.

Citiți și Președintele Consiliului European și prim-miniștrii Poloniei și Sloveniei i-au transmis lui Klaus Iohannis disponibilitatea de a sprijini România în criza COVID-19

În cadrul videoconferinței, preşedintele României a evidențiat criza în care se află țara noastră în ceea ce privește incidența cazurilor de COVID-19, arătând că rata de vaccinare scăzută a contribuit semnificativ la această situație. Preşedintele Klaus Iohannis a menționat faptul că România a activat Mecanismul European de protecție civilă și, în acest context, a mulțumit statelor membre care au oferit deja sprijin țării noastre.

Potrivit sursei citate, “premierul Poloniei și premierul Sloveniei au transmis disponibilitatea statelor lor de a ajuta România, iar, la rândul său, preşedintele Consiliului European s-a angajat să faciliteze sprijinul la nivel european pentru țara noastră“.

Citiți și Klaus Iohannis solicită Comisiei Europene să includă energia nucleară și gazul natural pe lista investițiilor “verzi” în cadrul pachetului legislativ privind taxonomia

Cu privire la situaţia din energie, șeful statului a subliniat că majorarea semnificativă a prețurilor la energie constituie o preocupare majoră pentru România, având în vedere impactul pe care îl are asupra cetățenilor, întreprinderilor și, în special, asupra consumatorilor vulnerabili.

Totodată, președintele Klaus Iohannis a evidențiat necesitatea identificării rapide de soluții eficiente pe termen scurt, deoarece criza energetică actuală va avea efecte serioase la nivelul tuturor țărilor Uniunii, cu profund impact socio-economic, atât la nivelul consumatorilor casnici, al populației, cât și la nivelul economiilor în general, afectând competitivitatea industriilor din statele membre.

Iohannis a atras atenția că este nevoie, totodată, și de o abordare pe termen mediu și lung, care să țintească problemele structurale ale sectorului energetic, dar și pe cele ale pieței comune în domeniul energiei. El a subliniat, astfel, necesitatea unei abordări convergente la nivel european, care să vizeze soluții comune, integrate, pentru a coordona răspunsurile naționale și a pledat pentru adoptarea unor măsuri imediate în vederea protejării consumatorilor vulnerabili.

De asemenea, președintele Klaus Iohannis a evidențiat importanța diversificării surselor de aprovizionare cu energie și a reducerii dependenței de furnizori terți, din afara Uniunii, precum și pentru asigurarea securității în aprovizionarea cu energie.

În acest sens, președintele României a insistat asupra faptului că securitatea energetică europeană este în strânsă legătură cu utilizarea unui mix echilibrat de tehnologii și surse energetice, precum gazul natural și energia nucleară, direcții care trebuie să orienteze politicile europene în privința Taxonomiei. Astfel, Președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene includerea energiei nucleare și a gazului natural în Actul delegat complementar din cadrul pachetului legislativ al Taxonomiei, care să fie prezentat cât mai curând posibil“, a arătat Administrația Prezidențială.

De asemenea, în acel context, președintele Klaus Iohannis le-a solicitat liderilor europeni să sprijine Republica Moldova în asigurarea alimentării cu gaze naturale și energie electrică, în contextul în care și autoritățile de peste Prut se confruntă cu criza creșterii prețurilor la energie.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Summitul social tripartit: Liderii instituțiilor UE subliniază importanța partenerilor sociali în redresarea ”comună, incluzivă, bazată pe coeziune”

Published

on

©European Union, 2021

Partenerii sociali joacă un rol central în punerea în aplicare, cu succes, a planurilor naționale de redresare și reziliență și în redresarea care nu lasă pe nimeni în urmă, a fost mesajul transmis de liderii instituțiilor UE în care summitului social tripartit, a cărui temă principală a fost ”Transformarea redresării Europei într-o creștere durabilă pe termen lung, favorabilă unor locuri de muncă mai numeroase și de mai bună calitate”, potrivit unui comunicat al Consiliului European remis CaleaEuropeană.ro.

Discuțiile din cadrul reuniunii s-au concentrat în jurul a trei întrebări:

  • cum se poate realiza o redresare reușită, de durată și echitabilă din punct de vedere social și care este rolul partenerilor sociali în planurile naționale de redresare și reziliență?
  • cum să reușească dubla tranziție climatică și digitală, în condițiile menținerii prosperității, competitivității și echității sociale?
  • cum se poate asigura munca durabilă (incluzându-se competențele, politicile active în domeniul pieței forței de muncă, sistemele de securitate socială)?

”Pe măsură ce ne continuăm redresarea, trebuie să rămânem concentrați asupra tipului de viitor pe care ni-l dorim – pentru oamenii noștri, pentru economiile noastre și pentru societățile noastre. Pentru o creștere durabilă pe termen lung, care să creeze locuri de muncă mai multe și mai bune, trebuie să investim în competențe și să punem în aplicare politici active pe piața muncii. Așadar, modul în care ne vom reveni va depinde de modul în care investițiile și reformele vor contribui la o tranziție competitivă și echitabilă din punct de vedere social. Ne dorim o redresare comună, incluzivă, bazată pe coeziune. Partenerii sociali au un rol crucial în această privință. Contribuția lor a fost – și va continua să fie – esențială pentru eforturile noastre de redresare. Pachetul nostru masiv de redresare, aprobat de Consiliul European în iulie 2020, va impulsiona aceste eforturi”, a transmis președintele Consiliului European, Charles Michel.

La rândul său, președinta Comisiei Europene a subliniat că Uniunea Europeană se află acum ”într-un moment decisiv.”

”Oamenii au nevoie de competențele adecvate pentru a se adapta la schimbarea parcursului profesional și pentru a găsi noi locuri de muncă pe o piață a muncii în continuă evoluție. Acest lucru este cu atât mai important dacă dorim să realizăm o tranziție echitabilă, durabilă și favorabilă incluziunii către o economie ecologică și digitală. Ne aflăm acum într-un moment decisiv: datorită NextGenerationEU, vom avea parte de reforme cruciale și de investiții fără precedent în educație, formare, ocuparea forței de muncă și măsuri de protecție socială. Acum, mai mult ca oricând, partenerii sociali au un rol central de jucat pentru o punere în aplicare cu succes a planurilor naționale și pentru o redresare care să nu lase pe nimeni în urmă”, a explicat aceasta.

”Acest summit confirmă principiul european conform căruia dialogul social este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene și ale statelor membre”, a subliniat, de asemenea, premierul Sloveniei, Janez Jansa, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Acesta a amintit de Pilonul european al drepturilor sociale, un element important pentru ”consolidarea dimensiunii sociale a UE”.

”Cel de-al doilea obiectiv principal al UE, conform căruia cel puțin 60 % dintre adulți ar trebui să participe la programe de formare profesională în fiecare an, este deosebit de important. Învățarea pe tot parcursul vieții este ceea ce poate garanta că, în calitate de indivizi și de europeni, avem competențele și cunoștințele necesare pentru a ne asigura că atât tranziția verde, cât și cea digitală, chiar și în timpul redresării post-pandemice, au loc într-o societate capabilă să facă față provocărilor viitorului într-un mod durabil. În toate aceste eforturi de redresare, instituțiile UE trebuie să aibă în vedere faptul că nimeni nu trebuie să fie lăsat în urmă. Fie ca toate eforturile noastre viitoare să meargă în această direcție”, a mai spus Jansa.

Summitul social tripartit este un forum de dialog între instituțiile UE, la nivel de președinte, și partenerii sociali europeni, la cel mai înalt nivel de conducere. Summitul este coprezidat de președintele Consiliului European, de președintele Comisiei Europene și de șeful de stat sau de guvern al statului membru care asigură președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene.

Printre partenerii sociali de la nivel european participanți la summit se numără:

  • BusinessEurope;
  • Confederația Europeană a Sindicatelor (CES);
  •  Asociația întreprinderilor cu servicii de interes general (SGI Europe);
  •  Asociația meșteșugarilor și a IMM-urilor din Europa  (SMEunited).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Pandora Papers: Parlamentul European solicită să se demareze anchete aprofundate

ENGLISH2 hours ago

Romania among EU countries providing free access to the fewest innovative medicines. How will HTA improve the situation

ROMÂNIA3 hours ago

România, printre țările UE care asigură acces gratuit la cele mai puține medicamente inovatoare. Cum va îmbunătăți situația noul HTA european

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Summitul UE: Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european își face loc pe agendă. Angela Merkel și Emmanuel Macron fac apel la compromis și dialog

U.E.5 hours ago

Viktor Orban consideră planurile Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climatice o „fantezie utopică care duce la creșterea prețurilor energiei”

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Parlamentul European cere Comisiei Europene să comunice cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său și să facă publice contractele de achiziție

ROMÂNIA6 hours ago

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA: Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliul European: Șeful statului solicită includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor verzi și sprijinirea R. Moldova în problema gazelor și a energiei

COMUNICATE DE PRESĂ7 hours ago

Compania Leviatan Design, în TOP 10 firme de arhitectură și proiectare din România

ROMÂNIA8 hours ago

Solidaritatea europeană: Austria și Franța oferă României medicamente, ventilatoare și echipamente medicale pentru a lupta în continuare împotriva pandemiei

POLITICĂ9 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu10 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi13 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi13 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi1 day ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO1 day ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.2 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Team2Share

Trending