Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis solicită Parlamentului să ratifice sistemul de resurse proprii ale UE. Acestea vor crește temporar la 1,4% din venitul național brut pentru a finanța redresarea post-criză

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Deciziei (UE, EURATOM) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene şi de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom, adoptată la Bruxelles, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Decretul semnat de șeful statului vine după ce Guvernul a aprobat proiectul de lege privind sistemul de resurse proprii ale UE, potrivit căruia nivelul contribuţiei României pentru anul 2021, conform scrisorii rectificative a bugetului UE pe 2021, este de 2,357 miliarde de euro.

“Prin această decizie, Comisia creşte temporar plafonul de resurse proprii de la 1,20% la 1,40% din Venitul Naţional Brut (VNB), utilizând astfel spaţiul creat între acest plafon şi cel de plăţi (spaţiul intitulat garanţii/headroom) pentru operaţiuni de împrumut (Next Generation EU)”, menţiona Ministerul Finanţelor la data de 3 februarie într-un comunicat.

Noua decizie privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene (2020/2053) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021, însă prevederile sale se aplică numai după ratificarea sa de către toate statele membre şi sunt direct aplicabile statelor membre, fără a mai fi necesară transpunerea lor în legislaţia naţională.

După ratificarea noii decizii, Comisia Europeană va recalcula contribuţiile statelor membre pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 şi data intrării în vigoare.

Consiliul European din decembrie 2020 a ajuns la un acord în ceea ce priveşte Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 şi pachetul de reconstrucţie Next Generation EU (NGEU). Liderii europeni au agreat un pachet final, compus din CFM clasic, cu un cuantum de 1.074 miliarde de euro şi din Planul European de Relansare Economică/NGEU, în valoare de 750 miliarde de euro, cu o proporţie de granturi, în valoare de 390 miliarde de euro şi împrumuturi, în valoare de 360 miliarde de euro.

Citiți și România marchează 14 ani de la aderarea la UE cu cifre istorice: A primit peste 60 miliarde de euro de la Uniunea Europeană și va beneficia de încă 80 de miliarde în acest deceniu, un record absolut

În următorii ani, României îi vor reveni 79,94 miliarde de euro. Acestea vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Pentru a face posibilă operaţionalizarea instrumentului de relansare economică (NGEU), Comisia a modificat Decizia privind resursele proprii. Astfel, Comisia Europeană este împuternicită să împrumute fonduri de pe pieţele de capital, în numele statelor membre.

Potrivit prevederilor Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, România trebuie să aplice regulile şi metodologia de constituire a bugetului Uniunii Europene prin sistemul resurselor proprii, potrivit prevederilor Articolului 311 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), care prevede că: “bugetul este finanţat integral din resurse proprii”.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 76(3) din Constituţia României, republicată, este necesară solicitarea dezbaterii şi adoptării de către Parlament în procedură de urgenţă a proiectului de lege, pentru a putea accesa fondurile aferente instrumentului de relansare economică. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

PMP solicită Guvernului “reducerea evaziunii și nu creșterea impozitării” după ce România a avut în 2019 cel mai mare deficit de încasare a TVA

Published

on

© Partidul Mișcarea Populara/ Facebook

Partidul Mișcarea Populară consideră că problema României o reprezintă gradul scăzut de încasări din impozite și taxe și nu creșterea impozitării și solicită Guvernului să aibă ca prioritate reducerea evaziunii și nu sporirea nivelului de impozitare, informează formațiunea politică într-un comunicat.

Din datele publicate de Comisia Europeană rezultă că în anul 2019 România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel național și anume o pierdere de 34,9% urmată de Grecia cu 25,8% și Lituania de 23,5%. România a înregistrat în 2019 o creștere a pierderilor din TVA de 34,9% față de 32,7% în 2018, echivalentul a 35 miliarde lei. Nici în perioada 2020-2021 nu s-a înregistrat o îmbunătățire substanțială a încasărilor din TVA. Pierderile din încasarea de TVA produc efecte negative asupra asigurării finanțării cheltuielilor publice dar și a concurenței între operatorii economici. România se situează în urma țărilor care aplică cota unică de impozitare a veniturilor încasând din impozite și contribuții sociale 26,8% față de 31%-35% cât realizează aceste țări.

“Renunțarea la cota unică de impozitare și trecerea la impozitarea progresivă ar crea mari probleme persoanelor care obțin venituri din salarii. În momentul de față taxarea salariilor este la nivel de 42%. Impozitarea progresivă ar însemna o creștere a taxării veniturilor din salarii cu peste 50% ceea ce ar însemna o lovitură pentru salariați și angajatori. Este posibil să se piardă multe locuri de muncă sau mulți salariați să fie plătiți la nivelul salariului minim pe economie”, subliniază PMP.

Formațiunea politică arată că reprezentanții mediului de afaceri solicită o reducere a taxării veniturilor din salarii și nu o creștere a acestei impozitări și că impozitarea progresivă a veniturilor din dividende și din dobânzi ar descuraja investitorii și ar afecta procesul de economisire.

Partidul Mișcarea Populară solicită actualei guvernări să implementeze o serie de măsuri pentru reducerea evaziunii și anume: monitorizarea achizițiilor intracomunitare mai ales în domeniul legumelor și fructelor care în cea mai mare parte nu sunt taxate, revizuirea taxării utilizării bunurilor date în concesiune de către stat având în vedere că România încasează cele mai mici sume din acest domeniu, aplicarea măsurilor anti-fraudă prevăzute de legislația europeană pentru a sancționa fiscal firmele transnaționale care transferă profitul înainte de taxare, monitorizarea încasărilor din TVA având în vedere deficitul mare înregistrat de România din aceste operațiuni.

Simpla înregistrare a caselor de marcat electronice fiscal la sistemul informatic al ANAF nu asigură reducerea evaziunii fiscale.

Partidul Mișcarea Populară susține o reașezare a sistemului fiscal din România pe principii de echitate dupa ce se asigură că evaziunea a fost redusă în mod substanțial. O impozitare progresivă în momentul de față ar avea ca efect creșterea impozitării a contribuabililor de bună credință.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, discurs de Ziua Națională: Avem o soluţie atipică pentru guvernarea ţării. Obiectivul fundamental este viitorul european al României

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, într-un discurs susținut cu ocazia Zilei Naționale și a împlinirii a 103 ani de la Marea Unire că România are “o soluţie atipică” la guvernare și că nu trebuie uitat obiectivul fundamental de asigurare a “viitorului democratic și european al României”, invocând faptul că peste puțin timp țara noastră va aniversa 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană.

“Trebuie să fim conştienţi că pandemia nu a generat doar o criză sanitară profundă, ci şi o criză a încrederii, valurile de ştiri false şi dezinformări tensionând suplimentar climatul social, deseori cu punerea în pericol a vieţii şi a demnităţii umane. În faţa acestor curente toxice, trebuie să reacţionăm. În acelaşi timp, evenimentele ultimelor luni au accentuat sentimentul de neîncredere în clasa politică. De aceea, clasa politică în ansamblul ei are nu doar responsabilitatea, ci obligaţia de a recâştiga încrederea cetăţenilor prin fapte şi promisiuni îndeplinite, şi nu prin declaraţii de intenţie, care nu mai pot convinge astăzi. Este vremea rezultatelor măsurabile şi a reformelor care au întârziat prea mult timp. Astăzi avem o soluţie atipică pentru guvernarea ţării, pentru a trece România peste o încercare istorică. Dar această soluţie reprezintă, totodată, o oportunitate pentru politicieni de a arăta că au maturitatea de a pune pe primul loc interesul românilor, chiar cu preţul unor compromisuri personale şi doctrinare dificile”, a spus şeful statului la recepţia oferită la Palatul Cotroceni cu ocazia Zilei Naţionale.

 

Președintele a subliniat punctat că este necesar un consens nu numai la nivel declarativ, ci şi prin acţiuni concrete astfel încât să existe progres şi prosperitate pentru oameni.

Nu trebuie să uităm nicio clipă că obiectivul nostru fundamental este asigurarea viitorului democratic şi european al României, stabilitatea şi buna funcţionare a statului. Doar cu voinţă politică vom reuşi să construim consens, nu numai declarativ, ci şi prin acţiuni concrete, care să genereze progres şi prosperitate pentru oameni. Sunt optimist că lucrurile vor funcţiona şi că rezultatele nu vor întârzia să apară”, a precizat Klaus Iohannis.

El a indicat că pandemia de COVID-19 se va încheia la un moment dat şi România va trebui să fie pregătită până atunci pentru a recupera decalajele “încă foarte mari” în raport cu ţările din vestul Europei.

“O societate trainică, sănătoasă şi durabilă se construieşte printr-un efort comun, prin muncă şi sacrificii, prin punerea în prim-plan a agendei publice. Este important să învăţăm cu toţii din lecţiile trecutului, ca să ne putem ghida mai bine acţiunile prezente şi viitoare. Să fim conştienţi că împreună, uniţi de aceeaşi parte a baricadei, vom putea să depăşim aceste crize şi vom reuşi să redobândim echilibrul în societatea noastră”, a adăugat preşedintele.

Şeful statului a reliefat, în context, importanţa solidarităţii.

“Astăzi, când celebrăm 103 ani de la Marea Unire, lecţia solidarităţii este mai vie şi mai actuală ca oricând. Istoria ne-a demonstrat de nenumărate ori că, dacă rămânem uniţi, putem să ne adaptăm oricăror realităţi şi tendinţe şi că depinde de voinţa noastră, ca naţiune, să trecem cu bine peste toate provocările. Ca şi în atâtea alte momente definitorii ale trecutului nostru, avem şi acum resursele necesare, instrumentele potrivite şi voinţa de a reuşi. Vă îndemn, aşadar, să privim cu speranţă spre viitor! Tuturor românilor, oriunde vă aflaţi astăzi, vă urez ‘La mulţi ani!’ şi vă doresc multă sănătate! La mulţi ani, România!”, a conchis Klaus Iohannis. 

Continue Reading

POLITICĂ

Ziua Națională a României. PMP: Marea Unire este în continuare un deziderat sfânt pentru românii de pretutindeni

Published

on

© Cristian Diaconescu/ Facebook

Marea Unire a reprezentat pentru națiunea română încununarea eforturilor de veacuri pentru adunarea românilor sub același drapel, a transmis miercuri Partidul Mișcarea Populară, într-un mesaj publicat cu ocazia Zilei Naționale a României și a împlinirii a 103 ani de la Marea Unire

“Marea Unire ne-a oferit posibilitatea apariției în lume ca o națiune completă și mândră de trecutul, limba și istoria ei. Marea Unire este în continuare un deziderat sfânt pentru românii de pretutindeni. Cu ocazia zilei de 1 Decembrie transmitem românilor de pretutindeni un sincer “La mulți ani!”, a precizat PMP.

Începând cu anul 1990, România serbează aniversarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ca zi națională.

Ziua de 1 Decembrie 1918, ziua în care Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a adoptat Rezoluția de Unire cu România, a însemnat sfârșitul procesului de desăvârșire a unității naționale românești început în acel an, 1918, prin actul unirii Basarabiei cu România, adoptat de Sfatul Țării din Chișinău, la 27 martie/9 aprilie, și continuat prin actul unirii Bucovinei cu Patria Mamă, adoptat de Congresul General al Bucovinei, la Cernăuți, la 15/28 noiembrie.

Marea Unire s-a înfăptuit atât ca urmare a unei conjuncturi politice internaționale favorabile, marcate de victoria puterilor Antantei în Primul Război Mondial, de principiul wilsonian al statelor naționale, de efervescența mișcărilor de eliberare națională și socială, dar și a curajului și eroismului soldaților și ofițerilor români pe câmpurile de luptă ale Războiului de Întregire și nu în ultimul rând, al determinării manifestate de clasa politică românească și a societății românești din teritoriile străine, vremelnic ocupate.

Aproximativ 1.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, la care se alătură militari străini, cu aproximativ 100 de mijloace tehnice, vor putea fi urmăriţi, miercuri, începând cu ora 11,00, la Parada Militară Naţională, organizată cu ocazia Zilei României în Piaţa Arcului de Triumf din Bucureşti.

La paradă vor participa preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Nicolae Ciucă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
JUSTIȚIE2 mins ago

Klaus Iohannis: Rămân un partener al efortului de reformare a sistemului judiciar. O justiție independentă reprezintă o adevărată modernizare a statului

COMISIA EUROPEANA6 mins ago

Noile norme privind cotele TVA oferă statelor membre o mai mare flexibilitate, sprijinind în același timp prioritățile UE în ceea ce privește mediul, digitalizarea și sănătatea publică

Corina Crețu30 mins ago

Corina Crețu: Directiva privind salariul minim va accelera reducerea disparităților sociale. În România, salariul minim ar fi de cca. 3500 lei dacă s-ar aplica indicatorul de 60% din salariul mediu brut

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Pachetul ”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu propune ca fondurile rezultate din comerțul cu emisii să se întoarcă în industria din care au fost colectate și să fie investite în combustibilii alternativi

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Uniunea Europeană caută noi mijloace pentru a combate violența împotriva femeilor, persoanelor LGBTQ+ și altor minorități

CONSILIUL UE1 hour ago

Ministrul sănătății, Alexandru Rafila, mesaj de la Bruxelles: Colaborarea UE-OMS, esențială în contextul amenințărilor de sănătate publică 

MAREA BRITANIE2 hours ago

SUA, Germania, Franța, Italia și Regatul Unit sprijină ”suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei” și cer Rusiei să detensioneze situația: Diplomația este singura cale

Eugen Tomac2 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Undă verde pentru salariul minim european. România se poate apropia de un trai decent, oferit de salariile din statele Europei de Vest

euro bani moneda
CONSILIUL UE3 hours ago

Consiliul UE militează pentru eliminarea diferențelor salariale dintre femei și bărbați. Ce vor trebui să facă angajatorii

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

UE declară anul 2022 “Anul European al Tineretului” pentru a onora eforturile tinerilor de a depăși obstacolele pe care le-a provocat COVID-19

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE6 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending