Liderii țărilor din G7 au reiterat ”condamnarea fermă a atacului Iranului asupra Israelului” și și-au exprimat miercuri ”profunda îngrijorare” cu privire la criza din Orientul Mijlociu, dar au afirmat că o soluție diplomatică este încă viabilă și că un conflict regional nu este în interesul nimănui, informează Reuters.

Premierul italian Giorgia Meloni, a cărei țară deține președinția semestrială a G7, a convocat pentru miercuri după-amiaza o reuniune virtuală a liderului celor șapte economii occidentale, la o zi după ce Iranul a lansat un rafală de rachete asupra Iranului, alimentând temerile legate de escaladarea situației către un război regional.

Potrivit unei declarații a guvernului italian, liderii au condamnat atacul Teheranului și au convenit să ”lucreze împreună pentru a promova o reducere a tensiunilor regionale”.

Declarația a făcut referire la punerea în aplicare a rezoluțiilor ONU 2735 – care sprijină un plan în trei etape pentru o încetare a focului în Gaza și eliberarea ostaticilor deținuți de Hamas – și 1701, care a oprit războiul Israel-Hezbollah din 2006 în sudul Libanului.

”Exprimându-ne profunda îngrijorare cu privire la escaladarea din ultimele ore, s-a reiterat faptul că un conflict la nivelul întregii regiuni nu este în interesul nimănui și că o soluție diplomatică este încă posibilă”, se adaugă în comunicat.

Atacul Iranului asupra Israelului amenință ”să dea foc” Orientului Mijlociu, a avertizat înainte de această întâlnire virtuală cancelarul german Olaf Scholz. 

La rândul său, Uniunea Europeană a condamnat ”în cei mai fermi termeni” atacul cu rachete balistice al Iranului asupra Israelui, care se pregătește acum să răspundă gestului Teheranului. 

Sute de rachete au fost trase asupra Israelului marți seara, forțele sale armate avertizând civilii să se adăpostească în buncărele din orașele din întreaga țară. Tirul a venit la câteva ore după ce armata israeliană a lansat ceea ce a numit „raiduri terestre localizate și țintite” în Libanul vecin contra grupării teroriste Hezbollah sprijinită de Iran, forțând până la 100 000 de locuitori să își părăsească casele, potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați.

Vineri, Israelul a efectuat o lovitură aeriană în Beirut, capitala Libanului, care l-a ucis pe liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah.

Între timp, în august, serviciile secrete israeliene l-au ucis pe liderul Hamas, Ismail Haniyeh, în timp ce liderul grupării militante se afla la Teheran pentru inaugurarea noului președinte al țării, Mahmoud Peszkesian.

Escaladarea dramatică a conflictului vine după aproape un an de tensiuni între Israel și Hezbollah, gruparea militantă care controlează o mare parte din sudul Libanului și face parte din ”Axa rezistenței” susținută de Iran, care și-a intensificat atacurile de la începutul războiului din Gaza.

Miniștrii de externe ai țărilor membre G7 și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate reafirmă sprijinul lor ferm pentru Ucraina și integritatea, suveranitatea și independența acestei țări invadate de Rusia, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, în contextul în care, în curând, se împlinesc doi ani de la anexarea ilegală de către Rusia a unor părți din regiunile Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie. 

”Nu vom accepta niciodată aceste încălcări sau alte încălcări ale dreptului internațional comise de Rusia împotriva Ucrainei și a poporului său și vom continua să condamnăm în termenii cei mai fermi agresiunea ilegală a Rusiei, încălcările drepturilor omului și abuzurile sale în teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei și atacurile brutale în curs de desfășurare care distrug infrastructura civilă, critică și urbană”, afirmă aceștia într-o declarație comună.

Aceștia fac apel la toți ”membrii comunității internaționale să facă același lucru și să îndemne Rusia, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, să respecte Carta ONU și principiile de bază care fundamentează ordinea internațională”.

”Sprijinul nostru politic, militar, financiar, economic și umanitar pentru Ucraina și apărarea sa legitimă împotriva invaziei la scară largă a Rusiei rămâne ferm, la fel ca și angajamentul nostru de a crește costurile războiului ilegal al Rusiei. Împreună, aceste măsuri vor contribui la stabilirea condițiilor adecvate pentru o pace globală, justă și durabilă, înrădăcinată în principiile Cartei ONU. Vom continua să implicăm comunitatea internațională în acest sens, cu scopul de a restabili respectul deplin pentru ordinea internațională bazată pe norme”, dau asigurări miniștrii de externe din G7.

Ei reamintesc că ”acest război de agresiune se poate încheia acum dacă Rusia își retrage forțele imediat, complet și necondiționat de pe întregul teritoriu ucrainean până la frontierele sale recunoscute la nivel internațional, își retrage pretențiile de anexare a regiunilor Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, precum și a Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol, și respectă drepturile suverane ale Ucrainei ca națiune independentă”.

Singura centrală electrică pe cărbune rămasă în Marea Britanie, situată la Ratcliffe-on-Soar, în Nottinghamshire, va produce luni energie electrică pentru ultima dată, după ce a alimentat Regatul Unit timp de 57 de ani, marcând prima dată când o ţară din G7 nu mai utilizează cărbunele pentru a produce electricitate, relatează The Guardian.

Centrala va ajunge la sfârșitul duratei sale de viață, în conformitate cu politica de lider mondial a guvernului de a elimina treptat energia pe cărbune, care a fost semnalată pentru prima dată în urmă cu aproape un deceniu.

Închiderea marchează sfârșitul unei istorii de 142 de ani de utilizare a energiei pe bază de cărbune în Marea Britanie, care a început când prima centrală electrică pe bază de cărbune din lume, centrala electrică Holborn Viaduct, a început să producă electricitate în 1882.

Decizia a fost salutată de militanții ecologiști ca fiind o realizare majoră pentru guvern în ceea ce privește reducerea emisiilor de carbon ale Regatului Unit, furnizarea de leadership internațional în domeniul climei și asigurarea unei “tranziții corecte” pentru personalul din industria cărbunelui din Marea Britanie.

Michael Shanks, ministrul pentru energie, a declarat că “închiderea de astăzi de la Ratcliffe marchează sfârșitul unei ere, iar lucrătorii din industria cărbunelui pot fi pe bună dreptate mândri de munca lor care a alimentat țara noastră timp de peste 140 de ani”. “Ca țară, le datorăm recunoștință generațiilor”, a subliniat el.

Regatul Unit a devenit prima țară care a stabilit o dată limită pentru energia pe bază de cărbune începând cu 2025, după ce a pus în aplicare reglementări ecologice din ce în ce mai stricte pentru a reduce orele de funcționare ale centralelor sale pe cărbune.

Regatul Unit devine astfel prima ţară din G7 care renunţă la acest combustibil: Italia şi-a stabilit un obiectiv pentru 2025, Franţa pentru 2027, Canada pentru 2030 şi Germania pentru 2038. Japonia şi Statele Unite nu au o dată precisă.