Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Presa germană: Donald Tusk a găsit soluția care pune capăt negocierilor în UE. Frans Timmermans – președinte al Comisiei Europene, Manfred Weber – președintele Parlamentului European, iar liberalii vor prelua președinția Consiliului European

Published

on

© Council of the European Union

Corespondență din Bruxelles

Preşedintele Consiliului European Donald Tusk a propus duminică un acord la pachet Parlamentului European care prevede ca funcţia de preşedinte al Comisiei Europene să ajungă la un social-democrat, în timp ce Partidul Popular European ar urma să primească alte două funcţii de top, au declarat eurodeputaţi citaţi de DPA, în urma unei întruniri între Tusk și Conferința Președinților formată din liderii grupurilor politice ce a avut loc înaintea summitului extraordinar al șefilor de stat sau de guvern.

Potrivit DPA citat de Agerpres, deşi Donald Tusk nu a avansat nume, olandezul Frans Timmermans, în prezent prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, a fost candidatul cap de listă al Partidului Socialiştilor Europeni (PES) pentru alegerile din mai.

Această variantă capătă intensitate în condițiile în care liderul grupului S&D în Parlamentul European, Iratxe Garcia, a scris pe Twitter după întrevederea dintre Tusk și conducerea Parlamentului European, că ”sunt fericită că forțele pro-europene sunt de acord să susțină procesul Spitzenkandidat”. 

În contextul în care candidații cap de listă ai acestor alegeri europene au fost Manfred Weber și Frans Timmermans, iar germanul nu este susținut nici de grupurile S&D și Renew Europe, dar nici de un număr însemnat de lideri din Consiliul European, în frunte cu Emmanuel Macron, actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Europene pare opțiunea viabilă pentru salvarea procesului.

Revenind, în conformitate cu acordul propus de Tusk și invocat de eurodeputații citați DPA, PPE ar urma să beneficieze de postul de Înalt Reprezentat al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate şi de funcţia de preşedinte al Parlamentului European.

La rândul lor, liberalii ar urma să ocupe postul de preşedinte al Consiliului European, deţinut în prezent de Donald Tusk, un reprezentant al PPE, susţin eurodeputaţii citaţi.

În acest context, Manfred Weber, despre care s-a vehiculat că își va anunța retragerea din calitatea de candidat PPE la șefia Comisiei, ar putea deveni președintele Parlamentului European, iar prim-ministrul liberal Charles Michel (Belgia) ar urma să fie numit în fruntea Consiliului European. În ce privește poziția de Înalt Reprezentant, printre popularii europeni vehiculați în jurul acestui pachet de nume pentru instituțiile UE s-au mai numărat negociatorul șef pentru Brexit Michel Barnier, directorul Băncii Mondiale Kristalina Georgieva sau premierul Croației Andrej Plenkovic.

Citiți și Die Welt: Angela Merkel deschide calea unei soluții pentru președinția Comisiei Europene, renunțând la susținerea lui Manfred Weber. Frans Timmermans și Michel Barnier, în pole-position pentru cea mai râvnită funcție europeană

Numele lui Frans Timmermans pentru șefia Comisiei Europene a căpătat și mai mult contur sâmbătă când Financial Times a scris că cei rămaşi în cursa pentru șefia Comisiei sunt Frans Timmermans, Spitzenkandidat-ul desemnat de social-democraţi, şi candidaţi externi, membri ai PPE, între cei vehiculați fiind Michel Barnier, negociatorul-șef al UE pentru Brexit, dar și directorul Băncii Mondiale, Kristalina Georgieva, sau prim-ministrul croat Andrej Plenkovic, care este în cărți și pentru funcția de președinte al Consiliului European.

Citiți și De la Osaka spre summitul extraordinar de la Bruxelles, Angela Merkel pune presiune și sugerează că președintele Comisiei Europene va fi Manfred Weber sau Frans Timmermans

Această posibilitate a devenit și mai ridicată după ce, la finalul Summitului G20 de la Osaka, cancelarul german Angela Merkel a declarat presei că se așteaptă ca unul dintre cei doi candidați cap de listă pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, Manfred Weber și Frans Timmermans, să fie numit pentru cea mai disputată funcție politică din angrenajul instituțional al Uniunii Europene.

Citată de Politico Europe, Merkel a sugerat că este posibilă o înțelegere care l-ar propulsa pe social-democratul Frans Timmermans în fruntea Comisiei Europene, dar nu și-a reluat mesajul de susținere pentru eurodeputatul german Manfred Weber, candidatul PPE, familia politică a cancelarului Germaniei, la șefia executivului european.

Cu toate acestea, desemnarea lui Timmermans în fruntea Comisiei Europene nu este garantată în a fi aprobată cu ușurință.

În principiu, varianta Timmermans și-ar găsi o opoziție din partea țărilor grupului de la Vișegrad, însă în contextul unei decizii în care este necesară majoritatea calificată, cele patru țări, în frunte cu Polonia și Ungaria, nu au o suficientă pondere pentru a bloca o decizie.

Timmermans, susținut puternic de prim-miniștrii Spaniei și Portugaliei și parțial de premierul și compatriotul său Mark Rutte, ar fi o variantă ușor de digerat și pentru președintele Franței, care dorește totuși să voteze asupra unui pachet de nume pentru toate funcțiile disponibile – Comisia Europeană, Consiliul European, Banca Centrală Europeană, Parlamentul European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. Actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Europene vorbește șase limbi și a fost ministru al afacerilor externe în Olanda, având o experiență politico-diplomatică de aproape de trei decenii.

Angela Merkel, Emmanuel Macron, Pedro Sanchez, Klaus Iohannis și ceilalți șefii de stat sau de guvern sunt așteptați ca la summitul extraordinar din 30 iunie să cadă de acord asupra unei soluții pentru ieșirea din această criză generată de două reuniuni anterioare și negocieri politice pe multiple planuri fără succes, evitând o perpetuare a acesteia în contextul în care noul Parlament European se va reuni în sesiune plenară de constituire în perioada 2-4 iulie, când își va alege și conducerea.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Mihaila Bogdan

    June 30, 2019 at 7:16 pm

    Domnul Tusk sa o lase mai moale cu numirile .Daca are bunul simt sa se retraga

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliul European. Șeful statului va pleda pentru un buget european ambițios și pentru o retragere ordonată a Marii Britanii din UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles

Preşedintele Klaus Iohannis participă, joi şi vineri, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European de toamnă, cel din urmă summit european informal înaintea instalării unei noi Comisii Europene, a unui nou președinte al Consiliului European și a schimbării șefiei Băncii Centrale Europene. Liderii europeni, aflați la primul summit după reuniunile din vară destinate negocierii leadership-ului instituțiilor UE, se vor întruni atât în formatul articolului 50, fără Marea Britanie, cât și la nivelul celor 28 de șefi de stat sau de guvern. De asemenea, la Consiliul European va participa, în premieră, președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Pe agenda de discuţii a reuniunii se află subiecte care se referă, în principal, la viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021 – 2027, ultimele evoluţii în procesul privind retragerea Marii Britanii din UE, următorul ciclu instituţional la nivel european, combaterea schimbărilor climatice, extinderea Uniunii, precum şi relaţia cu Turcia, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Discuțiile privind bugetul UE, o temă sensibilă. Klaus Iohannis va pleda ”pentru un buget ambițios”

În ceea ce priveşte bugetul multianual al UE pentru perioada 2021 – 2027, liderii europeni vor demara următoarea etapă a negocierilor şi vor discuta, totodată, despre calendarul şi etapele de parcurs în procesul de adoptare a bugetului multianual.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului român va pleda pentru un “buget ambiţios, capabil să ducă la îndeplinire obiectivele Agendei strategice a UE, care să asigure realizarea cu succes a obiectivelor Uniunii pentru deceniul viitor”.

“Preşedintele României va arăta, de asemenea, că ţara noastră sprijină ferm menţinerea unor alocări semnificative pentru Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună, două politici comunitare esenţiale datorită contribuţiei lor semnificative la sporirea investiţiilor europene şi continuarea procesului de convergenţă la nivel european”, arată Administraţia Prezidenţială.

Discuțiile privind adoptarea Cadrului Financiar Multianual au loc în baza concluziilor adoptate de liderii europeni la Consiliul European din 20-21 iunie. Atunci, liderii statelor membre au salutat munca realizată sub președinția României la Consiliul UE și au decis că vor reveni asupra subiectul la lucrările Consiliului European de toamnă, din luna octombrie.

Cu toate acestea, șefii de stat sau de guvern au amânat obiectivul de a ajunge la un acord final privind bugetul european multianual până la sfârșitul anului.

Consiliul European a solicitat ”Președinției Finlandeze să continuă munca și să dezvolte documentul de negociere. În baza acestuia, Consiliul European va avea un schimb de opinii în octombrie 2019, țintind aprobarea unui acord până la finalul anului”.

Pe de altă parte, deopotrivă Comisia Europeană și Parlamentul European au solicitat, săptămâna trecută, țărilor UE să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Ursula von der Leyen, în premieră la Consiliul European. Liderii UE urmează să o numească formală pe Christine Lagarde în fruntea BCE

Potrivit unui comunicat al Consiliului European, în dimensiunea următorului ciclu instituțional la nivel european, liderii vor discuta și despre demersurile care vor continua agenda strategică, precum și despre prioritățile UE pentru perioada 2019-2024. Președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va fi invitată să prezinte prioritățile noii Comisii De asemenea, se preconizează adoptarea de către Consiliul European a unei decizii de numire a lui Christine Lagarde ca președintă a Băncii Centrale Europene.

Brexit: România susține o retragere ordonată a Marii Britanii din UE

În ce privește Brexit, șeful statului va continua să susţină importanţa asigurării unei retrageri ordonate a Marii Britanii din Uniunea Europeană.

“În acest sens, Acordul de retragere reprezintă instrumentul cel mai eficient pentru limitarea impactului negativ al retragerii Marii Britanii din UE, garantarea drepturilor şi oferirea de siguranţă pentru cetăţeni şi mediul de afaceri. Acordul de retragere reprezintă un pas necesar înspre consolidarea încrederii între cele două părţi şi o garanţie pentru asigurarea unor relaţii cât mai strânse între Uniune şi Marea Britanie după Brexit”, subliniază Administraţia Prezidenţială.

De altfel, Consiliul European de joi și de vineri, aflat sub semnul incertitudinii privind Brexit, este primul summit pentru premierul britanic Boris Johnson.

Potrivit celor mai recente informații, este de așteptat ca liderii europeni și premierul britanic să ajungă la un acord politic, însă este posibil să fie necesar un nou summit extraordinar dedicat Brexit-ului, al cărui termen expiră la 31 octombrie și în raport cu care Parlamentul britanic i-a solicitat lui Boris Johnson să prelungească termenul limită până la 31 ianuarie 2020.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Procesul de aderare a Macedoniei de Nord și Albaniei la UE, blocat din nou de Franța, care invocă ”o telenovelă fără sfârșit”. Pentru prima dată, subiectul va fi discutat joi și vineri în Consiliul European

Published

on

© Council of the European Union

Țările membre ale Uniunii Europene au prelungit din nou incertitudinea cu privire la începerea negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord, în urma unei decizii luate marți de Consiliul Afaceri Generale (CAG) potrivit căreia subiectul va fi discutat de liderii europeni la summitul de joi și de vineri înainte de a reveni pe agenda miniștrilor la nivelul Consiliului UE. Este pentru a treia în ultimul an și jumătate când statele UE nu ajung la un acord privind deschiderea tratativelor cu Skopje și Tirana, o decizie pozitivă fiind în principal blocată de Franța.

Va fi pentru prima dată când aderarea Macedoniei de Nord și a Albaniei va fi discutată la cel mai înalt nivel”, a declarat Tytti Tuppurainen, ministrul afacerilor europene al Finlandei, țara care asigură președinția Consiliului Uniunii Europene, citat de EU Observer.

Publicația de la Bruxelles notează că subiectul ar putea produce scântei la Consiliul European de joi și vineri între președintele Franței și cancelarul Germaniei, în contextul în care ministrul francez pentru afaceri europene s-a opus unei decizii, iar Germania susține deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania

Critici au venit și din partea comisarului european pentru politică de vecinătate și negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, în timp ce România a solicitat începerea negocierilor cu ambele țări și evitarea unei decuplări.

Franța și Germania: între ”o telenovelă fără sfârșit” și ”o chestiune strategică”

”Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să vorbim despre reformarea modului în care Europa negociază extinderea”, a spus de Amelie de Montchalin, denumind acest proces ”o telenovelă fără sfârșit”.

”Este acest proces eficient? Din punctul nostru de vedere, nu. Aceste țări vor fi parte a Uniunii Europene într-o zi, însă este prea devreme să începem procesul legal de extindere”, a adăugat ministrul francez, conform Euronews.

Amintim faptul în cursul negocierilor tensionate din vară privind numirile în fruntea instituțiilor UE, președintele francez Emmanuel Macron a transmis că va refuza orice extindere a Uniunii Europene atât timp cât țările UE, în format de 28, nu pot cădea la un acord. ”Voi fi intransigent asupra acestui fapt și voi refuza orice extindere înainte de o profundă reformă a funcționării noastre instituționale”, a spus, la 1 iulie, liderul de la Elysee.

Un oficial guvernamental german, citat tot de Euronews, a precizat că extinderea este o prioritate pentru Germania. ”Cancelarul Angela Merkel va discuta acest subiect cu președintele Macron”, a spus oficialul, adăugând că Merkel va discuta acest subiect și la Consiliul European de joi și de vineri.

Este o chestiune strategică pentru UE”, a spus acesta.

Comisia Europeană: Nu este un moment de glorie pentru Europa

Într-o conferință de presă după CAG, comisarul european Johannes Hahn a spus că această decizie nu este ”un moment de glorie pentru Europa”.

”Regret că statele membre nu au putut lua o decizie pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania. Nu este un moment de glorie pentru Europa, fiind pentru a treia oară în 16 luni când discutăm acest subiect important”, scris Hahn, pe Twitter.

În iunie 2018, la finalul președinției bulgare a Consiliului UE, un mandat care a avut ca prioritate conectivitatea europeană a Balcanilor Occidentali, Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare. Situația s-a repetat la 18 iunie 2019, la finalul președinției României la Consiliul UE, când tot Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat din nou o astfel de decizie.

În concluziile adoptate marți se arată că ”Președinția reamintește concluziile din 18 iunie 2019 de a reveni, nu mai târziu de octombrie 2019, la subiectul privind recomandările Comisiei Europene de a deschide negocierile de aderare cu Republica Macedoniei de Nord și cu Albania. În urma discuțiilor din Consiliu, președinția notează că membrii Consiliului vor reveni asupra subiectului după Consiliul European”.

România nu este de acord cu decuplarea Albaniei și a Macedoniei și cere începerea negocierilor cu ambele state

Într-un mesaj separat, ministrul delegat pentru afaceri europene George Ciamba, cel care a asigurat în numele României președinția CAG în primele șase luni ale anului, a precizat că temele discutate în Consiliu au vizat o decizie de începere sau amânare a tratativelor cu cele două țări, precum și o decizie de decuplare a celor două state.

”Să începem sau nu? Să decuplăm Albania și Macedonia de Nord sau nu? Acestea au fost întrebările în CAG. România sprijină un acord pentru începerea negocierilor de aderare cu ambele țări. Discuțiile vor continua în cadrul Consiliului European. Este important să nu pierdem momentul”, a scris Ciamba.

Decizia țărilor membre, necesară fiind unanimitatea în acest caz, nu a luat, din nou, în calcul recomandarea Comisiei Europene de a începe tratativele cu Albania și cu Macedonia de Nord.

Totodată, blocarea unei astfel de decizii vine în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Pe de altă parte, la 4 octombrie, cei patru lideri ai instituțiilor europene, președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele în exercițiu al Comsiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintele Parlamentului European, David Sassoli, au invitat statele membre să deschidă negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania.

”Macedonia de Nord şi Albania au făcut ceea ce le-am cerut să facă”, au precizat Jean-Claude Juncker şi Ursula von der Leyen, preşedintele în exerciţiu şi preşedinta aleasă a Comisiei, Donald Tusk, preşedintele Consiliului, şi David Sassoli, preşedintele Parlamentului European.

”Uniunea Europeană este în faţa unei alegeri strategice”, au subliniat aceștia, adăugând că această deschidere a negocierilor va fi ”un test al capacităţii Uniunii de a-şi respecta promisiunile şi de a privi spre viitor”.

La finalul lunii mai, Comisia Europeană a recomandat lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Franța confirmă indirect amânarea votului pentru noua Comisie Europeană: Emmanuel Macron va nominaliza un nou comisar după reuniunea Consiliului European

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Preşedintele francez Emmanuel Macron va nominaliza un nou candidat din partea Franţei pentru Comisia Europeană în locul lui Sylvie Goulard doar după summitul european de joi şi vineri, pentru a încerca mai întâi să rezolve “instabilitatea politică” din cadrul Parlamentului European, a transmis marţi Palatul Elysee, potrivit AFP.

“Premisa obligatorie” pentru numirea candidatului francez este “de a organiza o majoritate politică de acţiune pentru următorii cinci ani”, a explicat preşedinţia franceză, citată de Agerpres.

Şi asta pentru că “vom avea o dificultate de a acţiona” la nivel european “dacă nu vom ţine cont de tensiunile” din Parlamentul European, care a respins comisarii propuşi de Franţa, Ungaria şi România, şi de votul strâns din iulie în favoarea noii preşedinte a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. 

Precizările Palatului Elysee confirmă astfel, indirect, faptul că votul pentru învestitura viitoarei Comisii Europene va fi amânat după 23 octombrie, data la care era inițial programat votul în plenul Parlamentului European. De altfel, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a recunoscut sâmbătă că preluarea de către viitoarea Comisie Europeană a atribuțiilor sale la 1 noiembrie este ”probabil imposibilă”, acest lucru urmând să se amâne cu treizeci de zile, până la 1 decembrie. În prezent, Parisul, Bucureștiul și Budapesta sunt așteptate să prezinte noi nominalizări de comisari europeni care vor urma procedura complexă prevăzută și care cuprinde interviul cu președintele ales al Comisiei Europene, avizul Comisiei pentru afaceri juridice din Parlamentul European și audierea în comisiile de resort în acord cu portofoliile alocate celor trei comisari desemnați.

Mai mult, președinția franceză a făcut aceste precizări la o zi distanță după ce președintele Emmanuel Macron a primit-o la Paris pe Ursula von der Leyen, întrevedere în cadrul căreia președintele francez a transmis că lucrează împreună cu președinta aleasă a executivului european pentru ”o Comisie Europeană puternică și stabilă, indispensabilă pentru implementarea suveranității europene”.

În opinia Palatului Elysee, ar fi “distructiv să ne închidem într-o astfel de ambianţă” de “tensiuni între familiile politice” şi de “dorinţă de revanşă”.

“Avem un interes comun, foarte important, ca lucrurile să se stabilizeze în zilele care vin”, a adăugat preşedinţia franceză, în condițiile în care Macron a reacționat în termeni duri după ce Sylvie Goulard a fost respinsă de comisiile de resort ale co-legislativului european, fiind pentru prima dată când un candidat propus de Franţa pentru un post de comisar este respins de către Parlamentul European. Sylvie Goulard fusese desemnată comisar european pentru piață internă, un super-portofolie care cuprinde politica industrială, digitală, de apărare şi spaţială.

Emmanuel Macron a invocat un ”joc politic” și a avut o abordare neobișnuită cu privire la procesul de nominalizare a lui Sylvie Goulard, precizând că Ursula von der Leyen l-a încurajat să o propună pe Goulard și l-a asigurat că liderii grupurilor politice o acceptă. Mai mult, preşedintele francez a acuzat, vinerea trecută, o “criză politică” pe care nu trebuie “să o lăsăm să se dezvolte”, după respingerea de către eurodeputaţi a lui Sylvie Goulard. Au existat speculații că respingerea lui Sylvie Goulard a reprezentat o răzbunare politică din partea eurodeputaților grupului PPE, cea mai mare familie politică și al cărei candidat la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, a fost blocat de Emmanuel Macron în a revendica această funcție, liderul francez opunându-se categoric procedurii Spitzekandidat și invocând lipsa de experiență executivă a eurodeputatului german.

Președintele francez se va reuni, joi și vineri, la Bruxelles cu ceilalți șefi de stat sau de guvern pentru Consiliul European de toamnă, un summit la care a fost invitată și președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În acest ansamblu, Emmanuel Macron va participa pentru prima dată la reuniunea liderilor liberalilor europeni, organizată sub egida noului grup politic Renew Europe, punând astfel capăt perioadei în care președintele francez a refuzat să se asocieze unei familii politice europene.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending