Connect with us

ROMÂNIA

Premierul Viorica Dăncilă susține o abordare comună cu președintele Klaus Iohannis pentru obținerea unui portofoliu important la nivelul Comisiei Europene

Published

on

© Administrația Prezidențială

Părerile și ambițiile pentru obținerea unui portofoliu important la nivelul Comisiei Europene pentru România sunt împărțite și diferite în cadrul Guvernului, după cum reiese din declarațiile recente, însă premierul Viorica Dăncilă dorește să privească dincolo de orizontul instituției pe care o conduce, susținând o abordare comună cu cea a președintelui Klaus Iohannis în privința nominalizării unui comisar european din partea României. 

Ministrul de externe, Teodor Meleșcanu, a declarat joi că este greu de crezut că România va reuşi să deţină şi pentru a treia oară în cadrul Comisiei Europene un portofoliu care să gestioneze ,,foarte multe proiecte şi fonduri foarte importante”, după ce a deţinut deja consecutiv două astfel de funcţii. El a adaugat: ,,Nu sunt foarte optimist că vom avea un portofoliu foarte gras, ca să mă exprim aşa, dar în orice caz vom avea un comisar, pentru că regula este că fiecare ţară membră are un comisar în Comisie, deci evident că nu vor fi probleme”, a arătat ministrul, într-o conferinţă de presă susţinută în contextul lansării preşedinţiei finlandeze a Consiliului UE. 

Teodor Meleșcanu a recunoscut că pentru România ,,există un interes pentru a avea un portofoliu care să fie cât mai apropiat de preocupările noastre, dar lucrurile acestea, în mod evident, vor face obiectul unor consultări”. 

Citiți și Ministrul de Externe Teodor Meleșcanu, declarație sceptică: Nu sunt foarte optimist că vom avea un portofoliu foarte gras în viitoarea Comisie Europeană

Premierul Viorica Dăncilă nu este de acord, însă, cu afirmațiile ministrului de externe:

„Este părerea lui, nu este părerea mea”, a spus Viorica Dăncilă, citată de Digi24

Premierul a avut deja discuţii la Bruxelles, însă decizia în legătură cu portofoliul viitorului comisar european va fi luată abia după ce va fi validată Ursula von der Leyen în fruntea Comisiei Europene.

„Până atunci pot doar să discut cu omologii mei ca să ne susţină pentru un portofoliu. Am discutat cu preşdintele referitor la propunerea de comisar şi l-am rugat să avem o abordare comună în ceea ce priveşte portofoliul”, a dezvăluit premierul României, potrivit sursei citate mai sus.

Potrivit informațiilor din presa europeană, la discuțiile maraton pentru nominalizarea viitorului președinte al Comisiei Europene, unii președinți sau premieri ar fi negociat portofoliul dorit pentru țara lor înainte de fi de acord ca ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, să fie nominalizată, scrie TVR. Mai multe țări și-au anunțat deja opțiunea.

Astfel, potrivit surselor din presa europeană, Grecia ar avea în vedere Energia, Croația vizează portofoliul pe care l-a deținut România – Politici Rregionale, italienii ar fi pus ochii pe portofoliul Concurență, Franța – Schimbări climatice, iar Slovenia își dorește să se ocupe de Extindere și politica de vecinătate.

În ciuda acestor discuții, este de așteptat ca Ursula von der Leyen să asigure un echilibru geografic între Est și Vest în rândul pozițiilor de vicepreședinți ai Comisiei dacă va deveni președinte al executivului european. De altfel, în contextul negocierii pachetului de nume pentru posturile din vârful instituțiilor UE, șefii de stat sau de guvern i-au cerut acesteia să aibă în vedere criterul geografic în împărțirea portofoliilor. 

De la aderarea sa la Uniunea Europeană, România a avut trei portofolii de comisar: multilingvism (Leonard Orban, 2007-2009), agricultură (Dacian Cioloș, 2010-2014) și politică regională (Corina Crețu, 2014-2019).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Ministrul Energiei, noutăți cu privire la gazul din Marea Neagră: Romgaz și ExxonMobil au semnat un Acord de Exclusivitate pe o perioadă de 4 luni

Published

on

© Virgil Popescu/ Facebook

Romgaz și ExxonMobil au semnat un Acord de Exclusivitate pe o perioadă de 4 luni, în vederea preluării subsidiarei companiei americane care deţine o participaţie de 50% din proiectul Neptun Deep de exploatare a gazelor naturale de la Marea Neagră, a anunțat, într-o postare pe Facebook, ministrul energiei, Virgil Popescu.

„La data de 17.06.2021, S.N.G.N. Romgaz S.A. şi ExxonMobil Exploration and Production Romania Holdings Ltd. au semnat un Acord de Exclusivitate prin care vânzătorul acordă Romgaz un drept de exclusivitate pe o perioadă de 4 luni (până la data de 15 Octombrie 2021) („Acordul de Exclusivitate”) cu privire la negocierile de achiziţie a tuturor acţiunilor emise de (reprezentând 100% din capitalul social al) ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, ce deţine 50% din drepturile dobândite şi obligaţiile asumate prin Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun Zona de Apă Adâncă.”, se arată într-un anunţ publicat de Romgaz la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), citat de Adevărul.ro.

Ministrul energiei explică ca acest lucru înnseamnă că ei de la ExxonMobil acordă celor de la Romgaz un drept de exclusivitate cu privire la negocierile de achiziție a tuturor acțiunilor emise de ExxonMobil Exploratioan and Production Romania Limited, care deține 50% din drepturile dobândite pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră.

„Am încredere că cei de la Romgaz vor îndeplini cu brio această operațiune importantă și în viitorul cât mai apropiat două companii românești vor scoate gazele din Marea Neagră, care vor ajunge în casele românilor”, a declarat Virgil Popescu.

Resursele de gaze din Marea Neagră reprezintă o imensă oportunitate pentru ca România să fie în continuare independentă energetic, pentru venituri suplimentare la bugetul de stat și crearea de locuri de muncă.

În acest sens, OMV Petrom, cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est şi Romgaz, a anunţat în aprilie că va deveni operator, în cazul în care Romgaz finalizează preluarea participaţiei în proiectul Neptun Deep, iar oferta Romgaz este acceptată de către ExxonMobil, mai relatează sursa citată anterior.

În 2008, OMV Petrom a format un Joint Venture cu ExxonMobil în vederea explorării blocului Neptun în zona de mare adâncime a Mării Negre. Perimetrul se întinde pe o suprafață de aproximativ 7.500 km2 cu adâncimi ale apei care variază între 100 și 1.700 metri.

Peste 1,5 miliarde de dolari au fost investiți în explorare și evaluare în blocul Neptun între 2008 și 2016. Activitățile de explorare au inclus și două campanii de achiziție de date 3D precum și două campanii de foraj de explorare, cu opt sonde de explorare și evaluare forate.

În 2012, Domino-1, prima sondă de explorare în ape de mare adâncime din România, a confirmat existența unui zăcământ de gaze naturale.

În ianuarie 2016, s-a încheiat cu succes a doua campanie de foraj de explorare în apele de mare adâncime din zona românească a Mării Negre, cu șapte sonde săpate. Majoritatea dintre ele au descoperit acumulări de gaze naturale. Măsurătorile preliminare, preliminare au indicat rezerve de 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze.

În 2017, s-au desfășurat activități intense de inginerie în vederea unei potențiale decizii finale de investiție.

În prezent, OMV Petrom continuă să evalueze viabilitatea tehnică și comercială a proiectului.

Continue Reading

NATO

NATO: Mircea Geoană a primit vizita delegației Senatului României. Președinta Anca Dragu l-a asigurat de susținerea sa în promovarea României ca partener strategic

Published

on

© Anca Dragu/Facebook

Secretarul General adjunct al NATO Mircea Geoană a primit vineri, 18 iunie, vizita oficială a delegației Senatului României, condusă de Anca Dragu, care l-a asigurat pe acesta de susținerea sa în promovarea României ca partener strategic al Alianței. 

„Am avut plăcerea de a primi vizita delegației Senatului României, condusă de Anca Dragu și compusă din Alina Gorghiu, Radu Mihail, Angel Tîlvăr și Laszlo Attila. O bună ocazie de a prezenta concluziile Summit-ului NATO din 14 iunie și de a dezbate teme care vizează interesele politice, economice și de securitate ale României”, a precizat Mircea Geoană. 

La rândul său, Anca Dragu i-a transmis Secretarului General adjunct că „România este un membru credibil și influent al NATO”, pe care „l-am asigurat de susținerea mea în promovarea țării noastre ca partener strategic”.

În context, Mircea Geoană a declarat că a fost „o plăcere să constat sprijinul transpartinic de care se bucură direcția euroatlantică a țării noastre”. 

Întâlnirea a fost parte din programul vizitei oficiale a delegației Parlamentului României la Bruxelles.

Menționăm că președinta Senatului, Anca Dragu, s-a întâlnit miercuri, 16 iunie, și cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, căruia i-a transmis că toți cetățenii Uniunii Europene trebuie să beneficieze de acces necondiționat de vize în SUA. Aceasta l-a asigurat pe oficialul european că va continua să lupte pentru acest drept al cetățenilor români.

De asemenea, tot miercuri, Anca Dragu a avut o întrevedere cu vicepreședintele Comisiei Europene, Věra Jourová, responsabilă pentru valori și transparență, căreia i-a transmis că ” România a făcut progrese semnificative în ceea ce privește respectarea statului de drept”. Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, oficialul român și-a exprimat convingerea că ”renunțarea la MCV este un țel realizabil în 2022”.

Ulterior, joi, 17 iunie, Anca Dragu a susținut aderarea „cât mai curând” a României la Schengen în întâlnirea de cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.  În cadrul discuției au mai fost abordate subiecte precum Planul Național de Redresare și Reziliență, legislația privind domeniul achizițiilor publice și drepturile muncitorilor mobili. 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul finanțelor Alexandru Nazare, de la Bruxelles: Prognoza privind creșterea economică și deficitul în 2021 denotă încrederea Comisiei Europene în măsurile adoptate de Guvern

Published

on

© Alexandru Nazare/Facebook

Prognoza privind creșterea economică și deficitul în 2021 denotă încrederea Comisiei Europene în măsurile adoptate de Guvernul României, a declarat ministrul finanțelor Alexandru Nazare, vineri, cu prilejul participării la reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), desfășurată în perioada 17-18 iunie a.c., la Luxembourg.

Potrivit previziunilor economice din primăvara anului 2021, economia României va crește cu 5,1% în 2021, respectiv cu 4.9% în 2022, în timp ce deficitul public este estimat la 8% din PIB în 2021 și la 7% în 2022. 

Pe agenda reuniunii Ecofin au figurat și puncte legate de Semestrul European și implementarea Pactului de Stabilitate și Creștere, în acest sens fiind adoptată și Recomandarea privind Procedura de Deficit Excesiv în cazul României, prin care este confirmat angajamentul țării noastre de a reveni la un deficit bugetar de maxim 3% din PIB, până în 2024.

Citiți și Consiliul UE recomandă prelungirea până în 2024 a perioadei în care România trebuie să pună capăt procedurii de deficit excesiv

În prezentare, oficialii europeni au subliniat că procedura de deficit excesiv a fost declanșată ca urmare a politicilor expansioniste și a soldului înregistrat în anul 2019, iar recomandarea prezintă calendarul actualizat de corectare a deficitului bugetar excesiv, asigurând totodată spațiul fiscal necesar pentru susținerea investițiilor și atingerea obiectivelor de creștere economică, fiind în linie cu țintele naționale stabilite în Programul de Convergență prezentat de România.

„În anul 2021, Guvernul României a adoptat măsurile necesare pentru a atinge țintele stabilite. Creșterea economică pentru 2021 este substanțială, iar pe termen mediu va fi susținută de fondurile structurale și de cele din facilitatea de redresare și reziliență”, a afirmat Comisarul European pentru Economie, dl Paolo Gentiloni, în cadrul reuniunii.

Ministrul Alexandru Nazare a precizat în intervenția sa că „Recomandarea formulată de Comisie și adoptată astăzi (vineri, 18 iunie, n.r.) de Consiliu prevede un calendar de reducere treptată a deficitului bugetar până în 2024, în condițiile în care o corectare prea rapidă ar afecta premisele de creștere economică. Pentru 2021, atât prognoza de creștere economică, cât și deficitul prognozat sunt similare, ceea ce denotă încrederea Comisiei Europene în măsurile adoptate de Guvernul României. În același timp, îndeplinirea recomandării până în 2024 necesită un efort susținut și disciplină bugetară întărită pe termen mediu.”

România prezintă Comisiei Europene rapoarte semestriale privind acțiunile efective implementate, începând cu anul 2017, când a fost declanșată procedura de deviație semnificativă pentru țara noastră.

Ajustarea semnificativă a previziunilor fiscale ale Comisiei Europene pentru anul 2021, de la 11,3% din PIB (deficit ESA) în cadrul prognozei de toamnă, la 8% din PIB (deficit ESA) în Recomandare, se datorează în principal măsurilor adoptate de Guvern în primele luni ale anului 2021, în vederea inversării politicilor fiscale expansioniste din anii 2016-2019.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat vineri recomandarea pentru România în cadrul procedurii de deficit excesiv, stabilind că România ar trebui să pună capăt situației de deficit excesiv până cel târziu în 2024

Consiliul a constatat că o prelungire a termenului actual de corectare a deficitului public de către România ar fi importantă pentru a nu compromite redresarea economică după pandemia COVID-19. Noul termen pentru corectarea deficitului excesiv permite un efort mai gradual și un echilibru între consolidarea fiscală și redresarea economică.

Recomandarea indică faptul că, pentru a respecta acest nou termen, România ar trebui să atingă o țintă de deficit public general de 8,0% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022, 4,4% din PIB în 2023 și 2,9% din PIB în 2024, ceea ce este în concordanță cu obiectivele Guvernului român.

Citiți și Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.7 hours ago

Papa Francisc face primul pas în direcția canonizării „Venerabilului” Robert Schuman, unul dintre părinții fondatori ai UE

ROMÂNIA11 hours ago

Ministrul Energiei, noutăți cu privire la gazul din Marea Neagră: Romgaz și ExxonMobil au semnat un Acord de Exclusivitate pe o perioadă de 4 luni

Alin Mituța12 hours ago

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

RUSIA13 hours ago

Angela Merkel și Emmanuel Macron îndeamnă țările UE să își coordoneze politica de redeschidere a frontierelor pentru a se proteja de noile variante COVID-19

NATO15 hours ago

NATO: Mircea Geoană a primit vizita delegației Senatului României. Președinta Anca Dragu l-a asigurat de susținerea sa în promovarea României ca partener strategic

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

NATO16 hours ago

Antony Blinken și Zbigniew Rau au discutat despre forța parteneriatului SUA – Polonia în cadrul NATO și al comunității transatlantice

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei. Guy Verhofstadt, copreședinte al comitetului executiv: Instituțiile UE și parlamentele naționale vor dezbate și defini în premieră o nouă viziune pentru viitorul Europei

NATO17 hours ago

Emmanuel Macron, la Berlin: Autonomia europeană în materie de apărare și apartenența la NATO pot merge mână in mână

Dragoș Pîslaru18 hours ago

Dragoș Pîslaru, întâlnire cu ministrul francez al sportului, Roxana Mărăcineanu: Sportul are puterea de a uni, de a reduce diferențele și de a promova incluziunea

Alin Mituța12 hours ago

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat

INTERNAȚIONAL3 days ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D5 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO5 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO6 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE1 week ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

Team2Share

Trending