Connect with us

CONSILIUL UE

Premieră la nivel european: La inițiativa României, președinția germană și țările UE au aprobat concluzii pentru protejarea lucrătorilor sezonieri

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene a aprobat concluziile pe tema îmbunătățirii condițiilor de muncă și de viață ale lucrătorilor sezonieri și ale altor lucrători mobili, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, aceste concluzii fiind o premieră la europeană și reprezentând document esențial pentru protejarea drepturilor acestor categori de lucrători care reflectă interesele României. De asemenea, ele urmează unei rezoluții adoptate în luna iunie de Parlamentul European în acest sens și coordonată de eurodeputatul român Dragoș Pîslaru.

“Concluziile corespund demersurilor constante și active ale României la nivel european pentru promovarea și asigurarea protecției necesare lucrătorilor sezonieri în statele membre, în special pe fondul dificultăților întâmpinate de aceștia în desfășurarea activității, precum și vulnerabilităților evidențiate în contextul pandemiei de COVID-19”, au afirmat Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Muncii și Protecției Sociale într-un comunicat comun remis CaleaEuropeană.ro în care salută adoptarea acestui document.

Mai mult, MAE subliniază că aceste demersuri ale României au vizat deopotrivă Comisia Europeană și Președinția germană a Consiliului UE, care au venit în întâmpinarea semnalărilor autorităților române și au promovat cu promptitudine tematica pe agenda europeană, în scopul creșterii vizibilității acestei problematici în ansamblul măsurilor vizând protecția lucrătorilor, ca pilon esențial al pieței interne.

Decizia adoptării unor Concluzii specifice, dedicate categoriei lucrătorilor sezonieri, reprezintă o premieră la nivel european. 

Concluziile Consiliului completează cadrul de principii și recomandări promovat recent la nivel european pe tematica protecției lucrătorilor sezonieri din Uniunea Europeană, mai ales în condițiile generate de pandemia de COVID-19. Amintim astfel prezentarea de către Comisia Europeană, la 16 iulie a.c., a „Liniilor Directoare privind lucrătorii sezonieri din Uniunea Europeană în contextul pandemiei de COVID-19” și rezoluția Parlamentului European privind protecția lucrătorilor sezonieri în contextul crizei COVID-19 din luna iunie a.c.

Potrivit textului Concluziilor, contextul pandemiei de COVID-19 a agravat și a făcut mai vizibilă o parte din dificultățile cu care se confruntă lucrătorii sezonieri: condiții de muncă și de trai precare, riscul de răspândire a bolilor infecțioase, inclusiv creșterea riscului de apariție a unor focare de COVID-19. Astfel, conform Concluziilor, pandemia de COVID-19 a arătat că sunt necesare noi acțiuni pentru o mai bună aplicare și asigurare a respectării normelor de protecție a acestei categorii de lucrători și pentru a consolida reziliența UE în perioade de criză. Prin urmare, Concluziile stipulează faptul că statele membre și alte părți interesate relevante trebuie să ia măsuri corespunzătoare de protecție, să intensifice aplicarea și asigurarea respectării corecte și eficace a legislației UE și naționale relevante, cu respectarea principiilor transparenței și egalității de tratament.

În baza constatărilor vizând dificultățile cu care se confruntă lucrătorii sezonieri, Concluziile solicită statelor membre să ofere lucrătorilor sezonieri informații relevante cu privire la drepturile și obligațiile lor, precum și la măsurile de siguranță în contextul pandemiei de COVID-19, în propria lor limbă, în special dacă este vorba despre o limbă oficială a UE, sau într-o limbă pe care o înțeleg ori despre care se poate presupune în mod rezonabil că o înțeleg. Aceste informații trebuie comunicate celor vizați într-un mod clar și transparent.

De asemenea, textul Concluziilor pune accentul pe creșterea transparenței în ceea ce privește răspunderea în cazul lanțurilor de subcontractare, astfel încât lucrătorii mobili și autoritățile naționale să fie în măsură să identifice persoana sau entitatea responsabilă din punct de vedere juridic pentru soluționarea cererilor lor.

Elemente importante privesc și agențiile de muncă temporară și de recrutare. Astfel, Concluziile menționează posibilitatea stabilirii unor cerințe specifice pentru activitatea acestor agenții, astfel încât acestea să respecte standarde de calitate în conformitate cu legislația națională și europeană și să nu impună lucrătorilor taxe excesive sau ilegale.

În același timp, conform Concluziilor, aceste agenții ar trebui să ofere lucrătorilor în scris, în limba proprie sau într-o limbă pe care lucrătorii o înțeleg și într-un mod clar și transparent, informații referitoare la următoarele aspecte: compania utilizatoare, perioada de angajare, principiile de remunerare – inclusiv calculul complet, precum și posibilele deduceri automate, cum ar fi chiria, costurile de cazare sau echipamentul de protecție necesar –, condițiile de lucru, inclusiv drepturile și obligațiile părților în cazul încetării activității, serviciile de consiliere specifice, reglementările și drepturile în materie de securitate socială, inclusiv asigurarea de sănătate, transportul, cazarea și serviciile de catering.

Concluziile abordează, totodată, subiectul dependenței lucrătorilor sezonieri de angajatorii lor, statele membre fiind chemate să examineze modalități de eliminare a acestei dependențe și să urmărească asigurarea pentru lucrători a unor servicii de cazare, transport și catering corespunzătoare unui nivel de trai adecvat, cu respectarea standardelor generale de sănătate și securitate.

De asemenea, conform Concluziilor, Comisia Europeană va evalua domeniile în care protecția lucrătorilor sezonieri ar trebui să fie îmbunătățită pentru a face recomandări de politici și va elabora un studiu privind principalele provocări cu care acești lucrători se confruntă.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei. Guy Verhofstadt, copreședinte al comitetului executiv: Instituțiile UE și parlamentele naționale vor dezbate și defini în premieră o nouă viziune pentru viitorul Europei

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Instituțiile UE și parlamentele naționale vor dezbate și defini în premieră o nouă viziune pentru viitorul Europei începând cu plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei de sâmbătă, 19 iunie, de la Strasbourg, a subliniat copreședintele comitetului executiv, eurodeputatul Guy Verhofstadt, în deschiderea evenimentului. 

„Este pentru prima dată când instituțiile UE, împreună cu toate parlamentele naționale, vor dezbate și defini o nouă viziune pentru viitorul Europei, dincolo de documentele strategice și de numeroasele rapoarte de inițiativă elaborate de Comisie, Consiliu și Parlament. Ce funcționează bine în cadrul Uniunii, ce trebuie schimbat, cum să stabilim o uniune care să fie adecvată pentru următoarele decenii, cum să creăm o Uniune mai rezistentă, care să acționeze mai rapid, care să fie mai eficientă… trebuie să răspundem urgent la toate aceste întrebări”, a susținut Guy Verhofstadt în intervenția sa

Acesta a subliniat nevoia de reformă și de adaptare a Uniunii Europene la nevoile cetățenilor și la provocările globale dintr-o lume în care marii actori au devenit tot mai asertivi:

„În timp ce lumea se schimbă rapid și, cu siguranță, nu așteaptă, o lume cu noi provocări care depășesc granițele statelor noastre naționale, o lume care, de asemenea, nu mai este centrată pe Europa, ci pe giganți precum Rusia, precum China, precum India, precum Statele Unite, o lume, din păcate, din ce în ce mai puțin democratică, condusă tot mai mult de atitudini și reguli autoritare cu sumă nulă. Așadar, trebuie să vedem cum să ne protejăm în această nouă lume emergentă idealurile, valorile sau principiile, interesele noastre, cum să ieșim din impasul în care ne aflăm, adesea cauzat de procesele noastre decizionale, cum să ocolim veto-urile de la Bruxelles; cu alte cuvinte, cum să creăm spațiul necesar pentru reformă, bazat pe ideile și nevoile cetățenilor”, a mai adăugat politicianul belgian

De asemenea, copreședintele comitetului executiv al evenimentului a mai arătat că „prin convocarea acestei Conferințe, statele membre care au ales în mod direct reprezentanții europeni și Comisia, în calitate de organ executiv al Uniunii, au răspuns pozitiv la întrebarea privind necesitatea schimbării și a reformelor”. Astfel, „singura întrebare care rămâne este modul în care vom face acest lucru. Și aceasta va fi principala noastră sarcină în următoarele nouă luni”, a adăugat Guy Verhofstadt.

La sesiunea plenară a conferinței participă 108 reprezentanți ai Parlamentului European, 54 de reprezentanți ai Consiliului (doi pentru fiecare stat membru) și trei reprezentanți ai Comisiei Europene, precum și 108 reprezentanți ai tuturor parlamentelor naționale, în condiții de egalitate, și cetățeni. 108 cetățeni, alături de președintele Forumului European de Tineret, vor discuta ideile cristalizate în cadrul grupurilor de dezbatere ale cetățenilor și al platformei digitale multilingve.

Din toamnă, vor exista patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni. Fiecare dintre acestea va fi alcătuit din 200 de participanți și va include cel puțin o femeie și un bărbat din fiecare stat membru.

Cetățenii vor fi selectați aleatoriu, pentru a se asigura că sunt reprezentativi pentru diversitatea UE în ceea ce privește originea geografică, genul, vârsta, mediul socioeconomic și nivelul de educație. Tinerii între 16 și 25 de ani vor reprezenta o treime în cadrul fiecărui grup de dezbatere.

În termenul prevăzut, plenul își va prezenta propunerile comitetului executiv, care va elabora un raport, în deplină colaborare și transparență cu plenul. Raportul va fi publicat pe platforma digitală multilingvă. Platforma digitală multilingvă constituie locul în care vor fi colectate, analizate și publicate contribuțiile rezultate în urma tuturor evenimentelor legate de conferință.

Plenara Conferinței are un rol central în cadrul acesteia, întrucât reprezentanții instituțiilor UE, ai guvernelor și ai societății civile se vor întâlni cu cetățenii pentru a discuta și a elabora propuneri de schimbare. Parlamentul European a făcut presiuni pentru o plenară puternică din punct de vedere politic, cu mulți reprezentanți aleși, precum și pentru un rol important al cetățenilor.

Sesiunea plenară a fost precedată de un eveniment destinat cetățenilor europeni, organizat sub egida conferinței, care a avut loc la 17 iunie, la Lisabona, în Portugalia. 

Evenimentul, găzduit de președinția portugheză a Consiliului, a avut loc la Centrul Cultural Belém, într-un format hibrid, și a reunit cei 27 de reprezentanți ai grupurilor de dezbatere ale cetățenilor sau ai evenimentelor organizate la nivel național sub egida conferinței (unul pentru fiecare stat membru), președintele Forumului European de Tineret și unii dintre cetățenii deja selectați pentru grupurile de dezbatere ale cetățenilor la nivel european. 

Evenimentul le-a oferit participanților ocazia de a discuta despre așteptările lor cu privire la conferință cu cei trei copreședinți ai Comitetului executiv: Ana Paula Zacarias,  secretară de stat pentru afaceri europene a Portugaliei , Guy Verhofstadt,  membru al Parlamentului European și copreședinte al comitetului executiv, și Dubravka Šuica, vicepreședinta pentru democrație și demografie a Comisiei Europene.

La eveniment au luat parte și alți reprezentanți și observatori din cadrul Comitetului executiv, organismul responsabil cu luarea deciziilor privind activitatea Conferinței.

În vederea organizării plenarei Conferinței, Comitetul executiv a luat act de modalitățile practice finale ale celor patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni, inclusiv de tematicile alocate fiecăruia: valori, drepturi, statul de drept, democrație, securitate; schimbări climatice, mediu/sănătate; o economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformare digitală și UE în lume/migrația.

În plus, au fost elaborate orientări pentru a ajuta statele membre și alte părți interesate să organizeze grupuri de dezbatere ale cetățenilor și alte evenimente la nivel național, regional sau local, sub egida conferinței.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul finanțelor Alexandru Nazare, de la Bruxelles: Prognoza privind creșterea economică și deficitul în 2021 denotă încrederea Comisiei Europene în măsurile adoptate de Guvern

Published

on

© Alexandru Nazare/Facebook

Prognoza privind creșterea economică și deficitul în 2021 denotă încrederea Comisiei Europene în măsurile adoptate de Guvernul României, a declarat ministrul finanțelor Alexandru Nazare, vineri, cu prilejul participării la reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), desfășurată în perioada 17-18 iunie a.c., la Luxembourg.

Potrivit previziunilor economice din primăvara anului 2021, economia României va crește cu 5,1% în 2021, respectiv cu 4.9% în 2022, în timp ce deficitul public este estimat la 8% din PIB în 2021 și la 7% în 2022. 

Pe agenda reuniunii Ecofin au figurat și puncte legate de Semestrul European și implementarea Pactului de Stabilitate și Creștere, în acest sens fiind adoptată și Recomandarea privind Procedura de Deficit Excesiv în cazul României, prin care este confirmat angajamentul țării noastre de a reveni la un deficit bugetar de maxim 3% din PIB, până în 2024.

Citiți și Consiliul UE recomandă prelungirea până în 2024 a perioadei în care România trebuie să pună capăt procedurii de deficit excesiv

În prezentare, oficialii europeni au subliniat că procedura de deficit excesiv a fost declanșată ca urmare a politicilor expansioniste și a soldului înregistrat în anul 2019, iar recomandarea prezintă calendarul actualizat de corectare a deficitului bugetar excesiv, asigurând totodată spațiul fiscal necesar pentru susținerea investițiilor și atingerea obiectivelor de creștere economică, fiind în linie cu țintele naționale stabilite în Programul de Convergență prezentat de România.

„În anul 2021, Guvernul României a adoptat măsurile necesare pentru a atinge țintele stabilite. Creșterea economică pentru 2021 este substanțială, iar pe termen mediu va fi susținută de fondurile structurale și de cele din facilitatea de redresare și reziliență”, a afirmat Comisarul European pentru Economie, dl Paolo Gentiloni, în cadrul reuniunii.

Ministrul Alexandru Nazare a precizat în intervenția sa că „Recomandarea formulată de Comisie și adoptată astăzi (vineri, 18 iunie, n.r.) de Consiliu prevede un calendar de reducere treptată a deficitului bugetar până în 2024, în condițiile în care o corectare prea rapidă ar afecta premisele de creștere economică. Pentru 2021, atât prognoza de creștere economică, cât și deficitul prognozat sunt similare, ceea ce denotă încrederea Comisiei Europene în măsurile adoptate de Guvernul României. În același timp, îndeplinirea recomandării până în 2024 necesită un efort susținut și disciplină bugetară întărită pe termen mediu.”

România prezintă Comisiei Europene rapoarte semestriale privind acțiunile efective implementate, începând cu anul 2017, când a fost declanșată procedura de deviație semnificativă pentru țara noastră.

Ajustarea semnificativă a previziunilor fiscale ale Comisiei Europene pentru anul 2021, de la 11,3% din PIB (deficit ESA) în cadrul prognozei de toamnă, la 8% din PIB (deficit ESA) în Recomandare, se datorează în principal măsurilor adoptate de Guvern în primele luni ale anului 2021, în vederea inversării politicilor fiscale expansioniste din anii 2016-2019.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat vineri recomandarea pentru România în cadrul procedurii de deficit excesiv, stabilind că România ar trebui să pună capăt situației de deficit excesiv până cel târziu în 2024

Consiliul a constatat că o prelungire a termenului actual de corectare a deficitului public de către România ar fi importantă pentru a nu compromite redresarea economică după pandemia COVID-19. Noul termen pentru corectarea deficitului excesiv permite un efort mai gradual și un echilibru între consolidarea fiscală și redresarea economică.

Recomandarea indică faptul că, pentru a respecta acest nou termen, România ar trebui să atingă o țintă de deficit public general de 8,0% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022, 4,4% din PIB în 2023 și 2,9% din PIB în 2024, ceea ce este în concordanță cu obiectivele Guvernului român.

Citiți și Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

Continue Reading

CONSILIUL UE

Conferința privind viitorul Europei: Președinția portugheză a Consiliului UE a găzduit un eveniment al cetățenilor europeni la Lisabona

Published

on

© European Union 2021/ Source: EP

Președinția portugheză a Consiliului a găzduit joi, 17 iunie, un eveniment al cetățenilor europeni la Lisabona, iar în calitate de prim eveniment al Conferinței privind viitorul Europei, accentul a fost pus pe rolul central al cetățenilor în cadrul Conferinței, înaintea sesiunii plenare inaugurale, care va avea loc pe 19 iunie la Strasbourg, informează comunicatul oficial. 

Evenimentul a avut loc la Centrul Cultural Belém, într-un format hibrid, și a reunit cei 27 de reprezentanți ai grupurilor de dezbatere ale cetățenilor sau ai evenimentelor organizate la nivel național sub egida conferinței (unul pentru fiecare stat membru), președintele Forumului European de Tineret și unii dintre cetățenii deja selectați pentru grupurile de dezbatere ale cetățenilor la nivel european. 

Evenimentul le-a oferit participanților ocazia de a discuta despre așteptările lor cu privire la conferință cu cei trei copreședinți ai Comitetului executiv: Ana Paula Zacarias,  secretară de stat pentru afaceri europene a Portugaliei , Guy Verhofstadt,  membru al Parlamentului European și copreședinte al comitetului executiv, și Dubravka Šuica, vicepreședinta pentru democrație și demografie a Comisiei Europene.

La eveniment au luat parte și alți reprezentanți și observatori din cadrul Comitetului executiv, organismul responsabil cu luarea deciziilor privind activitatea Conferinței.

Discuțiile s-au axat pe rolul diferitelor structuri ale Conferinței viitorului Europei, cum ar fi platforma digitală, comisiile pentru cetățenii europeni și evenimente, precum plenul Conferinței. Programul a inclus, de asemenea, o sesiune de întrebări și răspunsuri.

Contribuțiile acestui eveniment al cetățenilor vor fi incluse în dezbaterea din cadrul Conferinței inaugurale. 

La sesiunea plenară a conferinței vor participa 108 reprezentanți ai Parlamentului European, 54 de reprezentanți ai Consiliului (doi pentru fiecare stat membru) și trei reprezentanți ai Comisiei Europene, precum și 108 reprezentanți ai tuturor parlamentelor naționale, în condiții de egalitate, și cetățeni. 108 cetățeni, alături de președintele Forumului European de Tineret, vor discuta ideile cristalizate în cadrul grupurilor de dezbatere ale cetățenilor și al platformei digitale multilingve.

Conferința privind viitorul Europei este o inițiativă comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei Europene, acționând în calitate de parteneri egali, împreună cu statele membre. Scopul acesteia este de a le oferi cetățenilor o voce activă în ceea ce privește aspectele cele mai relevante pentru viitorul Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.5 hours ago

Laura Codruța Kövesi: Nu există nicio țară curată în UE în ceea ce privește infracțiunile cu fonduri europene. Parchetul European va prioritiza fenomenul

ROMÂNIA6 hours ago

UE: Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe de la Luxemburg. Relația cu Rusia, rolul UE în Procesul de Pace din Orientul Mijlociu și evoluțiile din Belarus, temele principale pe agendă

Dragoș Pîslaru6 hours ago

Garanția pentru Copii. Dragoș Pîslaru: Dacă România își face bine treaba, am putea fi în avangarda Europei privind conștientizarea și rezolvarea vulnerabilității „generației lockdown”

ROMÂNIA8 hours ago

Companie de agrotech: Digitalizarea agriculturii poate dubla veniturile fermierilor și accelerează competitivitatea

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR10 hours ago

Președintele CoR, Apostolos Tzitzikostas, la plenara inaugurală a CoFoE: Cetățenii trebuie să înțeleagă că Bruxelles și UE nu sunt departe de ei. Europa e pretutindeni

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

MAE, reprezentat la plenara inaugurală a CoFoE de secretarul de stat Iulia Matei: Vom avea datoria comună de a propune cele mai bune soluții pentru o UE mai puternică pentru cetățeni

U.E.13 hours ago

Papa Francisc face primul pas în direcția canonizării „Venerabilului” Robert Schuman, unul dintre părinții fondatori ai UE

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Energiei, noutăți cu privire la gazul din Marea Neagră: Romgaz și ExxonMobil au semnat un Acord de Exclusivitate pe o perioadă de 4 luni

Alin Mituța1 day ago

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

RUSIA1 day ago

Angela Merkel și Emmanuel Macron îndeamnă țările UE să își coordoneze politica de redeschidere a frontierelor pentru a se proteja de noile variante COVID-19

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR10 hours ago

Președintele CoR, Apostolos Tzitzikostas, la plenara inaugurală a CoFoE: Cetățenii trebuie să înțeleagă că Bruxelles și UE nu sunt departe de ei. Europa e pretutindeni

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

MAE, reprezentat la plenara inaugurală a CoFoE de secretarul de stat Iulia Matei: Vom avea datoria comună de a propune cele mai bune soluții pentru o UE mai puternică pentru cetățeni

Alin Mituța1 day ago

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat

INTERNAȚIONAL4 days ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda4 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D5 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO6 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO7 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Team2Share

Trending