Ministrul german al sănătăţii, Jens Spahn, a afirmat miercuri că vaccinul dezvoltat de Rusia împotriva COVID-19 nu a fost testat suficient, în opinia sa obiectivul fiind acela de a avea un produs sigur, nu doar de a fi prima ţară care începe vaccinarea populaţiei.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat marţi că Rusia a devenit prima ţară care a înregistrat un vaccin împotriva COVID-19, după mai puţin de două luni de testare pe oameni şi înaintea testelor finale, anunţ primit cu rezerve de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi de comunitatea ştiinţifică.

“Poate fi periculos să începi vaccinarea a milioane, dacă nu chiar a miliarde de oameni prea devreme, pentru că ar putea ucide acceptarea vaccinării dacă merge prost, aşa încât sunt foarte sceptic în legătură cu ce se întâmplă în Rusia”, a afirmat Spahn la postul de radio Deutschlandfunk, potrivit Agerpres.

“Aş fi încântat dacă am avea un vaccin iniţial, bun, dar, pe baza a tot ceea ce ştim – iar aceasta este problema fundamentală, şi anume că ruşii nu ne spun multe – acesta nu a fost testat suficient”, a adăugat ministrul german.

Potrivit lui Jens Spahn, este crucial, chiar şi în timpul unei pandemii, să fie întreprinse studii şi teste corespunzătoare, iar rezultatele să fie făcute publice pentru a le da oamenilor încredere în vaccin.

Citiți și OMS nu garantează siguranța administrării vaccinului dezvoltat de Rusia împotriva COVID-19

“Nu este vorba despre a fi primul cumva – este vorba despre a avea un vaccin eficace, testat şi, prin aceasta, sigur”, a răspuns Spahn, întrebat despre vaccinul dezvoltat de Rusia şi numit „Sputnik V”, ca omagiu pentru satelitul lansat de Uniunea Sovietică în 1957, o premieră mondială la acea vreme.

Numai în jur de 10% dintre testele clinice au succes, iar unii oameni de ştiinţă se tem că Moscova ar putea să pună prestigiul naţional mai presus de siguranţă.

Vaccinul rusesc, despre care preşedintele Putin şi alţi responsabili au spus că este complet sigur, va fi administrat personalului medical, iar apoi celui didactic, pe bază voluntară la sfârşitul acestei luni sau la început de septembrie. Administrarea în masă la nivelul populaţiei este aşteptată să înceapă în Rusia în octombrie.

Uniunea Europeană a denunţat marţi alegeri prezidenţiale ”nici libere, nici echitabile” în Belarus şi a ameninţat cu sancţiuni împotriva celor responsabili de violenţe și cu revizuirea relațiilor UE cu Belarus, potrivit unei declaraţii adoptate de cele 27 de state membre, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Alegerile prezidenţiale organizate duminică nu au fost ”nici libere, nici echitabile”, iar “poporul Belarusului merită mai mult”, au precizat țările UE.

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au denunţat o ”violenţă disproporţionată şi inacceptabilă din partea autorităţilor statului” și au solicitat încetarea represiunii şi ”eliberarea imediată şi necondiţionată a tuturor celor reţinuţi”.

”Vom evalua acțiunile autorităților din Belarus în privința actualei situații și vom efectua o revizuire aprofundată a relaţiilor UE cu Belarus. Ar putea fi vorba, printre altele, de luarea de măsuri împotriva celor responsabili de violenţe, arestări nejustificate şi de falsificarea rezultatelor alegerilor”, au mai precizat țările UE în declarația amintită.

În finalul declarației, cele 27 de țări membre ale UE au făcut un apel la conducerea politică a Belarusului să inițieze un dialog autentic și incluziv cu societatea pentru a evita violențele.

“UE va continua să sprijine un Belarus democratic, independent, suveran, prosper și stabil”, au conchis țările membre.

Preşedintele în exerciţiu al Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a câştigat alegerile desfăşurate duminică în această ţară, obţinând 80,23% din voturi, a anunţat luni Comisia Electorală Centrală, citând rezultatele preliminare ale unui scrutin tensionat, marcat de violenţe şi acuzaţii de fraude electorale.

Opozanta Svetlana Tihanovskaia a contestat victoria proclamată a preşedintelui în exerciţiu Aleksandr Lukaşenko. Ea a fost obligată să se refugieze în Lituania.

Situaţia din Belarus se va afla pe ordinea de zi a reuniunii informale a miniştrilor de externe ai UE, care va avea loc la 27-28 august, la Berlin, însă patru țări europene – Estonia, Finlanda, Letonia, Polonia – au cerut marți o reuniune de urgență a țărilor UE.

Miniştrii de externe din Letonia, Estonia, Finlanda şi Polonia au susţinut marţi convocarea unei reuniuni de urgenţă cu şefii diplomaţiilor statelor UE pentru a analiza criza politică din Belarus, Polonia oferindu-se de asemenea să medieze între puterea şi opoziţia din Belarus în urma alegerilor prezidenţiale câştigate din nou de preşedintele Aleksandr Lukaşenko, dar pe care opoziţia le consideră fraudate, potrivit agenţiilor EFE şi AFP.

Miniştrii de externe leton Edgars Rinkevics, eston Urmas Reinsalu, finlandez Pekka Haavisto şi polonez Jacek Czaputowicz s-au întâlnit în capitala Letoniei, Riga, cu ocazia centenarului tratatului de pace între Letonia şi Rusia sovietică, informează Agerpres.

Miniştrii de externe din Letonia şi Polonia, state care au frontiere comune cu Belarus, au spus că ţările lor sunt dispuse să primească opozanţi belaruşi, după ce au vorbit despre situaţia candidatei la preşedinţie Svetlana Tihanovskaia, care marţi a părăsit Belarusul pentru a se refugia în Lituania, ea afirmând într-o înregistrare video că ”singură” a luat ”decizia foarte dificilă” de a pleca.

Situaţia din Belarus a devenit însă subiectul central al conferinţei lor de presă comune, la care miniştrii leton, eston şi finlandez au susţinut propunerea unei reuniuni europene formulată în ziua precedentă de omologul lor polonez şi despre care au menţionat că a fost transmisă şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell.

O solicitare similară, însă ce privește forările de hidrocarburi reluate de Turcia în Mediterana de Est, a venit și din partea Greciei.

”Ministerul de Externe (grec) va depune o cerere pentru o reuniune de urgenţă a Consiliului Afacerilor Externe al Uniunii Europene”, a anunțat biroul premierului elen Kyriakos Mitsotakis, care a avut convorbiri telefonice cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

De asemenea, șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a denunţat duminică mişcări ”extrem de îngrijorătoare” ale marinei turce în Mediterana, după semnarea unui acord maritim între Egipt şi Grecia.

O reuniune informală a miniștrilor afacerilor externe din țările UE este programată pentru perioada 27-28 august, la Berlin, în contextul președinției Germaniei la Consiliul UE.