Connect with us

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă la lansarea președinției României la Consiliul UE: ”Calea europeană a fost și rămâne alegerea noastră. Mergem înainte pe calea europeană pe care am pornit”

Published

on

Calea europeana a fost și rămâne alegerea noastră, a spus premierul Viorica Dăncilă în discursul său de la ceremonia de lansare a președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Calea europeană a fost și rămâne alegerea noastră (…) Mergem înainte pe calea europeană pe care am pornit”, a promis premierul în discursul său, susținut la Ateneu.

Discursul integral al premierului Viorica Dăncilă:

Domnule președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker,
Domnule președinte al Consiliului European, Donald Tusk,
Domnule președinte al Parlamentului European, Antonio Tajani,
Domnule președinte al României, Klaus Iohannis,
Domnule președinte al Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu,
Domnule vicepreședinte al Camerei Deputaților, Florin Iordache,
Stimați invitați,
Doamnelor și domnilor,

Am deosebita onoare și bucuria de a ura astăzi invitaților noștri bun venit la București! Vă mulțumesc pentru prezența dumneavoastră în cadrul acestui eveniment, în care marcăm un moment important pentru România: lansarea Președinției Consiliul Uniunii Europene.

Pentru mine, este un moment încărcat de emoție, pentru că astăzi, în această situație cu totul specială pentru țara mea, am onoarea de a vorbi în numele concetățenilor mei. Am onoarea de a vorbi în numele României, care, timp de 6 luni, va sta cu demnitate la masa la care se iau decizii importante ale Uniunii Europene.

Astăzi, românii se bucură de Președinția Consiliului Uniunii Europene, ocupă locul meritat în Europa, locul în care să primească același respect, aceleași drepturi și aceleași beneficii de care se bucură toți cetățenii europeni.

Cu acest gând voi reprezenta țara mea și pe concetățenii mei în următoarele 6 luni. România va conduce cu demnitate Consiliul Uniunii Europene.

Văd că, astăzi, se află aici o parte dintre arhitecții integrării noastre europene, o parte dintre cei care au contribuit la însușirea de către România a valorilor și acquis-ului comunitar. Le mulțumesc cu sinceritate și cu respect pentru contribuția lor.

Privind în urmă, cred că cel mai important pas al integrării noastre a fost atunci când poporul român a adoptat, prin referendum, actuala Constituție a României. Aceea este linia de start de la care a început cu adevărat integrarea noastră. Atunci a avut loc actul de voință al poporului român de a se alinia și de a-și însuși valorile și principiile Uniunii Europene. Constituția adoptată atunci și care guvernează astăzi statul de drept din România este garanția cea mai puternică că țara noastră a pornit pe drumul ireversibil al integrării europene.

Constituția este reperul nostru european cel mai important, pentru că ea a fost elaborată în acord cu partenerii noștri europeni și a reprezentat linia de start în procesul de integrare euro-atlantică.

Astăzi, putem spune cu toată convingerea că ceea ce este european este și constituțional, iar, în egală măsură, ceea ce este constituțional este în deplin acord cu valorile și principiile europene.

Această Constituție ne spune astăzi, în momentul preluării președinției rotative, că Guvernul României are datoria de a gestiona dosarele europene pe perioada președinției.

Ca prim-ministru al României, îmi asum cu onoare și demnitate această înaltă responsabilitate în fața Europei și a celor peste 500 de milioane de cetățeni europeni.

Vom demonstra că România și-a câștigat pe deplin rolul și poziția de stat membru, cu drepturi depline, al Uniunii Europene.

Vom demonstra că România merită respectul comunității europene și statutul de partener egal în marea construcție europeană.

Vom demonstra că România este pe deplin pregătită să stea cu fruntea sus, în rând cu toate celelalte state membre.

Și vom arăta că România este bine pregătită să gestioneze dosarele importante aflate pe agenda europeană și să fie un mediator imparțial, care poate genera consens în plan european.

Le transmit, deci, tuturor românilor și partenerilor noștri europeni același mesaj: „Îndrăzniți să credeți în România! Îndrăzniți să credeți în capacitatea României de a conduce cu cinste și onoare Consiliul Uniunii Europene!”

Astăzi, mai mult ca niciodată, putem demonstra că poporul român este un popor cu adevărat european, atașat de valorile și aspirațiile din spațiul comunitar.

Și vreau să le spun partenerilor noștri că românii au fost, sunt și vor rămâne un popor proeuropean. Nu ne-am schimbat cu nimic opțiunea noastră proeuropeană și nu văd niciun motiv să ne-o schimbăm în viitor.

Dimpotrivă, ne dorim să participăm activ la deciziile majore ale Uniunii și iată că, astăzi, începem să o facem!

Ne dorim să fim parteneri egali și respectați în Uniunea Europeană și iată că, astăzi, România se așază la masa la care se discută și se decide viitorul Uniunii!

Ne dorim ca România, alături de toate celelalte state europene, să se bucure de aceleași beneficii pe care le oferă acest grandios proiect al unei Europe puternice și unite și iată că, astăzi, președinția României la Consiliul Uniunii începe sub semnul întăririi coeziunii dintre statele membre!

Coeziunea și unitatea reprezintă viziunea noastră la conducerea Uniunii!

Vă garantez că miniștrii guvernului pe care îl conduc vor gestiona cu toată seriozitatea dosarele vitale pentru prezentul și viitorul Uniunii Europene.

Suntem, totodată, conștienți de provocările pe care le avem în față. Nu le minimalizăm, dar nici nu le exagerăm. Le vom trata cu aceeași seriozitate și le vom răspunde cu realism și determinare.

Doamnelor și domnilor,

Mă adresez dumneavoastră, astăzi, ca prim-ministru al unui stat pentru care aderarea la Uniunea Europeană a reprezentat împlinirea unei aspirații naționale. Sistemul democratic, dezvoltarea economică și siguranța de care se bucură astăzi România sunt rezultatele tangibile ale acestui parcurs. Calea europeană a fost și rămâne alegerea noastră, iar în același timp suntem pe deplin conștienți de caracterul ireversibil al drumului pe care am pornit. Viitorul nostru se află mereu în față, nu în spate! Deci, mergem înainte pe calea europeană pe care am pornit!

În același timp, însă, nu trebuie să uităm niciodată de unde am plecat. Este un imperativ valabil pentru toate statele membre ale Uniunii. Să ne amintim cu toții idealurile, principiile și valorile pe care s-a clădit proiectul european. Am pornit de la convingerea că, împreună, vom fi cu adevărat mai puternici pe plan mondial și că interesele naționale vor fi împlinite într-o mai mare măsură în cadrul Uniunii decât în afara ei.

Dacă vrem ca Uniunea să meargă înainte, atunci trebuie să mergem cu toții înainte. Nimeni nu poate fi lăsat în urmă.

Dacă vrem ca Uniunea să fie mai puternică, atunci toate statele membre trebuie să fie puternice, iar cei mai slabi trebuie ajutați să devină mai puternici.

Iar dacă vrem ca Uniunea să fie respectată pe plan internațional, atunci trebuie ca, în primul rând, noi să ne respectăm între noi și să realizăm că fiecare stat membru are o contribuție certă la valoarea întregii Uniuni.

Și nu suntem deloc puțini cei care ne dorim o Europă mai unită. Președintele Comisiei Europene, domnul Jean Claude Juncker, spunea în Carta Albă privind Viitorul Uniunii că: „pe măsură ce stabilim încotro vrem să ne îndreptăm, trebuie mereu să ne amintim că momentele în care Europa a fost în cea mai bună formă au fost cele în care am dat dovadă de unitate, de curaj și de convingerea că putem avea un viitor împreună.”

Acesta este și motivul nostru pentru care ne propunem ca, în mandatul președinției noastre, Uniunea să meargă în același ritm și cu aceeași cadență. Și vom susține, în primul rând, acele decizii care se vor afla deasupra diferențelor politice, deasupra varietății naționale, deasupra diferențelor de dezvoltare și care pot contribui astfel la întărirea coeziunii între statele membre.

Vom promova ceea ce ne unește și vom restrânge ceea ce ne desparte.

Îmi doresc cu sinceritate ca, după mandatul nostru la Președinția Consiliului, Uniunea Europeană să fie mai solidă, mai unită și mai solidară.

Acesta este spiritul Uniunii Europene. Aceasta este viziunea pe care o va urma România în cele 6 luni în care va deține președinția Consiliului Uniunii Europene.

În final, mulțumesc încă o dată Consiliului European, Consiliului Uniunii Europene, Comisiei Europene, Parlamentului European și celorlalte președinții rotative pentru colaborarea fructuoasă care ne-a permis să ne pregătim corespunzător pentru acest moment. Am convingerea că unirea face puterea și vă adresez invitația de a continua să lucrăm împreună pentru o președinție de succes a României la Consiliul Uniunii Europene.

Vă mulțumesc!

România marchează joi și vineri, la București, preluarea oficială a președinției Consiliului Uniunii Europene, într-o serie de evenimente care debutează joi seara cu un concert la Ateneul Român la care participă liderii instituțiilor UE – Jean-Claude Juncker, Donald Tusk și Antonio Tajani – și continuă vineri cu întrevederi la nivel înalt ale Colegiului Comisiei Europene cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Viorica Dăncilă.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Ministrul George Ciamba, mesaj pentru Republica Macedonia de Nord: Aveți sprijinul complet al președinției române la Consiliul UE, extinderea este pe ordinea de zi

Published

on

Foto: Ministrul Afaceri Europene, Goerge Ciamba Twitter

Viziunea Preşedinţiei române la Consiliul UE asupra proiectului european, structurată în jurul ideii de coeziune, a fost prezentată vineri de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, la Conferinţa de Securitate de la München.

În marja conferinţei, ministrul delegat pentru Afaceri Europene a avut mai multe întâlniri bilaterale. Ministrul delegat George Ciamba a avut o întrevedere și cu Ministrul Afacerilor Externe din Republica Macedonia de Nord, Nikola Dimitrov, căruia i-a transmis în primul rând felicitări pentru acordul istoric recent încheiat, dar și faptul că va avea parte de susținerea completă a României, pentru ca Republica Macedonia de Nord să fie cea care va extinde Uniunea Europeană.


,,Aștept cu nerăbdare următorii pași la nivelul UE, aveți sprijinul complet al președinției române la Consiliul UE, extinderea este pe ordinea de zi a agendei”

George Ciamba, Ministrul Afacerilor Europene


Context:

Conferinţa internaţională de la München (Munich Security Conference/MSC 2019) reprezintă unul dintre cele mai prestigioase forumuri de securitate, care reuneşte lideri şi factori de decizie importanţi în materie de securitate şi apărare. De la prima sa ediţie – în 1963, ca “Internationale Wehrkunde Begegnung” – Conferinţa s-a constituit ca un reper important al dezbaterilor din domeniul securităţii la nivel european şi euroatlantic. 

Citiți și:

#RO2019EU: Ministrul George Ciamba a evidențiat la Conferinţa de Securitate de la München rolul Inițiativei celor Trei Mări în consolidarea UE și a parteneriatului transatlantic

Continue Reading

#RO2019EU

Președintele Klaus Iohannis, reuniuni bilaterale la München cu Manfred Weber, Michel Barnier și Andrej Plenkovic

Published

on

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis avut sâmbătă la München, în marja participării sale la Conferința de Securitate, cinci reuniuni bilaterale, cu vicepreședintele SUA Mike Pence, cu liderul grupului PPE în Parlamentul European și candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, cu negociatorul șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, cu premierul Croației, Andrej Plenkovic, și cu președintele Comitetului Evreiesc American, David Harris.

Prima întrevedere bilaterală a avut loc cu Manfred Weber, cu care șeful statului a discutat despre principalele provocări de pe agenda Președinției României a Consiliului UE, precum și pe viitoarele alegeri europarlamentare, din luna mai a acestui an.

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis ”a asigurat că țara noastră va continua să depună eforturi pentru a avansa agenda europeană într-o manieră consensuală și incluzivă, acționând ca mediator imparțial”.

Pe agenda discuțiile s-au mai aflat schimburi de opinii cu privire la obiectivele Summitului informal de la Sibiu din 9 mai, care va fi esențial pentru consolidarea proiectului european, și Cadrul Financiar Multianual, fiind subliniat de către cei doi interlocutori caracterul esențial al politicii de coeziune și al alocării de fonduri corespunzătoare pentru reducerea decalajului de dezvoltare dintre statele membre.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu președintele Comitetului Evreiesc American, organizație din partea căreia șeful statului a primit în 2017, la Washington, distincția ”Light Unto Nations”.

Întrevederea cu Michel Barnier, negociatorul șef al UE pentru Brexit, a avut loc în condițiile în care Klaus Iohannis a afirmat, în cadrul sesiunii la care a participat la Conferința de Securitate, că lucrurile au devenit mai complicate decât UE s-ar fi așteptat în privința Brexit-ului și a unei retrageri ordonate a Regatului Unit din marea familie europeană.

Reuniunile bilaterale ale lui Klaus Iohannis au culminat cu întâlnirea avută cu vicepreședintele SUA, Mike Pence, aceasta fiind prima întâlnire bilaterală dintre șeful statului și cel de-al doilea om al administrației Trump. În cadrul ei, vicepreședintele american și-a exprimat aprecierea față de modul în care președintele Klaus Iohannis susține Parteneriatul cu SUA și față de ”leadership-ul puternic” al șefului statului.

© Administrația Prezidențială

Discuțiile bilaterale de la München s-au încheiat cu o întrevedere cu Andrej Plenkovic, premierul Croației, țara care va închide trio-ul de președinții ale Consiliului UE deschis de România și din care mai face parte Finlanda.

Șeful statului a participat, alături de președintele Egiptului și cancelarul Germaniei, la sesiunea de deschidere a celei de-a doua zi a Conferinței de Securitate de la München, în calitate de reprezentant al președinției române a Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis a luat parte la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care sunt prezenți peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchence portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Continue Reading

#RO2019EU

Cu ajutorul RO2019EU, UE va dispune în curând de un cadru mai solid de reglementare și supraveghere a băncilor

Published

on

Foto: RO2019EU

În curând, UE va dispune de un cadru mai solid de reglementare și supraveghere a băncilor, în data de 15 februarie, ambasadorii la UE au aprobat un acord la care președinția română și Parlamentul European au ajuns cu privire la o serie de norme revizuite care urmăresc reducerea riscurilor în sectorul bancar din UE.


„Măsurile de reducere a riscurilor convenite astăzi vor asigura că sectorul bancar dispune de capital suficient pentru a acorda împrumuturi persoanelor fizice și juridice în condiții de siguranță. Totodată, contribuabilii sunt protejați împotriva eventualelor dificultăți cu care s-ar putea confrunta băncile”.

 Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor din România


Pachetul convenit de către Consiliu și Parlament cuprinde două regulamente și două directive, referitoare la:

  • cerințele de capital impuse băncilor (modificări aduse Regulamentului nr. 575/2013 și Directivei 2013/36/UE);
  • redresarea și rezoluția băncilor aflate în dificultate (modificări aduse Directivei 2014/59/UE și Regulamentului nr. 806/2014).

Decizia încheie un proces de negociere început în noiembrie 2016. Un prim acord a fost obținut cu privire la principalele elemente ale pachetului bancar și a fost confirmat de către Consiliu la 4 decembrie 2018. Acum, ambasadorii la UE au aprobat acordul referitor la toate măsurile de reducere a riscurilor.

Pachetul de reducere a riscurilor vizează punerea în aplicare a reformelor convenite la nivel internațional în urma crizei financiare din 2007-2008 în vederea consolidării sectorului bancar și a soluționării provocărilor care au rămas de abordat în privința stabilității financiare. Prezentate în noiembrie 2016, acestea includ elemente convenite de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară și de Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF).

Una dintre principalele măsuri convenite pentru reducerea riscurilor în sistemul bancar este consolidarea cadrului pentru rezoluția instituțiilor bancare. Acesta le impune instituțiilor de importanță sistemică globală („G-SII”) să aibă o mai mare capacitate de absorbție a pierderilor și de recapitalizare prin stabilirea de cerințe în ceea ce privește valoarea și calitatea fondurilor proprii și a pasivelor eligibile (MREL) pentru a asigura un proces eficace și ordonat de „recapitalizare internă”. Acesta oferă, de asemenea, garanții provizorii și posibile măsuri suplimentare pentru autoritățile de rezoluție.

Pachetul consolidează și cerințele de capital impuse băncilor în vederea reducerii stimulentelor pentru asumarea excesivă de riscuri, incluzând un indicator obligatoriu al efectului de levier, un indicator obligatoriu de finanțare stabilă netă și stabilirea de norme sensibile la risc pentru tranzacțiile cu titluri de valoare și instrumente derivate.

În plus, pachetul bancar conține măsuri pentru a îmbunătăți capacitatea de creditare a băncilor și pentru a facilita un rol mai important al băncilor pe piețele de capital, cum ar fi:

  • reducerea sarcinilor administrative pentru băncile mai mici și mai puțin complexe, legate în special de cerințele de raportare și de informare;
  • consolidarea capacității băncilor de a acorda împrumuturi IMM-urilor și de a finanța proiecte de infrastructură;

Pachetul bancar conține, de asemenea, un cadru pentru cooperare și schimb de informații între diferitele autorități implicate în supravegherea și rezoluția grupurilor bancare transfrontaliere. Măsurile convenite mențin echilibrul obținut prin poziția Consiliului între competențele autorităților de supraveghere din țara de origine și din țara gazdă pentru a facilita fluxurile transfrontaliere de capital și lichiditate, asigurând, în același timp, un nivel adecvat de protecție a deponenților și creditorilor și stabilitatea financiară în toate statele membre. De asemenea, acordul introduce modificări pentru a îmbunătăți cooperarea între autoritățile competente cu privire la aspecte legate de supravegherea activităților de combatere a spălării banilor.

Etapele următoare

Textul va face obiectul revizuirii de către experții juriști-lingviști. Parlamentul și Consiliul vor fi invitate apoi să adopte în primă lectură regulamentul propus.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending