Uniunea Europeană ar trebui să ia măsuri pentru a ajuta Finlanda să oprească afluxul de migranți din Rusia, a declarat vineri premierul finlandez Petteri Orpo, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Anul trecut, Finlanda și-a închis granița extinsă cu Rusia, pe fondul unui număr tot mai mare de sosiri din țări precum Siria și Somalia, și a acuzat Moscova că armează migrația împotriva națiunii nordice și a UE, afirmație pe care Kremlinul o neagă.

„Ne pregătim propria legislație, dar avem nevoie și de măsuri ale UE”, a declarat Orpo, fără a da detalii, după ce a vizitat granița țării nordice cu Rusia împreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Von der Leyen a declarat în aceeași conferință de presă că Comisia Europeană lucrează îndeaproape cu țările de origine ale migranților, fiind de acord cu poziția Finlandei.

„Ceea ce vedem este că un stat instrumentează oameni săraci pentru a exercita presiuni asupra altui stat, astfel încât aceasta este o problemă clară de securitate”, a spus ea.

Măsurile luate pentru a face față migranților din Rusia trebuie să găsească un echilibru între protejarea securității frontierelor și obligațiile internaționale, a adăugat șefa Executivului european. 

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a avut joi o întâlnire cu Andriana Sukova, Director General interimar al Direcției Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune (DG EMPL) din cadrul Comisiei Europene.

Conform unui comunicat al ministerului, discuțiile s-au axat pe următoarele teme cheie:

• Implementarea Fondului Social European +

Ministerul anunță că au fost depuse 2.083 de proiecte, în valoare totală eligibilă de cca. 3,5 miliarde de euro și au fost semnate 135 de contracte de finanțare cu beneficiarii, în valoare totală eligibilă de 347 de milioane de euro.

Se estimează că, în 2024, autoritățile de management pentru Programul Educație și Ocupare, Programul Incluziune și Demnitate Socială, Programul Sănătate vor lansa 126 de apeluri în valoare totală de cca. 6,8 miliarde de euro, din care cca. 5,6 miliarde de euro, cât reprezintă contribuția UE.

• Utilizarea platformei STEP care își propune să acopere investițiile pentru o forță de muncă calificată și reziliență, prin proiecte de învățare și de educație pe tot parcursul vieții și prin proiecte de formare/training.
• Situația privind îndeplinirea condițiilor favorizante legate de prioritatea 4 – O Europă mai socială a Politicii de Coeziune 2021-2027.

România a acordat o mare atenție condițiilor favorizante tematice, înregistrând progrese semnificative pentru elaborarea și implementarea strategiilor în domenii precum piața muncii, educația, incluziunea socială și reducerea sărăciei, politica pentru incluziunea romilor și sănătatea.

În cadrul întâlnirii, oficialul Comisiei Europene a apreciat gradul de absorbție de 97% al României pentru perioada 2014-2020 și a reiterat sprijinul oferit de Comisie pentru implementarea cadrului financiar multianual 2021-2027.

Din partea MIPE au participat secretarul de stat Teodora Elena Preoteasa, Irina Radu – director general Direcția Generală Programare și Coordonare Sistem, Ivona Batali – director general Direcția Generală Informare, Transparentizare şi Dialog Social şi Cătălina Bădănace – director general adjunct Direcția Generală Programe Europene Capital Uman.

Din delegația DG EMPL au mai făcut parte Maria Luisa Cabral, director al Direcției C – Condiții de muncă și dialog social și Ana-Maria Coscotin, team leader pentru România.

Potrivit unei informări a Comisiei Europene, UE va investi 7,3 miliarde de euro din fondurile Fondul Social European+ în România pentru a îmbunătăți accesul la ocuparea forței de muncă, în special în rândul tinerilor, la o educație de calitate și favorabilă incluziunii, la noi competențe și formare profesională, pentru a promova incluziunea socială și pentru a spori accesul la asistență medicală. 

România pune în aplicare FSE+ prin intermediul a patru programe naționale, care cuprind investiții din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și sunt completate de un program al Fondului pentru o tranziție echitabilă (JTF).

De altfel, pentru acest ultim program, România a încasat în luna martie 642 milioane de euro de la Comisia Europeană , reprezentând prefinanţare unică excepţională în cadrul platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP). 

Comisarul European pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat, joi, la Sofia, că în urmă cu două zile a propus Consiliului să stabilească în acest an data la care să se elimine controalele interne la frontierele terestre pentru România şi Bulgaria.

Ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, şi comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson au participat, la Sofia, la o întâlnire cu ministrul de interne bulgar, Kalin Stoyanov, cu privire la aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

“Această propunere va fi discutată în cadrul următorului Consiliu din iunie. Şi ştiu că este o prioritate şi pentru preşedinţia belgiană. Vreau să vă spun că am avut un schimb foarte constructiv de opinii, unde ambii miniştri, Stoyanov şi Predoiu, au vorbit despre îmbunătăţirile realizate atât în Bulgaria, cât şi în România. De asemenea, am observat, prin diferite misiuni de fact-finding şi evaluări ale Comisiei, că aceste două ţări, Bulgaria şi România, sunt de fapt mai bine pregătite să respecte toate cerinţele Schengen decât unele dintre celelalte state membre”, a spus comisarul european, potrivit Agerpres.

Comisia Europeană a publicat în această săptămână raportul anual privind Schengen, subliniind “măsurile istorice luate” pentru completarea spațiului de liberă circulație cu România și Bulgaria, începând cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime de la 31 martie 2024. Raportul precizează că pentru eliminarea controalelor la frontierele interne terestre cu Bulgaria şi cu România este necesară o decizie suplimentară a Consiliului.

În același timp, raportul privind viitorul pieței unice întocmit de fostul prim-ministru italian Enrico Letta și care a fost dezbătut de liderii celor 27 de state membre ale UE într-un summit special la Bruxelles consideră necesară stabilirea unui termen, în acest an, pentru ridicarea controalelor terestre între Bulgaria, România și restul statelor din spațiul de liberă circulație Schengen.

La 31 martie 2024, România a intrat, alături de Bulgaria, într-un final, în spațiul de liberă circulație Schengen, punând capăt unei perioade de 13 ani în care a așteptat undă verde de la statele membre ale Uniunii Europene. Astfel, normele Schengen, inclusiv cele referitoare la eliberarea vizelor Schengen, au început să se aplice în ambele țări, iar controalele la frontierele aeriene și maritime interne vor fi eliminate, o decizie ulterioară privind integrarea celor două țări în Schengen cu frontierele terestre fiind negociată și așteptată.

La aproape un an și jumătate de la blocajul din partea Austriei, România și Bulgaria au devenit, începând de la miezul nopții de duminică 31 martie 2024 (ora 0:00), parte din spațiul Schengen, zona de liberă circulație în interiorul căreia se mișcă fără controale de frontieră 400 de milioane de cetățeni europeni. În ceea ce privește țara noastră, eliminarea controalelor la granițele aeriene și maritime cuprinde cele 17 aeroporturi din țară și cele 4 porturi maritime din județul Constanța.

Consiliul Uniunii Europene va trebui să adopte o decizie prin care să stabilească data de la care se vor elimina controalele la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, România și celelalte țări Schengen. Atât Bulgaria, cât și România, și-au manifestat ca obiectiv primordial convenirea unei decizii cât mai curând posibil.

Spațiul Schengen fără controale la frontierele interne este una dintre realizările UE cele mai apreciate de cetățenii europeni. Ceea ce a început ca proiect interguvernamental între cinci state membre în 1985 – Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de Jos – s-a extins treptat pentru a deveni, în prezent, cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Spațiul Schengen nu doar că facilitează libera circulație a persoanelor, fără controale la frontierele interne, ci aduce beneficii majore și economiei europene.