Connect with us

U.E.

Premierul Croației, Andrej Plenkovic: Plasarea la vârful agendei europene a subiectului extinderii UE în Balcanii de Vest, moștenirea politică a președinției croate a Consiliului

Published

on

© European Union

Plasarea la vârful agendei europene a problematicii extinderii în Balcani și a dinamicii relațiilor cu cele șase state vecine din sudul Uniunii Europene în următorul deceniu va rămâne marea moștenire politică a președinției croate a Consiliului UE, a declarat premierul Croației, Andrej Plenkovic, cu ocazia reuniunii informale de duminică, 16 februarie, a liderilor instituțiilor de la Bruxelles cu șefii de stat din Balcanii de Vest, informează un comunicat

Prim-ministrul Andrej Plenkovic a participat duminică la întâlnirea informală organizată de președintele Consiliului European Charles Michel pentru pregătirea summitului UE-Balcanii de Vest care va avea loc la Zagreb între 6-7 mai.  

„Scopul acestei întâlniri este de a ne pregăti împreună pentru Summit-ul de la Zagreb care va avea loc în perioada 6-7 mai. Sunt foarte mulțumit că am luat inițiativa de a organiza această reuniune, la douăzeci de ani după primul Summit de la Zagreb din 2000 și după ce problematica extinderii în Europa de Sud-Est a fost din nou puternic plasată pe agenda celor mai importante instituții UE datorită sprijinului acordat de Croația țărilor vecine pe calea lor către Uniunea Europeană”, a declarat Plenkovic înaintea reuniunii. 

Premeriul croat a declarat că statele membre se apropie de decizii pozitive pentru Macedonia de Nord și Albania, după ce Franța, Olanda și Danemarca au spulberat în octombrie 2019 speranțele celor două țări vecine pentru începerea negocierilor de aderare. 

Acesta a subliniat că în prezent este „în mod clar o atmosferă mai pozitivă decât cea care a predominat în octombrie”, iar statele membre se așteaptă să primească înaintea summitului de la Zagreb pachetul de măsuri propuse de Comisia Europeană pentru stimularea investițiilor, o mai bună integrare și tot ceea ce trebuie să contribuie la creșterea economică a țărilor vecine.

© European Union

„De asemenea, dorim să ajungem la un acord de principiu la Zagreb ca să se țină astfel de întâlniri cel puțin o dată la doi ani. Credem că acest lucru ar fi benefic și necesar, deoarece acest dialog instituționalizat, în opinia mea, este o garanție a angajamentului continuu al tuturor șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană față de țările din sud-est și calea lor europeană”, a menționat Plenkovic, adăugând că, în acest sens, inițiativa Croației a primit aprobarea și sprijinul tuturor instituțiilor.

Prim-ministrul croat este convins, de altfel, că colegii săi din Consiliul European vor împărtăși aceeași opinie.

Plenkovic a mai dezvăluit că pe lângă ședința de duminică pentru pregătirea summitului de la Zagreb, există o inițiativă de a organiza o reuniune în Grecia, una în Austria și Italia în februarie, martie și aprilie, ceea ce arată că membrii UE sunt mobilizați la un nivel fără precedent. Totodată, a reiterat că este important ca deschiderea negocierilor cu Macedonia de Nord și Albania să fie soluționată înainte de summitul de la Zagreb, iar Croația va face presiuni pentru luarea unei decizii în această privință la Consiliul European din martie.

Comisia Europeană a lansat pe 5 februarie planul de reformă a metodologiei privind desfășurarea negocierilor de aderare la UE, care prevede credibilizarea și fluidizarea acestui proces atât din punct de vedere tehnic, cât și politic. Propunerea Comisiei urmează să fie discutată la summitul european din martie, în paralel cu un nou raport privind stadiul reformelor realizate de Albania și Macedonia de Nord pentru aderarea la UE.

În acest context, Plenkovic a declarat că este de părere că Executivul European „merge într-o direcție foarte bună cu noua metodologie de negociere, dar și cu raportul care va arăta elementele concrete ale progresului celor două țări”. În plus, premierul croat a precizat că țara sa dorește să consolideze tema conectivității Balcanilor de Vest la UE, pentru a discuta perspectiva dinamicii politice din următorul deceniu, și să susțină ideea unor întâlniri periodice, cel puțin o dată la doi ani, care să fie complementare demersurilor de la nivelul instituțiilor europene. 

Croația sprijină, astfel, propunerea Comisiei Europene din cadrul metodologiei reformate a procesului de aderare de a implica statele membre la cel mai înalt nivel politic în discuțiile privind relațiile cu vecinii din Balcanii de Vest. De asemenea, acesta este modul în care, potrivit premierului Andrej Plenkovic, Croația va lăsa o moștenire politică la nivel european la finalul mandatului său în fruntea Consiliului UE. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ENGLISH

Vasile Blaga, MEP: I am convinced that the firm measures adopted by the EP against Covid-19 will not stop here. The EPP Group is already working on a strategy for the rapid recovery of the post-crisis economy

Published

on

© Vasile Blaga/Facebook

Vasile Blaga, MEP (PNL, PPE) told caleaeuropeana.ro that the EPP group in the European Parliament is already working on a “very clear strategy” for managing the current crisis generated by the new coronavirus, but also for the rapid recovery of the post-crisis European economy,

The unanimous vote of the European Parliament last week on proposals from the European Commission for the management of the European health crisis shows that the hesitant response at the outbreak of the COVID 19 pandemic was an accident, explains MEP Vasile Blaga, adding that “the answer came to correct the rather timid initial reaction of the European executive in the beginning of this challenging crisis for Europe and all the other states around the world ”.

The 37 billion euros  (part of the Corona Initiative) allocated to the Member States through the vote in the European Parliament will be directed towards health systems, local communities, small and medium-sized enterprises and economy sectors seriously affected by this crisis.

“The European Union means, first and foremost, solidarity – for better and for worse, and those who support the opposite are either not aware of what is being done at EU level, or have an interest in destabilising the Union,” says Blaga.

The vote in the European Parliament was also aimed at reallocating 800 million euros from the Cohesion Fund in 2020 to cover emergencies in the medical systems of the EU member state

“I am convinced that the measures will not stop here. The EPP group is already working on a very clear strategy for managing the current crisis, but also for the rapid recovery of the economy once the public health crisis is over. There are countless proposals and projects in progress that will help us all overcome this unprecedented crisis in recent history,” adds Vasile Blaga.

Continue Reading

U.E.

Eurostat: România, țara cu cele mai mici cheltuieli pentru sănătate din UE, doar 490 euro/ pe cap de locuitor

Published

on

© Ministerul Sănătății - România/ Facebook

Cheltuielile cu sănătatea în România au fost echivalente cu 5,2% din Produsul Intern Brut în anul 2017, cel mai mic procent înregistrat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, în condiţiile în care media estimată la nivelul UE este de 9,9% din PIB, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

La acest indicator, Franţa şi Germania sunt “campioane” în UE, cu 11,3% din PIB alocat sănătăţii, urmate de Suedia, cu 11%, notează Agerpres.

În schimb, în 12 state membre UE, cheltuielile cu sănătatea sunt echivalente cu mai puţin de 7,5% din PIB. Imediat deasupra României se situează Luxemburg (5,5% din PIB), Letonia (6% din PIB), Estonia (6,4% din PIB) şi Lituania (6,5% din PIB).


În raport cu mărimea populaţiei, în 2017 cele mai ridicate cheltuieli cu sănătatea în rândul statelor membre ale Uniunii Europene s-au înregistrat în Suedia (5.200 de euro per locuitor), Danemarca şi Luxemburg ( fiecare cu 5.100 de euro per locuitor), iar cele mai scăzute au fost raportate în România (490 de euro per locuitor) şi Bulgaria (590 de euro per locuitor).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Din planul economic de 37 de miliarde de euro al UE, România va primi a patra cea mai mare sumă, după Polonia, Ungaria și Spania, dar înaintea Italiei, Franței sau Germaniei

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Din planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro propus de către Comisia Europeană și intitulat Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative), cele 3,1 miliarde de euro de care urmează să beneficieze România reprezintă a patra cea mai mare alocare națională pentru un stat membru în lupta împotriva consecințelor socio-economice asociate pandemiei cu noul coronavirus.

Conform unui tabel al Comisiei Europene consultat de CaleaEuropeană.ro, României îi sunt alocate 3,079 de miliarde de euro. Dintre acestea, 491 de milioane de euro reprezintă sume eliberate ca lichidități, iar 2,588 miliarde de euro corespund bugetului Uniunii Europene.

Singurele țări care devansează România în ce privește finanțarea alocată acestei inițiative sunt Polonia (7,435 miliarde de euro), Ungaria (5,6 miliarde de euro) și Spania (4,145 miliarde de euro).

În schimb, România va primi mai mulți bani decât Italia, Franța sau Germania în cadrul acestei inițiative.

Astfel, prima coloană reprezintă lichiditățile care provin din sumele de prefinanțare ce nu au fost cheltuite din fondurile de coeziune ale UE pe care statele membre ar trebui să le ramburseze în mod normal la bugetul UE până la sfârșitul lunii iunie 2020. Cea de-a doua coloană este dată cofinanțarea din bugetul UE care ar fi disponibilă dacă lichiditățile menționate anterior sunt utilizate pentru a finanța răspunsul economic împotriva efectelor noului coronavirus. Coloana a treia reprezintă totalul primelor două, fără a fi necesară alocarea unor bani suplimentari din fondurile naționale.

Coloana a patra reprezintă finanțări separate și sunt sume rămase din totatul Fondurilor de Investiții și Structurale Europene.

Comisia Europeană precizează că alocările naționale depind de sumele pe care statele membre trebuiau să le ramburseze Comisiei în acest an. Acestea depind de dimensiunea anvelopei bugetare pentru coeziune și de viteza de implementare.

Practic, lichiditățile de 491 de milioane de euro pentru România provin din sumele de prefinanțare ce nu au fost cheltuite din fondurile de coeziune ale UE pe care statele membre ar trebui să le ramburseze în mod normal la bugetul UE până la sfârșitul lunii iunie 2020. 

Suma de 2,588 de miliarde de euro reprezintă reprezintă cofinanțarea din bugetul UE care ar fi disponibilă dacă lichiditățile menționate anterior sunt utilizate pentru a finanța răspunsul economic împotriva efectelor noului coronavirus.

Comisia Europeană mai precizează că raportul dintre cele două tipuri de alocări variază de la un stat membru la altul, deoarece ratele de cofinanțare variază și de la o țară a UE la alta. De fapt, acestea depind de prosperitatea relativă a statelor membre ale UE.

Pachetul propus de Comisia Europeană și denumit Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative) a fost aprobat de Parlamentul European într-o sesiune plenară extraordinară ce avut loc la 26 martie, iar conform unei decizii formale a Consiliului, planul va intra în vigoare la 1 aprilie 2020.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending