• Planul pentru Competitivitate, cu investiții masive în digitalizare și inovație;
• Planul European pentru Educație Digitală 2.0;
• Programul AI academy, dedicat formării pentru toți.

„România trebuie să fie în prima linie pentru a nu rata schimbările profunde care vor surveni în economie! Mulțumesc Smart Everything Everywhere pentru invitație și ocazia de a prezenta viziunea mea ministrului educației și cercetării, Daniel David, mediului asociativ și de afaceri prezent la eveniment”, a conluzionat Victor Negrescu.

Președintele interimar Ilie Bolojan a subliniat, marți, în cadrul Forumului de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări de la Varșovia, importanța strategică a conectivității în dezvoltarea regiunii și rolul activ pe care România îl joacă în acest proces. 

Șeful interimar al statului la segmentul dedicat șefilor de stat și de guvern a evidențiat angajamentul României pentru consolidarea cooperării regionale în contextul unui climat geopolitic și economic în continuă schimbare.

“Traversăm o perioadă complicată, în care noile realități afectează țările noastre, iar peisajul economic se reconfigurează constant, ceea ce ne obligă să ne adaptăm continuu. Deciziile și măsurile pe care le luăm în această etapă vor determina nu doar viitorul Inițiativei celor Trei Mări, ci și viitorul Europei”, a afirmat Bolojan în deschiderea intervenției sale, atrăgând atenția asupra contextului complex în care are loc acest summit. 

În fața reconfigurării forțelor politice și economice la nivel global, liderul român a subliniat necesitatea consolidării parteneriatelor cu toți actorii interesați de stabilitatea și prosperitatea regională. În această ecuație, Inițiativa celor Trei Mări capătă o relevanță din ce în ce mai mare, iar conectivitatea, esența acestui format de cooperare, este văzută ca o oportunitate majoră pentru dezvoltarea regiunii.

România, prin poziția sa geostrategică și prin capacitățile economice în creștere, joacă un rol important în asigurarea conectivității regionale. În discursul său, Ilie Bolojan a structurat contribuțiile țării noastre în trei direcții prioritare: interconectarea energetică, infrastructura de transport și transformarea digitală.

Pe componenta energetică, România se remarcă prin dezvoltarea unor proiecte strategice, în parteneriat cu sectorul privat. Printre acestea, se numără avansarea planului pentru construirea reactoarelor 3 și 4 la centrala nucleară de la Cernavodă și continuarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră, proiect esențial pentru securitatea energetică a întregii regiuni.

“Estimăm că producția va începe în 2027”, a precizat Bolojan. De asemenea, el a evidențiat dezvoltarea coridoarelor regionale de transport energetic, menționând importanța gazoductului Iași–Chișinău și proiectele pentru asigurarea securității energetice a Republicii Moldova, care beneficiază în prezent de electricitate și gaze în mare parte din România.

În ceea ce privește infrastructura de transport, președintele interimar a punctat nevoia acută de a dezvolta coridoarele nord–sud, insuficient acoperite în prezent. Proiectele prioritare pentru România rămân Via Carpathia și Rail-2-Sea.

“Pe lângă tronsoanele de autostradă realizate deja, întregul proiect Via Carpathia de pe teritoriul României este în faza de contractare a lucrărilor, pe o lungime de aproape 200 de kilometri”, a spus el.

Portul Constanța, cel mai mare de la Marea Neagră, își consolidează rolul de nod strategic în Coridorul Internațional de Transport Europa–Caucaz–Asia, în special în contextul conflictului din Ucraina și al aderării României la spațiul Schengen.

De asemenea, Bolojan a prezentat proiectele comune cu Republica Moldova, printre care construcția de noi poduri peste Prut, inclusiv cel de la Ungheni, aflat în faza de execuție. În raport cu Ucraina, România urmărește extinderea punctelor de frontieră și creșterea capacității de tranzit pentru cele existente.

Un alt pilon esențial în strategia României este transformarea digitală. Președintele interimar a subliniat că, în contextul unei competiții globale pentru inovare și tehnologie, este necesară cooperarea regională pentru dezvoltarea unei infrastructuri digitale de ultimă generație.

“Sectorul IT din România poate avea o contribuție semnificativă pe acest palier”, a adăugat el.

În încheierea intervenției, Ilie Bolojan a transmis un apel clar pentru mobilizarea capitalului privat în sprijinul dezvoltării regiunii. “Statul nu poate și nu trebuie să fie singurul motor al dezvoltării. Companiile private aduc nu doar resurse financiare, ci și inovație și eficiență”, a afirmat el.

Totodată, a subliniat rolul esențial al unității și solidarității în depășirea provocărilor actuale și a încurajat transformarea acestora în oportunități.

“Îndemnul meu este să transformăm provocările în oportunități și să construim împreună o regiune mai prosperă, mai sigură și mai conectată”, a conchis președintele interimar.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a sosit marți la Roma pentru convorbiri cu șefa guvernului italian Giorgia Meloni destinate să impulsioneze comerțul și cooperarea între cele două țări mediteraneene, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Meloni și Erdogan vor aborda de asemenea războiul în Ucraina și situația din Orientul Mijlociu înaintea unui summit în cursul căruia miniștri italieni și turci vor semna o serie de acorduri, în special în domeniile energiei și apărării, potrivit unei surse guvernamentale italiene.

„Obiectivul este de a consolida cooperarea și parteneriatul strategic între cele două națiuni și de a încuraja relațiile economice și comerciale care s-au dezvoltat considerabil în ultimii ani”, a indicat sursa citată.

Această reuniune intervine în timp ce invazia rusă în Ucraina a determinat Uniunea Europeană să caute legături mai strânse în materie de securitate cu Turcia, aliată în cadrul NATO și candidată de mult timp la aderarea la UE.

Citiți și: “Securitatea Europei nu poate fi concepută fără Turcia”, pretinde Erdogan. Liderul turc cere aderarea la UE și susține că “lumea este mai mare de 5”, într-o aluzie la Consiliul de Securitate ONU

Războiul în Ucraina a propulsat industria de apărare spre noi culmi, iar compania italiană de apărare Leonardo a ajuns la un acord cu producătorul turc de drone Baykar pentru dezvoltarea în comun a dronelor.

Pe agenda discuțiilor se află și lupta împotriva imigrației ilegale, un subiect fierbinte pentru guvernul premierului Meloni, care conduce partidul post-fascist Fratelli d’Italia (FDI).

Ankara a jucat în ultimii ani un rol de prim-plan în lupta împotriva sosirilor ilegale în Europa, primind în schimb miliarde de euro din partea Bruxellesului.