Connect with us

CONSILIUL UE

PPE revine la șefia Eurogrupului la șapte ani după plecarea lui Jean-Claude Juncker: Ministrul de finanțe irlandez Paschal Donohoe a fost ales președinte al Eurogrupului

Published

on

© European Union

Paschal Donohoe, ministrul finanțelor publice și al reformei din Irlanda, a fost ales joi președinte al Eurogrupului, organismul UE care îi reunește pe cei 19 miniștri de finanțe din zona euro, pentru un mandat de doi ani și jumătate.

Donohoe, membru al Partidului Popular European, a obținut susținerea majorității miniștrilor de finanțe din zona euro într-o competiție cu omologii săi Nadia Calvino (Spania) și Pierre Gramegna (Luxemburg). De altfel, socialista Nadia Calvino a fost considerată marea favorită în cursa pentru înlocuirea fostului ministru de finanțe portughez Mario Centeno.

Donohoe va prelua mandatul de la Centeno la 13 iulie, iar prima reuniune a Eurogrupului pe care o va conduce va avea loc la 11 septembrie, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Victoria lui Paschal Donohoe, puternic susținut de Partidul Popular European, reprezintă o consolidare a PPE în arhitectura instituțională a Uniunii Europene, după ce în cadrul negocierilor de anul trecut a obținut doar președinția Comisiei Europene, iar anul acesta a preluat și președinția Comitetului European al Regiunilor.

Pe de altă parte, Paschal Donohoe este primul președinte al Eurogrupului care aparține PPE după Jean-Claude Juncker, cel care a inaugurat această funcție în 2005 și a deținut-o până în 2013. Ulterior, atât Jeroen Dijselboem, cât și Mario Centeno au ocupat această funcție fiind membri ai Partidului Socialiștilor Europeni.

Paschal Donohoe a fost numit ministru finanțelor în Irlanda în anul 2017.

Eurogrupul este un organism informal în care miniștrii statelor membre din zona euro discută probleme de interes comun în ce privește politica monedei unice. Eurogrupul se concentrează pe coordonarea strânsă a politicilor economice. De obicei, se reunește o dată pe lună, în ajunul reuniunii Consiliului Afaceri Economice și Financiare.

În contextul crizei COVID-19, Eurogrupul a avut un rol important în ecuația negocierilor pentru a debloca sprijin financiar necesar statelor membre în scopul de a face față presiunii socio-economice și sanitare asupra sistemelor naționale și europene. Astfel, miniștrii de finanțe din zona euro au ajuns în luna aprilie la un acord de 540 de miliarde de euro alocați sub forma a trei plase de siguranță: 240 de miliarde de euro disponibile prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate, 200 de miliarde de euro prin intermediul garanțiilor furnizate de Banca Europeană de Investiții și 100 de miliarde de euro din instrumentul SURE al Comisiei Europene pentru sprijinirea lucrătorilor și a companiilor.

De asemenea, Eurogrupului va juca un rol crucial și în arhitectura de consolidare a zonei euro, mai ales că Franța și Germania susțin un instrument bugetar al acestei zone, iar fostul ministru de finanțe german Wolfgang Schaueble, actual președinte al Bundestagului, a făcut recent un apel la realizarea Uniunii economice și monetare.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul german al sănătății despre vaccinul Rusiei anti-COVID-19: Acesta nu a fost testat suficient. Sunt foarte sceptic în legătură cu ce se întâmplă în Rusia

Published

on

© European Union 2020

Ministrul german al sănătăţii, Jens Spahn, a afirmat miercuri că vaccinul dezvoltat de Rusia împotriva COVID-19 nu a fost testat suficient, în opinia sa obiectivul fiind acela de a avea un produs sigur, nu doar de a fi prima ţară care începe vaccinarea populaţiei.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat marţi că Rusia a devenit prima ţară care a înregistrat un vaccin împotriva COVID-19, după mai puţin de două luni de testare pe oameni şi înaintea testelor finale, anunţ primit cu rezerve de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi de comunitatea ştiinţifică.

“Poate fi periculos să începi vaccinarea a milioane, dacă nu chiar a miliarde de oameni prea devreme, pentru că ar putea ucide acceptarea vaccinării dacă merge prost, aşa încât sunt foarte sceptic în legătură cu ce se întâmplă în Rusia”, a afirmat Spahn la postul de radio Deutschlandfunk, potrivit Agerpres.

“Aş fi încântat dacă am avea un vaccin iniţial, bun, dar, pe baza a tot ceea ce ştim – iar aceasta este problema fundamentală, şi anume că ruşii nu ne spun multe – acesta nu a fost testat suficient”, a adăugat ministrul german.

Potrivit lui Jens Spahn, este crucial, chiar şi în timpul unei pandemii, să fie întreprinse studii şi teste corespunzătoare, iar rezultatele să fie făcute publice pentru a le da oamenilor încredere în vaccin.

Citiți și OMS nu garantează siguranța administrării vaccinului dezvoltat de Rusia împotriva COVID-19

“Nu este vorba despre a fi primul cumva – este vorba despre a avea un vaccin eficace, testat şi, prin aceasta, sigur”, a răspuns Spahn, întrebat despre vaccinul dezvoltat de Rusia şi numit „Sputnik V”, ca omagiu pentru satelitul lansat de Uniunea Sovietică în 1957, o premieră mondială la acea vreme.

Numai în jur de 10% dintre testele clinice au succes, iar unii oameni de ştiinţă se tem că Moscova ar putea să pună prestigiul naţional mai presus de siguranţă.

Vaccinul rusesc, despre care preşedintele Putin şi alţi responsabili au spus că este complet sigur, va fi administrat personalului medical, iar apoi celui didactic, pe bază voluntară la sfârşitul acestei luni sau la început de septembrie. Administrarea în masă la nivelul populaţiei este aşteptată să înceapă în Rusia în octombrie.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Statele UE amenință Belarusul cu sancțiuni și cu revizuirea relațiilor: Alegerile prezidențiale nu au fost nici libere, nici echitabile

Published

on

© European Union

Uniunea Europeană a denunţat marţi alegeri prezidenţiale ”nici libere, nici echitabile” în Belarus şi a ameninţat cu sancţiuni împotriva celor responsabili de violenţe și cu revizuirea relațiilor UE cu Belarus, potrivit unei declaraţii adoptate de cele 27 de state membre, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Alegerile prezidenţiale organizate duminică nu au fost ”nici libere, nici echitabile”, iar “poporul Belarusului merită mai mult”, au precizat țările UE.

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au denunţat o ”violenţă disproporţionată şi inacceptabilă din partea autorităţilor statului” și au solicitat încetarea represiunii şi ”eliberarea imediată şi necondiţionată a tuturor celor reţinuţi”.

”Vom evalua acțiunile autorităților din Belarus în privința actualei situații și vom efectua o revizuire aprofundată a relaţiilor UE cu Belarus. Ar putea fi vorba, printre altele, de luarea de măsuri împotriva celor responsabili de violenţe, arestări nejustificate şi de falsificarea rezultatelor alegerilor”, au mai precizat țările UE în declarația amintită.

În finalul declarației, cele 27 de țări membre ale UE au făcut un apel la conducerea politică a Belarusului să inițieze un dialog autentic și incluziv cu societatea pentru a evita violențele.

“UE va continua să sprijine un Belarus democratic, independent, suveran, prosper și stabil”, au conchis țările membre.

Preşedintele în exerciţiu al Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a câştigat alegerile desfăşurate duminică în această ţară, obţinând 80,23% din voturi, a anunţat luni Comisia Electorală Centrală, citând rezultatele preliminare ale unui scrutin tensionat, marcat de violenţe şi acuzaţii de fraude electorale.

Opozanta Svetlana Tihanovskaia a contestat victoria proclamată a preşedintelui în exerciţiu Aleksandr Lukaşenko. Ea a fost obligată să se refugieze în Lituania.

Situaţia din Belarus se va afla pe ordinea de zi a reuniunii informale a miniştrilor de externe ai UE, care va avea loc la 27-28 august, la Berlin, însă patru țări europene – Estonia, Finlanda, Letonia, Polonia – au cerut marți o reuniune de urgență a țărilor UE.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Cinci țări cer o reuniune de urgență a UE: Grecia vrea discutarea relațiilor cu Turcia, în timp ce Polonia, Letonia, Estonia și Finlanda solicită analizarea situației din Belarus

Published

on

© European Union, 2020

Miniştrii de externe din Letonia, Estonia, Finlanda şi Polonia au susţinut marţi convocarea unei reuniuni de urgenţă cu şefii diplomaţiilor statelor UE pentru a analiza criza politică din Belarus, Polonia oferindu-se de asemenea să medieze între puterea şi opoziţia din Belarus în urma alegerilor prezidenţiale câştigate din nou de preşedintele Aleksandr Lukaşenko, dar pe care opoziţia le consideră fraudate, potrivit agenţiilor EFE şi AFP.

Miniştrii de externe leton Edgars Rinkevics, eston Urmas Reinsalu, finlandez Pekka Haavisto şi polonez Jacek Czaputowicz s-au întâlnit în capitala Letoniei, Riga, cu ocazia centenarului tratatului de pace între Letonia şi Rusia sovietică, informează Agerpres.

Miniştrii de externe din Letonia şi Polonia, state care au frontiere comune cu Belarus, au spus că ţările lor sunt dispuse să primească opozanţi belaruşi, după ce au vorbit despre situaţia candidatei la preşedinţie Svetlana Tihanovskaia, care marţi a părăsit Belarusul pentru a se refugia în Lituania, ea afirmând într-o înregistrare video că ”singură” a luat ”decizia foarte dificilă” de a pleca.

Situaţia din Belarus a devenit însă subiectul central al conferinţei lor de presă comune, la care miniştrii leton, eston şi finlandez au susţinut propunerea unei reuniuni europene formulată în ziua precedentă de omologul lor polonez şi despre care au menţionat că a fost transmisă şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell.

O solicitare similară, însă ce privește forările de hidrocarburi reluate de Turcia în Mediterana de Est, a venit și din partea Greciei.

”Ministerul de Externe (grec) va depune o cerere pentru o reuniune de urgenţă a Consiliului Afacerilor Externe al Uniunii Europene”, a anunțat biroul premierului elen Kyriakos Mitsotakis, care a avut convorbiri telefonice cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

De asemenea, șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a denunţat duminică mişcări ”extrem de îngrijorătoare” ale marinei turce în Mediterana, după semnarea unui acord maritim între Egipt şi Grecia.

O reuniune informală a miniștrilor afacerilor externe din țările UE este programată pentru perioada 27-28 august, la Berlin, în contextul președinției Germaniei la Consiliul UE.

Continue Reading

Trending