Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Premierul Ludovic Orban se întâlnește cu președintele Comisiei Europene și cu secretarul general al NATO, în ultima zi a vizitei la Bruxelles

Published

on

© Ludovic Orban/ Facebook

Corespondență din Bruxelles

Prim-ministrul Ludovic Orban își încheie joi vizita de lucru pe care o efectuează la Bruxelles cu o serie de întâlniri la nivel înalt cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

În prima parte a zilei, premierul va purta discuţii cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la final urmând să susţină declaraţii comune de presă.

Tot joi, premierul Orban se va întâlni cu secretarul general al Partidului Popular European, Antonio Lopez-Isturiz.

Pe agenda vizitei de lucru figurează şi întrevederea premierului cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, alături de care va susţine o conferinţă de presă.

De asemenea, premierul Orban va vizita sediul Delegaţiei Permanente a României la NATO şi se va întâlni cu membrii Delegaţiei.


Citiți, pe larg, despre vizita premierului Ludovic Orban la Bruxelles aici.


Prim-ministrul Ludovic Orban se află, de marţi până joi, în vizită de lucru la Bruxelles, la instituțiile Uniunii Europene și ale NATO, pentru întâlniri cu președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European, cât și cu secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.

Vizita a debutat marți cu întrevederi cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și a purtat discuţii şi cu negociatorul-şef al Uniunii pentru retragerea Regatului Unit din UE, Michel Barnier, comisarul european pentru vecinătate şi extindere, Oliver Varhelyi, cu vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, şi cu Johannes Hann, comisar european pentru buget şi resurse umane.

Miercuri, șeful guvernului a avut o întâlnire cu europarlamentarii români ca parte a programului ce a mai inclus o întrevedere cu președintele Parlamentului European, cu liderii grupurilor PPE și Renew Europen, Manfred Weber, respectiv Dacian Cioloș, precum și cu trei membri ai Comisiei Europene, vicepreședinții executivi Valdis Dombrovskis și Margrethe Vestager și cu comisarul european pentru transport Adina Vălean.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană reconfirmă recesiunea profundă a economiei UE: Economia României va avea un declin cu 6% în 2020, urmată de o creștere de 4% în 2021

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

Economia Uniunii Europene se va confrunta anul acesta cu o recesiune profundă ca urmare a pandemiei produse de coronavirus, în pofida răspunsului politic rapid și cuprinzător la nivel UE și la nivel național, a transmis marți Comisia Europeană în previziunile sale economice de vară, care amplifică semnalul de contracție istorică a economiei europene emis cu în urmă cu două luni. În ce o privește, economia României a prezentat semne de reziliență în primul trimestru al anului, însă contracția de 6% a PIB-ului a fost reconfirmată de către executivul european. Prin comparație cu celelalte țări, România va avea una dintre cele mai reduse contracții economice. Doar Polonia (-4,6% din PIB), Danemarca (-5,2%) și Suedia (-5,3%) vor avea scăderi mai mici ale PIB-ului decât România. 

Potrivit previziunilor economice din vara anului 2020 remise CaleaEuropeană.ro, economia zonei euro va înregistra o contracție de 8,7 % în 2020 și o creștere de 6,1 % în 2021. Se preconizează că economia UE se va contracta cu 8,3 % în 2020 și va crește cu 5,8 % în 2021. Se preconizează, prin urmare, că în 2020 contracția va fi semnificativ mai mare de 7,7 %, cifra estimată pentru zona euro, și de 7,4 %, cifra estimată pentru UE în ansamblul său în previziunile din primăvară. La rândul său, creșterea va fi în 2021 ceva mai puțin solidă decât s-a previzionat în primăvară.

“Economia României a prezentat semne de reziliență în primul trimestru al anului. PIB-ul real a crescut cu 2,4%, o creștere sprijinită în mare parte de consumul privat”, se arată în previziunile economice ale Comisiei Europene.

Cu toate acestea, izolarea declanșată de pandemia de COVID-19 este așteptată să determine o scădere bruscă în al doilea trimestru al anului.

Comisia Europeană se așteaptă la o diminuare a consumului privant ca urmare a măsurilor restrictive și a veniturilor scăzute. De asemenea, executivul european subliniază că planează o incertitudine semnificativă asupra deciziilor de investiții, în timp ce sectorul construcțiilor ar putea să mai atenueze din impact.

Totodată, activitatea economică redusă din principalii parteneri comerciali ai României va avea un impact semnificativ asupra exporturilor.

“În total, după ce a scăzut brusc în prima jumătate a anului 2020, se prevede că activitatea economică va dobândi tracțiune în a doua jumătate, întrucât restricțiile sunt treptat ridicate și va crește în continuare în 2021. PIB-ul real se va contracta cu 6% în 2020 și apoi va reveni la o creștere de 4% în 2021“, estimează Comisia Europeană, menținând previziuni similare cu privire la România. În cadrul previziunilor de primăvară, Comisia precizase că, în 2021, economia României va reveni la o creștere de 4,2%.

Prin comparație cu celelalte țări, România va avea una dintre cele mai reduse contracții ale PIB-ului. Doar Polonia (-4,6% din PIB), Danemarca (5,2%) și Suedia (5,3%) vor avea scăderi mai mici ale PIB-ului decât România. 

Cu toate acestea, executivul de la Bruxelles avertizează că un al doilea val de îmbolnăviri cu COVID-19 în România sau într-unul din principalii săi parteneri comercial ar putea “întârzia redresarea economică”.

Comisia Europeană mai precizează că scăderea accentuată a prețurilor la energie, precum și cererea agregată scăzută, urmează să reducă presiunile inflaționiste în 2020, compensând o creștere preconizată a prețurilor la produsele alimentare, ca urmare a întreruperilor lanțului de aprovizionare și ca urmare a unei secete.

“Inflația a scăzut de la 4% în decembrie 2019 la aproximativ 1,8% în mai 2020 și este prevăzută să fie la o medie de 2,5% pe parcursul întregului an. Se preconizează că va crește la o medie de 2,8% în 2021, susținută de o redresare a cererii”, mai spune Comisia.

Previziunile economice de vară ale Comisiei Europene sunt publicate cu puțin timp înainte ca liderii statelor membre ale Uniunii Europene să se reunească în perioda 17-18 iulie pentru un summit crucial consacrat negocierilor pentru planul de redresare de 750 de miliarde de euro și pentru Cadrul Financiar Multianual de 1.100 de miliarde de euro.

Comisia Europeană avertizează în cadrul acestora că riscurile care planează asupra acestor previziuni sunt deosebit de mari și se concentrează în principal pe o evoluție negativă.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană îi apără dreptul Ursulei von der Leyen de a emite opinii politice în nume propriu ca membru PPE

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană recunoaște „greșeala regretabilă” că instituția și Ursula von der Leyen, în calitate de președinte, apar într-un clip electoral de susținere a partidului HDZ aflat la conducere în Croația, însă apără dreptul șefei de la Bruxelles de a emite opinii politice în nume propriu, în calitate de membru al familiei politice de centru-dreapta a Popularilor Europeni, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Într-un scurtmetraj electoral, filmat vinerea trecută la sediul Comisiei Europene din clădirea Berlaymont de la Bruxelles, von der Leyen a fost identificată ca președinte al Comisiei Europene și a fost filmată stând în fața unui steag european în timp ce rostea sloganul “Sigurna Hrvatska” (“O Croaţie sigură”) al partidului HDZ, câștigătorul alegerilor parlamentare din Croația, ceea ce a stârnit anumite controverse legate de independența politică a șefei Executivului European.

Von der Leyen este membru al Uniunii Democrat-Creștine (CDU), de centru-dreapta, din Germania și aparține familiei Partidului Popular European (PPE), precum formațiunea croată HDZ, iar apariția sa în respectivul videoclip de susținere a unui anumit partid politic ar trebui interpretată strict ca o manifestare de sprijin a unui membru PPE față de o formațiune din aceeași familie politică, a precizat Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

„Preşedinta este membră a PPE. În această calitate ea poate exprima opinii politice”, a încercat să clarifice purtătorul de cuvânt Eric Mamer în timpul unui briefing de presă. „Ceea ce este clar, este că preşedinta crede că este un lucru bun pentru democraţia europeană ca membrii Colegiului să poată avea o viaţă politică activă”, a adăugat el. Cu toate acestea, criticii au acuzat-o de încălcarea codului de conduită pentru membrii Comisiei Europene, care implică abținerea acestora „de la a face declarații sau de la intervenții publice în numele oricărui partid politic sau organizație a partenerilor sociali din care fac parte”, relatează POLITICO.

Luni, cu peste 90 la sută din voturi numărate, HDZ obținuse 66 din cele 151 de locuri din parlamentul Croației, iar informațiile sugerează că va încerca formarea unui nou guvern de coaliție cu grupuri de dreapta mai mici.

Citiți și Alegeri în Croația: Partidul premierului Andrej Plenkovic câștigă scrutinul și este favorit să formeze un guvern de coaliție

Președintele Comisiei, Ursula Von der Leyen, a declarat, în context, că ceea ce s-a întâmplat este „regretabil”, neefind clar în clipul electoral că a vorbit în nume propriu.

De altfel, purtătorul de cuvânt-șef al Comisiei, Eric Mamer, s-a confruntat cu un val de întrebări legate de clip, pe care a dorit să le lămurească.

„Președintele a înregistrat un scurt mesaj audio pentru utilizare într-un videoclip în care apărea o serie de politicieni PPE. Acest lucru a fost menit să fie o contribuție personală, dar din păcate, nu a fost clar în versiunea finală a videoclipului când a fost prezentat”, declară acesta într-un mesaj pe Twitter.

 

Având în vedere că pe fundalul clipului apare clădirea Comisiei, impresia, a recunoscut Mamer, a fost că ar fi putut vorbi în calitate oficială deși „nu a fost cazul”. De altfel, oficialul a încercat să sublinieze transparența acțiunilor președintelui von der Leyen, precizând că aceasta a fost de acord să participe la filmarea videoclipului pe fondul unei cereri din partea cabinetului guvernului croat, vineri dimineață.

„A înregistrat un videoclip foarte scurt, care a durat câteva secunde, ca parte a campaniei electorale din Croația, împreună cu o mulțime de alte materiale video pe care le-a înregistrat vineri în studiourile de aici.”

Potrivit lui Mamer, clipul a fost apoi trimis contactelor Comisiei din Croația, dar versiunea finală difuzată în 24 de ore de la înregistrarea clipului nu ar fi trebuit să fie utilizată cu fundalul Berlaymont, acest lucru fiind realizat în faza de post-producție din Zagreb.

von der Leyen a acceptat că s-a făcut o greșeală în acest sens și că, în viitor, orice este de natură politică trebuie făcut în conformitate cu codul de conduită al Comisiei. Mai mult, aceasta a transmis că vor fi făcute eforturi pentru ca astfel de „erori neintenționate” să nu se mai repete.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport piața unică UE: Cartonaș roșu pentru România din partea Comisiei Europene privind achizițiile publice

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

România este statul membru al UE cu cea mai mare creștere procentuală a procedurilor de infringement deschise de Comisia Europeană și are, alături de Spania, cel mai mare deficit de transpunere în legislație a directivelor ce vizează funcționarea pieței unice. De asemenea, România face parte din rândul statelor membre ale UE a căror performanță la nivelul achizițiilor publice este considerată “nesatisfăcătoare”. Informațiile sunt cuprinse Tabloul de bord al pieței unice pentru 2020, publicat săptămâna trecută de Comisia Europeană, și care arată că, în pofida îmbunătățirilor înregistrate în anumite domenii, statele membre trebuie să depună mai multe eforturi pentru a asigura buna funcționare a pieței unice. După cum s-a constatat în timpul crizei cauzate de noul coronavirus, o piață unică care funcționează bine este esențială pentru asigurarea liberei circulații a mărfurilor în întreaga UE și este vitală pentru redresarea rapidă a economiei UE, informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Piața unică europeană, piața internă sau piața comună este una dintre cele mai importante rezultate ale procesului de integrare europeană, bazându-se pe cele patru libertăți de circulație a bunurilor, capitalurilor, serviciilor și persoanelor în interiorul Uniunii Europene. Un raport consultat de CaleaEuropeană.ro arată că statele membre ale UE cotizează anual cu aproximativ 130 de miliarde de euro la bugetul UE, iar beneficiile aduse prin apartenența la piața unică depășesc 923 de milliarde de euro. În ce o privește, România contribuie anual cu 2,41 miliarde euro la bugetul euroepan și beneficiază de 16,59 miliarde euro prin apartenența la piața unică.

Tabloul de bord al pieței unice oferă o imagine de ansamblu detaliată a modului în care normele pieței unice a UE au fost aplicate în Spațiul Economic European (SEE) în 2019. El evaluează performanțele statelor membre în ceea ce privește deschiderii pieței, instrumentele de guvernanță, precum și anumite domenii de politică, pe baza câtorva indicatori selectați. Indicatorii vizați privind guvernanța pieței unice sunt transpunerea în legislație a directivelor, procedurile de infringement, mecanismul EU Pilot de dialog informal între Comisie și statele membre, sistemul de informații al pieței unice (IMI), sistemul e-Certis pentru criteriile de eligibilitate în cazul achizițiilor publice, EURES – portalul mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă, portalul Your Europe pentru informații privind activitățile transfrontaliere și sistemul SOLVIT privind drepturile cetățenilor și întreprinderilor din UE. Constatările sunt prezentate sub forma unei diagrame tip “semafor”, prin atribuirea de cartonașe roșii (sub medie), galbene (medie) și verzi (peste medie). 

În comparație cu anul precedent, tabloul de bord pentru acest an denotă o situație stabilă în majoritatea statelor membre, dar și o scădere ușoară a performanțelor globale. În ansamblu, tabloul de bord conține 158 de cartonașe verzi (153 în 2018), 107 cartonașe galbene (137 în 2018) și 58 de cartonașe roșii (59 în 2018). Țările cu cele mai bune performanțe în 2019 au fost LetoniaCipruDanemarcaEstoniaFinlanda și Slovacia, iar cele mai mici îmbunătățiri au fost observate în SpaniaItaliaFranța și Austria.

România are patru cartonașe verzi la indicatorii Your Europe, EURES, e-Certis și cel al sistemului de informații ale pieței unice, trei cartonașe galbene în ce privește transpunerea în legislație, procedurile de infringement și mecanismul EU Pilot și un cartonaș roșu în privința SOLVIT. De asemenea, un alt capitol la care România nu a strălucit este cel al achizițiilor publice, performanța țării noastre fiind considerată de Comisia Europeană drept “nesatisfăcătoare”.

România și Spania, țările cu cel mai mare deficit de transpunere în legislație a directivelor europene

De altfel, România se numără în primele două țări, alături de Spania, cu cel mai mare deficit de transpunere în legislația națională a directivelor care vizează funcționarea pieței unice. Deficitul de transpunere înregistrat de România se ridică la 1,1% (la fel și Spania), asemenea raportului anterior, în condițiile în care media UE este la 0,6%, iar ținta asumată la nivelul acordului privind piața unică este de 0,5%.

România a transpus doar 17 din cele 23 de directive referitoare la piața unică (74%), care au fost transpuse în cele 6 luni anterioare datei limită de calcul (1 iunie – 30 noiembrie 2019), consemnează raportul.

“Acest lucru arată că România poate întâmpina unele dificultăți în monitorizarea transpunerii la timp a directivelor”, este consemnat în tabloul de bord al Comisiei Europene.

În perspectivă cronologică, România ajunsese în anul 2016 la un deficit de transpunere de 2%, acesta fiind diminuat considerabil în ultimii ani. De altfel, România a recuperat și în ce privește media întârzierilor de transpunere a directivelor, de la 8,4 luni în raportul precedent la 7,6 luni în prezent.

Cu toate acestea, România se numără printre majoritatea țărilor UE care au transpus incorect un număr mare de directive. Cu 13 astfel de directive, România este peste media Uniunii Europene.

Infringement: România, cea mai mare creștere procentuală (50%) a cazurilor noi de neîndeplinire a obligațiilor

Cu un cartonaș galben și în privința procedurilor de infringement, România înregistrează 36 de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în așteptare, dintre care 16 sunt cazuri noi. 

Față de precedentul raport, în care România avea 24 de proceduri de înfringement în așteptare, creșterea cu 50% (12 cazuri) reprezintă cea mai mare creștere procentuală în decurs de un an.

Cu cele 36 de proceduri de infringement, România este peste media UE, care se ridică la 29 de cazuri.

Sectoarele unde România înregistrează probleme sunt mediul (10 proceduri), energie (5 proceduri) și taxare indirectă (4 proceduri). Acestea reprezintă 53% din cazurile aflate în așteptare.

Din decembrie 2018, România a reușit să rezolve 4 cazuri a căror durată medie a fost de aproape 3 ani. Printre cazurile rămase, durata a 2 cazuri vechi restante privind transportul aerian și libera circulație a mărfurilor (care au durat între 7 și 8,5 ani) este compensată de 16 cazuri noi (fiecare cu o durată medie mai mică de 12 luni). România se află acum pe poziția a 3-a în clasamentul statelor membre pentru cea mai scurtă durată a cazurilor, în scădere față de 1 în urmă cu un an.

România depășește limita de timp și în cadrul EU Pilot

În ce privește EU Pilot, timpul mediu de răspuns al României depășește în prezent limita de timp de 70 de zile cu doar 5 zile, consemnează tabloul de bord.

EU Pilot  este o platformă electronică, dezvoltată şi gestionată de Secretariatul General al Comisiei Europene, care are ca scop soluţionarea, într-o fază timpurie, a situaţiilor de transpunere incorectă a dreptului european, respectiv de neaplicare sau aplicare necorespunzătoare a acestuia, ce pot duce la declanşarea unei proceduri de infringement.

Aceste situaţii sunt semnalate prin intermediul petiţiilor şi plângerilor adresate Comisiei Europene de diferite persoane fizice, organizaţii sau întreprinderi, prin intermediul întrebărilor adresate de membrii Parlamentului European, al petiţiilor înregistrate de Parlamentul European sau al sesizărilor transmise de alte servicii ale Comisiei.

Sistemul de informații al pieței unice (IMI): România, apreciată pentru performanțele sale

România și-a îmbunătățit în continuare performanța, în ciuda volumelor foarte mari de cereri primite, România primind 13% din toate solicitările trimise prin IMI. Toți cei 5 indicatori au arătat performanțe peste media țărilor din Spațiul Economic European.

În medie, România a răspuns cererilor în două săptămâni, iar la 50% dintre acestea a răspuns în termen de o săptămână.

În ce privește utilizarea instrumentelor disponibile la nivel european – eCertis, EURES sau Your Europe – activitatea derulată de România prin agențiile abilitate este apreciată în termeni pozitivi în tabloul de bord al Comisiei Europene.

Țara noastră este notată cu cartonaș roșu este SOLVIT. Aceste serviciu oferit gratuit de administrația națională a fiecărei țări din UE și primește sesizări și le soluționează atunci când drepturile cetățenilor europeni și ale întreprinderilor cu sediul în UE nu sunt respectate de autoritățile publice din altă țară a UE.

Tabloul de bord arată că România are un volum foarte mare de cazuri în SOLVIT, și cu o rată de rezolvare în scădere cu 10%.

Astfel, România a trimis 125 de cazuri în 2019, a primit 69 de solicitări și nu a acceptat 321 de cazuri. Rata de rezolvare a scăzut de la 98% în 2018 la 88% în 2019. 

În ce privește indicatorii privind timpul de rezolvare, pentru 91% dintre cazuri s-a trimis un răspuns în șapte zile, 74% dintre cazuri au fost pregătită într-un timp de 30 de zile, 79% dintre soluțiile oferite au fost acceptate în termen de 7 zile, iar 53% dintre cazuri nu au fost acceptate în termen de 30 zile.

De asemenea, Comisia Europeană subliniază că personalul desemnat să se ocupe de volumul de cazuri și de obiectivele asumate a fost insuficient.

Totodată, un alt capitol la care România nu a strălucit este cel al achizițiilor publice, performanța țării noastre fiind considerată de Comisia Europeană drept “nesatisfăcătoare”.

În acest sens, Austria, Cipru, Cehia, Grecia, Italia,  Malta, Portugalia, România, Slovenia și Spania sunt țările notate cu cartonaș roșu cu privire la performanța înregistrată la capitolul achiziții publice.

În tabloul de bord al Comisiei Europene sunt avuți în vedere și indicatori economici precum comerțul cu bunuri și servicii și investițiile străine directe, unde România este notată cu un cartonaș galben.

Integrarea comercială a României pe piața unică pentru mărfuri este cu mult peste media UE, în timp ce integrarea comerțului pentru servicii este doar puțin mai mare decât media UE. În 2018, integrarea comercială pentru mărfuri a crescut ușor, în timp ce integrarea comercială a serviciilor a scăzut mai mult.

Astfel, 25,6% din PIB-ul României în anul 2018 a fost reprezentat de comerțul intracomunitar cu mărfuri, iar 7,9% din comerțul cu servicii. În același an, 28,2% din PIB-ul României a fost reprezentat de importurile de mărfuri din alte țări UE, iar 6,2% din importul de servicii.

Tabloul de bord al pieței unice este un instrument online care urmărește să monitorizeze performanțele statelor membre utilizând indicatori clari, având obiectivul de a îmbunătăți funcționarea pieței unice. 

În particular, tabloul de bord al pieței unice evaluează anual modul în care statele membre: pun în aplicare normele UE; dezvoltă piețe deschise și integrate (de exemplu, pentru achizițiile publice, comerțul cu bunuri și servicii); gestionează aspectele administrative vizând lucrătorii străini (de exemplu, calificările profesionale); cooperează și contribuie la mai multe instrumente de guvernanță la nivelul întregii UE (de exemplu, portalul Europa ta, SOLVIT și EURES).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending