Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va fi prezentat miercuri în plenul camerelor reunite ale Parlamentului României, a anunțat marți președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, după ședința Birourilor permanente reunite, potrivit Agerpres.
”Birourile permanente reunite au hotărât convocarea plenului Camerelor reunite pentru ziua de mâine, la ora 13,00. Pe ordinea de zi vor fi doar două puncte: prezentarea Planului Naţional de Rezilienţă şi Recuperare (PNRR) cu intervenţii din partea grupurilor parlamentare, pe baza reprezentării în Parlament”, a precizat Orban.
Acesta a explicat că prim-ministrul ”va avea la dispoziție 60 de minute pentru prezentarea PNRR, iar fiecare grup parlamentar va avea un timp pentru a-şi exprima punctul de vedere în limita unui timp stabilit în funcţie de numărul de parlamentari, aşa cum e cutuma parlamentară”.
Președintele Camerei Deputaților a mai spus că pe ordinea de zi a ședinței plenului reunit de miercuri se află și ratificarea Tratatului EURATOM.
”La punctul doi, ratificarea Tratatului EURATOM, o ratificare care este extrem de importantă, pentru că ratificarea trebuie făcută în fiecare ţară şi în funcţie de această ratificare depinde momentul în care Comisia poate să iasă pe piaţă pentru a putea realiza împrumuturile”, a spus Orban, în contextul în care România se numără printre cele patru state membre care nu au ratificat încă Decizia (UE, EURATOM) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.
Acesta ar urma să fie depus la Comisia Europeană la 31 mai, conform mențiunilor ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.
De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat asigurări la finalul lunii aprilie că instituția pe care o conduce se va asigura că planurile naționale de redresare și reziliență vor reflecta nivelul înalt de ambiție.
Pentru a beneficia de aceste fonduri, toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene trebuie să aprobe Decizia privind sistemul de resurse proprii ale UE, pentru a permite Comisiei Europene să înceapă să contracteze împrumuturi în vederea finanțării redresării.
Președintele Klaus Iohannis a solicitat Parlamentului României încă de la mijlocul lunii februarie să ratifice sistemul de resurse proprii ale UE. Nivelul contribuţiei României pentru anul 2021 este de 2,357 miliarde de euro.
Noua decizie privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene (2020/2053) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021, însă prevederile sale se aplică numai după ratificare şi sunt direct aplicabile statelor membre, fără a mai fi necesară transpunerea lor în legislaţia naţională.
După ratificarea noii decizii, Comisia Europeană va recalcula contribuţiile statelor membre pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 şi data intrării în vigoare.