Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

UNTRR: România va pierde aproximativ 200.000 de șoferi profesioniști prin adoptarea Pachetului de Mobilitate în Parlamentul European

Published

on

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România condamnă decizia Parlamentului European prin care a votat Pachetul Mobilitate 1, semnalând că prin aceast demers ”marchează un moment de răscruce pentru Uniunea Europeană, prin abandonarea principiilor de bază ale pieței unice, precum libera circulație a persoanelor și a serviciilor”.

”Viitorul sectorului românesc de transport rutier, principalul contributor la exportul de servicii al României în ultimii ani, este în pericol”, a mai transmis UTRR în comunicatul oficial.

Parlamentul European a aprobat miercuri toate cele trei acte legislative care vizează Pachetul Mobilitate, fără amendamente și în forma adoptată de miniștrii statelor membre ale UE, susținând astfel regulile revizuite pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale șoferilor și pentru a opri denaturarea concurenței în transportul rutier.

UNTRR avertizează că pe termen mediu și lung România va  pierde aproximativ 200.000 de șoferi profesioniști, inclusiv familiile lor și se va confrunta cu o criză fără precedent pe piața muncii: ”Totodată, estimăm că vom pierde 30% din operatorii de transport români care nu vor putea supraviețui crizei coronavirus, iar jumatate din firmele rămase care operează transport rutier internațional vor părăsi România înainte de 18 luni, termenul de intrare în vigoare al tuturor prevederilor Pachetului Mobilitate 1.”

Totodată, Cristian Socol, fost consilier pe probleme economice în Guvernul Dăncilă, menționează că din cauza acestei decizii ”România pierde in jur de 4 miliarde euro venituri in balanta de plăți. Somaj, falimente, minus de venituri la buget. Dupa statistica oficiala privind minusul de 2.5 miliarde euro in Investitiile Straine Directe Nete in primele patru luni din 2020 fata de anul trecut (isd nete de minus 454 milioane euro fata de plus 2.1 miliarde euro anul trecut in aceasta perioada), mai vine si aceasta stire cu efecte catastrofale.”

UNTRR precizează  că deși modificările regulamentelor europene aduse prin Pachetul Mobilitate 1 se vor aplica teoretic în condiții egale tuturor Statelor Membre, în realitate impactul acestora este semnificativ diferit. Operatorii de transport români și estici vor fi cei mai afectați, întrucât propunerile din Pachetul Mobilitate 1 duc la imposibilitatea de a efectua transport rutier internațional în Europa de Vest de către companiile din Europa de Est:

  • Obligația întoarcerii camioanelor acasă (țara de stabilire) la fiecare opt săptămâni, indiferent dacă sunt încărcate sau goale nu va crea nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Franța, însă întoarcerea acasă a unui camion înmatriculat în România, țară periferică UE va duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de afaceri de 10-14%.
  • Întoarcerea obligatorie a șoferilor la fiecare 3 sau 4 săptămâni va avea un impact semnificativ diferit între statele membre de bază și cele periferice, fapt recunoscut și în evaluarea impactului, iar implementarea acesteia imediat după publicarea Pachetului Mobilitate va afecta grav numeroase companii de transport rutier din România.
  • Interzicerea efectuării repausului săptămânal normal în cabina camionului poate pune chiar șoferii români în pericol în circumstanțele actuale (etapa post-pandemie COVID-19 pe termen lung) în care dormitul în cabină le-ar proteja sănătatea.
  • Introducerea unei perioade de restricționare a cabotajului de 4 zile vizează în principal limitarea accesului transportatorilor români și estici pe piețele țărilor din vest
  • Aplicarea Regulamentului Roma 1 în sectorul transporturilor rutiere, alături de legea specială de aplicare a normelor de detașare la transportul rutier, va genera o creștere semnificativă a costurilor de operare pentru transportatorii români și estici, limitând totodată transporturile rutiere internaționale de tip cross-trade

De asemenea, UNTRR solicită Guvernului României să acționeze la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva Pachetului Mobilitate 1, în coordonare cu toate Statele Membre afectate, pentru eliminarea prevederilor discriminatorii ale Pachetului Mobilitate 1 din legislația europeană.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș reafirmă disponibilitatea Alianței USR-PLUS de a ajuta Guvernul în elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Dacian Cioloș, liderul Renew Europe și co-președintele Alianței USR PLUS, a transmis luni că Alianța USR PLUS își dorește un plan de redresare și de ieșire din criza economică prin care să poată fi modernizată economia României.

Într-o reacție pe Facebook după ce USR PLUS a atras atenția că Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a publicat pe site Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar ulterior l-a retras, Cioloș a subliniat că “noi am propus Guvernului să lucrăm împreună la asta, mai ales dacă avem în vedere să conlucrăm și după alegeri”.

“Până acum, nu am primit semne de interes în acest sens, așa încât prezentăm aici cum vedem noi lucrurile, cu speranța că programul de reforme finanțat prin fondul de redresare va fi elaborat transparent cu toți cei interesați înainte de finalul anului”, a mai adăugat el, făcând trimitere la poziția USR PLUS, exprimată într-un comunicat și prin intermediul eurodeputatul Dragoș Pîslaru, co-raportor al Parlamentului European privind Mecanismul de Redresare și Reziliență.

De altfel, în mesajul său, Cioloș a subliniat că membrii ai delegației USR PLUS din Parlamentul European “lucrează inclusiv pe legislația europeană pe acest subiect”.

 

Astăzi, 23 noiembrie 2020, Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a publicat pe site Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar în mod inexplicabil l-a retras după doar câteva ore, iar experții USR PLUS au analizat propunerile din acest plan și trag un semnal de alarmă, informează sursa citată.

Draftul Planului Național de Redresare si Reziliență nu include reforme reale și nu răspunde obiectivului european de a finanța schimbări structurale. Acolo unde sunt amintite reforme necesare în corpul documentului, nu urmează alocări de fonduri. Planul este făcut din pix la MFE și nu face decât să dubleze finanțările deja alocate prin programele operaționale din politica de coeziune. Cu alte cuvinte, acolo unde MFE a programat și a cheltuit prost banii europeni, vine un supliment de finanțare, după aceeași logică.

Din păcate, PNRR-ul așa cum a fost gândit de guvern, este, practic, un fel de PNDL nou, fapt ce reiese și din OUG 155/2020, precum și din proiectul de OUG de modificare a OUG 155, lansat în dezbatere publică pe 12 noiembrie.

Încă de acum două săptămâni, USR PLUS atrăgea atenția asupra importanței pentru România a acestui Plan, crucial pentru ca România să poată beneficia cât mai repede de 30,4 mld de euro în cadrul Mecanismului pentru Redresare și Reziliență (MRR). USR PLUS a prezentat cu acea ocazie câteva soluții cu privire la alocarea și implementarea optimă a resurselor europene și își exprima deschiderea față de guvern pentru a contribui la elaborarea Planului. Analiza completă cu propunerile USR-PLUS pentru Planul Național de Redresare și Reziliență este disponibilă aici.

“Am propus la nivel european 6 piloni, aliniați la 6 priorități europene. Acesta este consensul în Parlamentul European acum. Și i-am propus gândindu-mă la România, gândindu-mă că merităm un plan național amplu, ambițios. Nu doar un șir de idei diferite grupate sub un singur capitol. Ne putem reforma modul în care ne privim și ne utilizăm resursele? Ne putem exploata potențialul digital? Ne putem consolida economia prin investiții în inovare? Și mai ales, putem înțelege că le datorăm tinerilor un viitor creat pentru ei, împreună cu ei?” spune Dragoș Pîslaru, co-raportor al Parlamentului European, Mecanismul de Redresare și Reziliență. “Un plan național de reforme și investiții nu se realizează într-un subsol, ci în parteneriat social, consultare și angajare a actorilor parte a societății.”

USR PLUS va negocia refacerea acestui plan, vom introduce reforme clare, trasabile și finanțarea lor din acest nou fond european. Sunt mulți bani, dar sunt bani care trebuie dați pentru reforme, nu pentru cârpeli. Din păcate, asistăm la un exercițiu de furat căciula, unde MFE nu se înțelege cu alte ministere, nu are viziune reformistă. Pentru MFE, acești bani sunt doar o problemă pentru care trebuie să inventeze ceva. Și au scos ce aveau prin sertare oricum. Trebuie un reset și o negociere serioasă, pe care o vom face ca parte a discuțiilor de intrare la guvernare, după 6 decembrie”. spune Cristian Ghinea, europarlamentar, vicepreședinte al Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European.

Din păcate, Guvernul a persistat în ideea unei elaborări în cerc restrâns, fără o minimă transparență sau consultare, ignorând experiența și apelurile repetate din partea mediului de afaceri, a partenerilor sociali, a societății civile și a USR PLUS. Întrucât nu respectă structura și obiectivele Regulamentului european aflat acum în negocieri (nici poziția Consiliului și cu atât mai puțin pe cea a Parlamentului European), acest plan nu trebuie trimis la Bruxelles așa cum este, ci trebuie clar revizuit.

Mai jos doar câteva dintre problemele documentului, conform USR PLUS:

I Probleme de legalitate și structură

I.1 Ratarea cvasi-completă a finanțării reformelor structurale

Reformele structurale sunt tratate superficial, pentru a fi bifate, deși ar trebui să fie punctul central al planului. Pentru asta a creat UE noul instrument de finanțare. E o oportunitate de reconfigurare completă a economiei României pe termen mediu și lung, nu doar o pușculiță de cheltuit bani. Comisia Europeană nu are cum să accepte acest document, ar încălca litera și spiritul reglementării europene. MFE dă dovadă de habarnism.

I.2 Ignorarea în cadrul PNRR a dimensiunii coeziunii sociale

Guvernul își bate joc de populația vulnerabilă – practic, PNL nu include nimic pe zona de coeziune socială în PNRR. Copiii, tinerii, vârstnicii, persoanele cu dizabilități, celelalte categorii vulnerabile sunt practic excluse din PNRR.

USR PLUS consideră că PNRR trebuie să fie un plan care să arate solidaritate pentru cei care au fost loviți de criză și cerem ca minim 14% din PNRR să fie investiți în pilonul Social și pentru copii și tineri. Acum înțelegem de ce societatea civilă a fost exclusă de la discuții – pentru că în PNRR nu există societatea civilă ca partener. Având în vedere cât a preluat societatea civilă din efortul de reziliență pe timpul pandemiei, planul PNL este efectiv bătaie de joc.

II Probleme de alocare și oportunitate

II.1 Ducerea în derizoriu a Cercetări – Dezvoltării – Inovării

Guvernul duce în derizoriu partea de Cercetare-Dezvoltare – o alocare de 275 mil euro (0,9%) este efectiv o bătaie de joc. Noi, la USR PLUS, vedem cel puțin 5% (1,5 mld) investite în dezvoltarea de noi tehnologii și materiale, pentru a putea fi în avangarda Europei și nu pe ultimul loc în Tabloul European al Inovării 2020, având un decalaj de peste 68% față de media UE.

II.2 Minimizarea transformării digitale a României

Deși este clar că transformarea digitală este o prioritate crucială a UE și că Regulamentul prevede o alocare de minim 20% în cadrul Planurilor Naționale pentru digital, se pare că MFE încalcă această prevedere cu o alocare de doar 2,3% pentru digitalizare efectivă în sectorul public (700 milioane de euro). Chiar dacă am însuma și totalul alocării pentru sectorul privat, tot nu am ajunge la 20% din alocare (6,08 mld Euro).

Noi, la USRPLUS, credem drumul către o societate digitală aduce beneficii clare atât în plan administrativ, prin simplificare și eficiență, cât și din perspectivă economică, având în vedere ambiția noastră de a dezvolta România într-un pol de excelență la nivel european. Iar pentru a putea realiza un astfel de plan, este obligatoriu să investim resurse adecvate.

II.3 Neînțelegerea Pactului Ecologic European

Transformarea verde nu înseamnă doar măsuri de amenajare a teritoriului, ci presupune modificări structurale în lanțurile de valoare, inovare, noi locuri de muncă, economie circulară etc.

Pe unul din subiectele sensibile pentru societatea românească, protejarea pădurilor, Guvernul nici măcar nu spune ceva concret. Aici, noi, la USRPLUS, am explicat clar ce trebuie făcut. Link către angajamentul de guvernare USR PLUS ”Împădurim România”: https://www.usrplus.ro/impadurim_romania_si_combatem_taierile_ilegale_prin_dna_ul_padurilor

Din fondurile de mediu, de exemplu, MFE alocă doar 300 milioane de euro pentru împădurire și indicatorul de progres este număr de puieți produși. Angajamentul de guvernare al USRPLUS propune 300 milioane pentru fiecare dintre anii de implementare ai planului de reziliență și propune un indicator clar și concret: zeci de mii de hectare efectiv împădurite. MFE deschide calea aruncării de bani europeni în obiective care nu se văd în realitatea din teren.

De asemenea, se ratează complet oportunitatea reprezentată de componenta de Clădiri / Construcții a Pactului Ecologic European: renovarea energetică aprofundată a clădirilor publice și rezidențiale ar avea un impact pozitiv pe multiple direcții.

Pe de-o parte, trebuie avut în vedere impactul social major, în special în această perioadă de criză economică generată de criza sanitară (locatarii/ ocupanții clădirilor vor putea consuma exact cât au nevoie și când au nevoie și, prin urmare, ar face economii importante la costurile cu întreținerea care, în cazul clădirilor publice, s-ar transforma în fonduri direcționate către investiții vitale pentru comunitățile respective) și cel asupra mediului înconjurător (clădiri eficiente energetic înseamnă mai puține emisii de gaze cu efect de seră și, prin urmare, o calitate a aerului mult îmbunătățită).

Pe de altă parte, un adevărat program național de renovare energetică aprofundată a clădirilor ar crea un întreg ecosistem economic cu valoare adăugată ridicată: vorbim despre execuția respectivelor lucrări, dar și despre fabricarea elementelor necesare – materiale de constructii cu impact scăzut asupra mediului pe întreaga durată de viață, termosisteme, panouri solare, panouri fotovoltaice, pompe de căldură, contoare inteligente. Prin urmare, de ce să importăm toate aceste elemente, când le putem produce în România, chiar în regiunile care vor trece prin tranziția de la cărbune și o economie bazată pe combustibili fosili către o economie verde și sustenabilă ?

Dacă 40% din fondurile PNRR trebuie să meargă spre Tranziția verde, iar clădirile sunt responsabile de 36% din emisiile de gaze cu efect de seră, înseamnă că cel puțin 4 miliarde de euro ar trebui să meargă către renovarea energetică aprofundată a clădirilor, propunere în perfectă corelare cu New Renovation Wave, noua strategie a Comisiei Europene cu privire la performanța energetică a clădirilor.

III Probleme legate de implementare și absorbție

III.1 Capacitate de absorbție

Nu este deloc clar cum își propune guvernul să reușească brusc să își tripleze aproape rata de absorbție a fondurilor, în condițiile în care anul acesta au absorbit doar 5,7 miliarde euro în condiții de relaxare a regulilor, iar proiecția lor pentru anii următori este de absorbție de peste 10 mld, chiar 13 în 2023. Dacă acești bani vor fi folosiți prin aceleași mecanisme greoaie ale MFE, atunci riscăm să nu îi folosim. Să nu uităm că MFE a promis bani de urgență pentru spitale la începutul pandemiei și abia în noiembrie a semnat unele contracte – a durat un an în situație de criză, pentru proiecte simple, cât vor dura pentru proiectele complexe din PNRR?

USRPLUS oferă soluții inovative și eficace de implementare în ceea ce privește accesul la finanțare în cadrul MRR și propune o dezbatere reală, care să țină cont de deciziile instituțiilor europene.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE pentru Mecanismul de redresare și reziliență al UE, cere Guvernului României să refacă Planul Național de Redresare și Reziliență

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Alianța USR PLUS a solicitat luni Guvernului să refacă Planul Național de Redresare și Reziliență pe care România trebuie să-l prezinte Comisiei Europene pentru a putea beneficia de cele 30,5 miliarde de euro din cadrul fondului de redresare Next Generation EU.

Ministerul Fondurilor Europene ignoră și ratează reformele sociale, de mediu, de inovare și digitalizare în Planul Național de Redresare și Reziliență, avertizează USR PLUS într-un comunicat în care anunță va renegocia acest plan în discuțiile de intrare la guvernare. 

Citat în comunicat, eurodeputatul Dragoș Pîslaru, co-raportor al Parlamentului European pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, a precizat că acest plan nu respectă structura și obiectivele Regulamentului european aflat acum în negocieri (nici poziția Consiliului și cu atât mai puțin pe cea a Parlamentului European) și trebuie revizuit înainte de a fi trimis la Bruxelles.

 

Astăzi, 23 noiembrie 2020, Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a publicat pe site Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar în mod inexplicabil l-a retras după doar câteva ore, iar experții USR PLUS au analizat propunerile din acest plan și trag un semnal de alarmă, informează sursa citată.

Draftul Planului Național de Redresare si Reziliență nu include reforme reale și nu răspunde obiectivului european de a finanța schimbări structurale. Acolo unde sunt amintite reforme necesare în corpul documentului, nu urmează alocări de fonduri. Planul este făcut din pix la MFE și nu face decât să dubleze finanțările deja alocate prin programele operaționale din politica de coeziune. Cu alte cuvinte, acolo unde MFE a programat și a cheltuit prost banii europeni, vine un supliment de finanțare, după aceeași logică.

Din păcate, PNRR-ul așa cum a fost gândit de guvern, este, practic, un fel de PNDL nou, fapt ce reiese și din OUG 155/2020, precum și din proiectul de OUG de modificare a OUG 155, lansat în dezbatere publică pe 12 noiembrie.

Încă de acum două săptămâni, USR PLUS atrăgea atenția asupra importanței pentru România a acestui Plan, crucial pentru ca România să poată beneficia cât mai repede de 30,4 mld de euro în cadrul Mecanismului pentru Redresare și Reziliență (MRR). USR PLUS a prezentat cu acea ocazie câteva soluții cu privire la alocarea și implementarea optimă a resurselor europene și își exprima deschiderea față de guvern pentru a contribui la elaborarea Planului. Analiza completă cu propunerile USR-PLUS pentru Planul Național de Redresare și Reziliență este disponibilă aici.

“Am propus la nivel european 6 piloni, aliniați la 6 priorități europene. Acesta este consensul în Parlamentul European acum. Și i-am propus gândindu-mă la România, gândindu-mă că merităm un plan național amplu, ambițios. Nu doar un șir de idei diferite grupate sub un singur capitol. Ne putem reforma modul în care ne privim și ne utilizăm resursele? Ne putem exploata potențialul digital? Ne putem consolida economia prin investiții în inovare? Și mai ales, putem înțelege că le datorăm tinerilor un viitor creat pentru ei, împreună cu ei?” spune Dragoș Pîslaru, co-raportor al Parlamentului European, Mecanismul de Redresare și Reziliență. “Un plan național de reforme și investiții nu se realizează într-un subsol, ci în parteneriat social, consultare și angajare a actorilor parte a societății.”

USR PLUS va negocia refacerea acestui plan, vom introduce reforme clare, trasabile și finanțarea lor din acest nou fond european. Sunt mulți bani, dar sunt bani care trebuie dați pentru reforme, nu pentru cârpeli. Din păcate, asistăm la un exercițiu de furat căciula, unde MFE nu se înțelege cu alte ministere, nu are viziune reformistă. Pentru MFE, acești bani sunt doar o problemă pentru care trebuie să inventeze ceva. Și au scos ce aveau prin sertare oricum. Trebuie un reset și o negociere serioasă, pe care o vom face ca parte a discuțiilor de intrare la guvernare, după 6 decembrie”. spune Cristian Ghinea, europarlamentar, vicepreședinte al Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European.

Din păcate, Guvernul a persistat în ideea unei elaborări în cerc restrâns, fără o minimă transparență sau consultare, ignorând experiența și apelurile repetate din partea mediului de afaceri, a partenerilor sociali, a societății civile și a USR PLUS. Întrucât nu respectă structura și obiectivele Regulamentului european aflat acum în negocieri (nici poziția Consiliului și cu atât mai puțin pe cea a Parlamentului European), acest plan nu trebuie trimis la Bruxelles așa cum este, ci trebuie clar revizuit.

Mai jos doar câteva dintre problemele documentului, conform USR PLUS:

I Probleme de legalitate și structură

I.1 Ratarea cvasi-completă a finanțării reformelor structurale

Reformele structurale sunt tratate superficial, pentru a fi bifate, deși ar trebui să fie punctul central al planului. Pentru asta a creat UE noul instrument de finanțare. E o oportunitate de reconfigurare completă a economiei României pe termen mediu și lung, nu doar o pușculiță de cheltuit bani. Comisia Europeană nu are cum să accepte acest document, ar încălca litera și spiritul reglementării europene. MFE dă dovadă de habarnism.

I.2 Ignorarea în cadrul PNRR a dimensiunii coeziunii sociale

Guvernul își bate joc de populația vulnerabilă – practic, PNL nu include nimic pe zona de coeziune socială în PNRR. Copiii, tinerii, vârstnicii, persoanele cu dizabilități, celelalte categorii vulnerabile sunt practic excluse din PNRR.

USR PLUS consideră că PNRR trebuie să fie un plan care să arate solidaritate pentru cei care au fost loviți de criză și cerem ca minim 14% din PNRR să fie investiți în pilonul Social și pentru copii și tineri. Acum înțelegem de ce societatea civilă a fost exclusă de la discuții – pentru că în PNRR nu există societatea civilă ca partener. Având în vedere cât a preluat societatea civilă din efortul de reziliență pe timpul pandemiei, planul PNL este efectiv bătaie de joc.

II Probleme de alocare și oportunitate

II.1 Ducerea în derizoriu a Cercetări – Dezvoltării – Inovării

Guvernul duce în derizoriu partea de Cercetare-Dezvoltare – o alocare de 275 mil euro (0,9%) este efectiv o bătaie de joc. Noi, la USR PLUS, vedem cel puțin 5% (1,5 mld) investite în dezvoltarea de noi tehnologii și materiale, pentru a putea fi în avangarda Europei și nu pe ultimul loc în Tabloul European al Inovării 2020, având un decalaj de peste 68% față de media UE.

II.2 Minimizarea transformării digitale a României

Deși este clar că transformarea digitală este o prioritate crucială a UE și că Regulamentul prevede o alocare de minim 20% în cadrul Planurilor Naționale pentru digital, se pare că MFE încalcă această prevedere cu o alocare de doar 2,3% pentru digitalizare efectivă în sectorul public (700 milioane de euro). Chiar dacă am însuma și totalul alocării pentru sectorul privat, tot nu am ajunge la 20% din alocare (6,08 mld Euro).

Noi, la USRPLUS, credem drumul către o societate digitală aduce beneficii clare atât în plan administrativ, prin simplificare și eficiență, cât și din perspectivă economică, având în vedere ambiția noastră de a dezvolta România într-un pol de excelență la nivel european. Iar pentru a putea realiza un astfel de plan, este obligatoriu să investim resurse adecvate.

II.3 Neînțelegerea Pactului Ecologic European

Transformarea verde nu înseamnă doar măsuri de amenajare a teritoriului, ci presupune modificări structurale în lanțurile de valoare, inovare, noi locuri de muncă, economie circulară etc.

Pe unul din subiectele sensibile pentru societatea românească, protejarea pădurilor, Guvernul nici măcar nu spune ceva concret. Aici, noi, la USRPLUS, am explicat clar ce trebuie făcut. Link către angajamentul de guvernare USR PLUS ”Împădurim România”: https://www.usrplus.ro/impadurim_romania_si_combatem_taierile_ilegale_prin_dna_ul_padurilor

Din fondurile de mediu, de exemplu, MFE alocă doar 300 milioane de euro pentru împădurire și indicatorul de progres este număr de puieți produși. Angajamentul de guvernare al USRPLUS propune 300 milioane pentru fiecare dintre anii de implementare ai planului de reziliență și propune un indicator clar și concret: zeci de mii de hectare efectiv împădurite. MFE deschide calea aruncării de bani europeni în obiective care nu se văd în realitatea din teren.

De asemenea, se ratează complet oportunitatea reprezentată de componenta de Clădiri / Construcții a Pactului Ecologic European: renovarea energetică aprofundată a clădirilor publice și rezidențiale ar avea un impact pozitiv pe multiple direcții.

Pe de-o parte, trebuie avut în vedere impactul social major, în special în această perioadă de criză economică generată de criza sanitară (locatarii/ ocupanții clădirilor vor putea consuma exact cât au nevoie și când au nevoie și, prin urmare, ar face economii importante la costurile cu întreținerea care, în cazul clădirilor publice, s-ar transforma în fonduri direcționate către investiții vitale pentru comunitățile respective) și cel asupra mediului înconjurător (clădiri eficiente energetic înseamnă mai puține emisii de gaze cu efect de seră și, prin urmare, o calitate a aerului mult îmbunătățită).

Pe de altă parte, un adevărat program național de renovare energetică aprofundată a clădirilor ar crea un întreg ecosistem economic cu valoare adăugată ridicată: vorbim despre execuția respectivelor lucrări, dar și despre fabricarea elementelor necesare – materiale de constructii cu impact scăzut asupra mediului pe întreaga durată de viață, termosisteme, panouri solare, panouri fotovoltaice, pompe de căldură, contoare inteligente. Prin urmare, de ce să importăm toate aceste elemente, când le putem produce în România, chiar în regiunile care vor trece prin tranziția de la cărbune și o economie bazată pe combustibili fosili către o economie verde și sustenabilă ?

Dacă 40% din fondurile PNRR trebuie să meargă spre Tranziția verde, iar clădirile sunt responsabile de 36% din emisiile de gaze cu efect de seră, înseamnă că cel puțin 4 miliarde de euro ar trebui să meargă către renovarea energetică aprofundată a clădirilor, propunere în perfectă corelare cu New Renovation Wave, noua strategie a Comisiei Europene cu privire la performanța energetică a clădirilor.

III Probleme legate de implementare și absorbție

III.1 Capacitate de absorbție

Nu este deloc clar cum își propune guvernul să reușească brusc să își tripleze aproape rata de absorbție a fondurilor, în condițiile în care anul acesta au absorbit doar 5,7 miliarde euro în condiții de relaxare a regulilor, iar proiecția lor pentru anii următori este de absorbție de peste 10 mld, chiar 13 în 2023. Dacă acești bani vor fi folosiți prin aceleași mecanisme greoaie ale MFE, atunci riscăm să nu îi folosim. Să nu uităm că MFE a promis bani de urgență pentru spitale la începutul pandemiei și abia în noiembrie a semnat unele contracte – a durat un an în situație de criză, pentru proiecte simple, cât vor dura pentru proiectele complexe din PNRR?

USRPLUS oferă soluții inovative și eficace de implementare în ceea ce privește accesul la finanțare în cadrul MRR și propune o dezbatere reală, care să țină cont de deciziile instituțiilor europene.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: Parlamentul European va vota o rezoluție pentru a asigura accesul la o locuință pentru cetățenii europeni fără adăpost

Published

on

© Dan Motreanu

Uniunea Europeană trebuie să joace un rol ferm în ajutorarea celor peste 4 milioane de cetățeni europeni fără adăpost, este de părere eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), care avertizează că numărul persoanelor fără adăpost a crescut cu peste 70 % în ultimii 10 ani în Europa, generând stigmatizare socială și numeroase dificultăți în exercitarea drepturilor fundamentale, precum accesul la serviciile de sănătate.

“Accesul la o locuință decentă și oferirea posibilității acestor oameni să facă parte din societate sunt aspecte care trebuie garantate în UE. (…) Acest lucru trebuie îndreptat de urgență”, atrage atenția Motreanu, într-o postare pe Facebook.

El a informat, astfel, că în cadrul sesiuni plenare de la distanță a Parlamentului European va vota luni pentru un proiect de rezoluție referitor la combaterea fenomenului persoanelor fără adăpost în Uniunea Europeană.

“Accesul la locuințe este un drept fundamental pentru toți cetățenii și împreună cu colegii mei solicităm Comisiei Europene să ia măsuri mai ambițioase pentru sprijinirea statelor membre în reducerea și eradicarea lipsei de adăpost până în 2030, ca un nou obiectiv stabilit la nivelul UE”, a explicat acesta.

 

Dan Motreanu a mai subliniat că, prin acest demers, eurodeputații invită Comisia Europeană să propună și un cadru UE pentru strategiile naționale privind persoanele fără adăpost și să stimuleze schimbul de bune practici între statele membre în vederea reducerii substanțiale a ratei lipsei de adăpost.

În plus, prin această rezoluție, eurodeputații vor solicita statelor UE să ofere un rol proactiv serviciilor regionale și locale de protecție socială pentru a ajuta persoanele fără adăpost să se reintegreze în societate și să revină pe piața muncii prin acordarea de sprijin specializat și instruire profesională.

“În timpul crizei provocate de COVID-19, Parlamentul European a oferit adăpost la 100 de femei fără adăpost în clădirile sale”, a conchis Motreanu.

 

Continue Reading

Facebook

LIVE 19 noiembrie ora 11:00 – Conferință organizată de Grupul S&D și MEP Victor Negrescu

Europe Talks 2020 – Survey

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

Liderii instituțiilor UE au vorbit la telefon cu Joe Biden și l-au invitat pe viitorul președinte SUA la un summit special cu cei 27 de lideri europeni

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană a inițiat proceduri de infringement împotriva a 23 de state membre UE, printre care și România, pentru netranspunerea Directivei privind conținutul audiovizual

Dacian Cioloș15 hours ago

Dacian Cioloș reafirmă disponibilitatea Alianței USR-PLUS de a ajuta Guvernul în elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

Dragoș Pîslaru15 hours ago

Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE pentru Mecanismul de redresare și reziliență al UE, cere Guvernului României să refacă Planul Național de Redresare și Reziliență

POLITICĂ15 hours ago

Klaus Iohannis: Strategia de vaccinare anti-COVID-19 va fi aprobată de CSAT. Vaccinul este singura soluție de a pune capăt pandemiei

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană va achiziționa 200 de roboți pentru dezinfectare care vor fi livrați spitalelor din țările UE

Dan Motreanu16 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Parlamentul European va vota o rezoluție pentru a asigura accesul la o locuință pentru cetățenii europeni fără adăpost

MAREA BRITANIE16 hours ago

Ambasada României în Regatul Unit a solicitat ca afișul discriminatoriu față de români afișat într-o filială a unui cunoscut lanț de magazine din Marea Britanie să fie îndepărtat

MAREA BRITANIE16 hours ago

Uniunea Europeană și Regatul Unit au reluat online negocierile în încercarea de a depăși ”divergențele fundamentale” și de a ajunge la un acord comercial post-Brexit

NATO16 hours ago

MApN: Comitetul Executiv Româno-American a discutat despre extinderea bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii

U.E.2 days ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă3 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

ROMÂNIA3 days ago

MFE a organizat prima dezbatere publică privind reforma sistemului de sănătate, care poate atrage investiții de 6 mld. euro

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Ludovic Orban: Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Marian-Jean Marinescu, raportor pentru Cerul Unic European, speră ca finalizarea dosarului „foarte complicat” să soluționeze cele 27 de monopoluri pe controlul traficului aerian din UE

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu recomandă crearea unei echipe ministeriale de experți în atragerea fondurilor europene pentru ca România să valorifice cele 80 mld. EUR pentru redresare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu face apel la un consens național pentru a fructifica cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE: Dacă pierdem acest moment, pierdem șansa la dezvoltare

Advertisement
Advertisement

Trending