Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker: Programul InvestEU va debloca cel puțin 650 de miliarde de euro pentru ca Europa să investească în viitorul sau, în economia sa şi în cetăţenii săi

Published

on

Comisia Europeană a salutat votul de joi al Parlamentului European privind programul InvestEU, care are drept scop stimularea investițiilor în Europa în cadrul următorului buget multianual al Uniunii Europene. Acest vot reprezintă un pas către crearea InvestEU, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

InvestEU va face ca finanţările UE pentru proiectele de investiţii să fie mai uşor de accesat şi mai eficiente. Pornind de la succesul Planului Juncker, el va reuni într-un cadru unic şi sub un singur nume Fondul european pentru investiţii strategice şi alte 13 instrumente financiare ale UE care sprijină în prezent investiţiile în UE.

”Planul de investiţii a relansat Europa şi contribuie la realizarea priorităţii numărul unu a Comisiei, şi anume: crearea de locuri de muncă şi creştere economică. Dar putem face mai mult şi acesta este rolul InvestEU. Prin utilizarea inteligentă a bugetului UE, InvestEU va menţine atractivitatea Europei pentru investitorii din întreaga lume. În următorul deceniu, programul va debloca cel puţin 650 de miliarde de euro pentru ca Europa să investească în viitorul sau, în economia sa şi în cetăţenii săi”, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.


”Suntem pe cale să creăm următoarea generaţie de sprijin pentru investiţii în UE. În curând, întreprinderile şi antreprenorii vor avea acces mai uşor la finanţare din partea UE pentru a-şi transforma ideile în proiecte concrete. InvestEU va contribui la menţinerea poziţiei de lider a UE în ceea ce priveşte inovarea şi politicile climatice, creând în acelaşi timp locuri de muncă şi asigurând un model de creştere durabilă din punct de vedere social, ecologic şi economic”, a fost poziția vicepreședintelui Comisiei Europene Jyrki Katainen, comisarul pentru locuri de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate.

InvestEU va continua abordarea inovatoare privind investiţiile din cadrul planului Juncker, prin utilizarea unor resurse publice limitate, cu garanţii din bugetul UE pentru mobilizarea de fonduri publice şi private substanţiale. Garanţia de 38 de miliarde de euro va viza investiţii în patru domenii principale: infrastructura durabilă, cercetare, inovare şi digitalizare, întreprinderile mici şi mijlocii şi investiţiile sociale şi competenţele. Programul ar trebui să atragă investiţii suplimentare de cel puţin 650 de miliarde de euro în Europa.

În mod similar cu Planul Juncker, fondul InvestEU va fi însoţit de Platformă de consiliere InvestEU – sprijin adaptat promotorilor de proiecte – şi de portalul InvestEU – o rezervă de proiecte mature uşor accesibilă, destinată potenţialilor investitori. De asemenea, ca şi în Planul Juncker, InvestEU va face parte din ansamblul de politici economice al Comisiei privind investiţiile, reformele structurale şi responsabilitatea bugetară, pentru a se asigura că Europa rămâne un loc atractiv pentru stabilirea şi dezvoltarea companiilor.

InvestEU este un parteneriat cu Grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI) – Banca UE – dar va fi deschis şi altor parteneri de implementare. Aspectele bugetare ale InvestEU sunt condiţionate încă de acordul global privind următorul buget pe termen lung al UE, propus de Comisie în mai 2018.

Ultimele cifre furnizate de Banca Europeană de Investiţii – partenerul strategic al Comisiei în cadrul Planului Juncker – arată că, până în aprilie 2019, Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS) a mobilizat investiţii în valoare de aproape 393 de miliarde de euro. Operaţiunile aprobate până în prezent în cadrul FEIS reprezintă un volum total de finanţare de 72,8 miliarde de euro la nivelul celor 28 de state membre. BEI a aprobat 524 de proiecte de infrastructură sprijinite de FEIS, în valoare de 53,8 miliarde de euro, în timp ce Fondul european de investiţii a aprobat 554 de acorduri de finanţare pentru IMM-uri, în valoare de 19 miliarde de euro, de care ar trebui să beneficieze 945.000 de întreprinderi.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Ziua Mondială a Mediului. Peste 3 miliarde de copaci vor fi plantați în UE până în 2030 prin strategia Comisiei Europene  privind biodiversitatea

Published

on

© greenpeace.org

 

Prin Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, propusă de Comisia Europeană la sfârșitul lunii mai, Executivul European a inclus o foaie de parcurs pentru plantarea a cel puțin alte 3 miliarde de copaci în UE până în 2030, în spiritul respectării depline a principiilor ecologice. 

”Pădurile sunt extrem de importante pentru biodiversitate, reglarea climei și a apei, furnizarea de alimente, medicamente și materiale, captarea și stocarea dioxidului de carbon, stabilizarea solului și purificarea aerului și a apei. Ele sunt, de asemenea, un centru natural de recreere și de dobândire de cunoștințe cu privire la natură. Silvicultorii au un rol esențial în asigurarea gestionării durabile a pădurilor și în refacerea și susținerea biodiversității în păduri. Pe lângă protejarea strictă a tuturor pădurilor primare și seculare din UE care mai există, UE trebuie să crească dimensiunea, calitatea și reziliența pădurilor sale, în special la incendii, secetă, dăunători și alte amenințări care ar putea spori odată cu schimbările climatice”, se arată în documetul Comisiei Europene.

Toate pădurile trebuie menținute în condiții bune de sănătate, semnalează Executivul. 

O economie mai rezilientă este influențată de sănătatea pădurilor, susține executivul european: ”Păduri mai multe și mai reziliente pot susține o economie mai rezilientă. Ele joacă și un rol important în furnizarea de materiale, produse și servicii, care sunt esențiale pentru bioeconomia circulară.”

Astfel, Comisia Europeană a hotărât să propună o Strategie a UE pentru păduri, ca răspuns la ambițiile largi privind biodiversitatea și neutralitatea climatică.

Strategia va include o foaie de parcurs pentru plantarea a cel puțin alte 3 miliarde de copaci în UE până în 2030, în spiritul respectării depline a principiilor ecologice: ”Acest lucru va crea oportunități substanțiale de locuri de muncă legate de colectarea și cultivarea semințelor, de plantarea puieților și de asigurarea dezvoltării acestora. Plantarea copacilor este deosebit de benefică în orașe, iar în zonele rurale aceasta se îmbină bine cu agrosilvicultura, cu particularitățile topografice și cu un grad mai ridicat de sechestrare a carbonului, mai susține executivul.

În același timp, Comisia va continua să colaboreze cu statele membre pentru a se asigura că UE este suficient de bine echipată pentru a preveni și combate incendiile forestiere majore, care pot dăuna în mod semnificativ biodiversității pădurilor.

Potrivit noii strategii privind biodiversitatea, ”împădurirea, reîmpădurirea și plantarea de copaci pentru a sprijini biodiversitatea și refacerea ecosistemelor vor fi promovate prin intermediul planurilor strategice PAC și al fondurilor politicii de coeziune”.

Citiți și: Comisia Europeană: Adoptarea noii strategii privind biodiversitatea și a strategiei „De la fermă la consumator” contribuie la combaterea declinului biodiversității și construirea unui sistem alimentar sănătos și durabil


Ziua Mondială a Mediului se sărbătorește, în fiecare an, la 5 iunie. Această sărbătoare este unul din principalele mijloace prin care Organizaţia Naţiunilor Unite încearcă să stimuleze preocuparea oamenilor pentru protejarea mediului şi, totodată, să sensibilizeze factorii de decizie politică să acţioneze în acest sens. Ziua Mondială a Mediului a fost stabilită de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în 1972, la Stockholm, în Suedia, cu ocazia organizării primei conferinţe privind problemele de mediu.

Fiecare Zi Mondială a Mediului este găzduită de o altă țară, în care au loc sărbători oficiale. Anul acesta gazda este Columbia, în parteneriat cu Germania. Prin Inițiativa Internațională Climatică a Ministerului Federal german pentru Mediu, Conservarea Naturii și Securitatea Nucleară, programul Națiunilor Unite pentru Mediu finanțează Campania „Ziua Mondială a Mediului 2020 #ForNature”. Campania globală evidențiază modul în care natura oferă servicii vitale umanității și nevoia urgentă de a opri distrugerea acesteia.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană va prezenta o propunere pentru combaterea dezinformării: Nu putem permite altor actori precum China să “ocupe spațiul” comunicării

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană trebuie să comunice mai bine în viitor pentru sau alte state precum China vor “ocupa acest spațiu”, a avertizat joi vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová, într-o intervenție susținută în cadrul unui webinar organizat de grupul Renew Europe din Parlamentul European.

Mult prea des, nu am reușit să spunem povestea noastră despre Europa și sprijinul acordat de Uniunea Europeană. A venit vremea să accelerăm acest lucru și să nu permitem altora, cum ar fi China, să ocupe spațiul“, a spus Jourová, citată de Politico Europe.

În momentele culminante ale pandemiei, China a derulat o campanie de PR pentru a arăta că sprijină țările UE precum Italia cu măști și produse medicale, în timp ce alte state europene nu au făcut acest lucru.

Potrivit lui Jourová, Europa a eșuat în a-și promova propriu mesaj pentru a arăta cum stau lucrurile în realitate și a subliniat că executivul european va prezenta săptămâna viitoare o propunere privind combaterea dezinformării în contextul COVID-19.

“Nu mai vrem propagandă în jurul cutiilor “din China cu dragoste” pe care le-am văzut la momentul de vârf al pandemiei. Suntem recunoscători pentru sprijin, am cumpărat o mulțime de echipamente necesare din China, dar trebuie să spunem și adevărul despre cine și cum ajută și să spunem că a existat multă solidaritate și ajutor între statele membre “, a adăugat ea.

Comunicarea viitoare va ține cont și de acțiunile întreprinse până acum pentru a combate dezinformarea și va propune acțiuni complementare pentru protejarea cetățenilor. Aceasta va include reflecții cu privire la modul de susținere a autorităților competente, a celor care verifică și cercetează informațiile.

“Vom avea așteptări clare din partea platformelor de a fi mai transparente și de a elimina stimulentele financiare pentru a răspândi dezinformarea. Avem multe sondaje diferite care arată că minciuna zboară mai repede și se vinde mai bine. Acest lucru trebuie oprit și minimizat”, a mai spus Jourová.

Vicepreședinta Comisiei Europene a afirmat încă de acum două luni că, în contextul pandemiei de COVID-19, Rusia a răspândit informații false împotriva Uniunii Europene pentru a provoca teamă și a spus că China are tendința să recurgă la propagandă.

Mai multe rapoarte realizate în această perioadă de unitatea de combatere a dezinformării din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă au relevat existența unei strategii coordonate prin care actori dinspre Moscova și Beijing au urmărit să discrediteze Uniunea Europeană.

Atenția acordată Chinei intervine și în condițiile în care au apărut informații că Beijingul ar fi făcut presiuni diplomatice pentru ca oficialii europeni să înlăture anumite paragrafe din rapoartele UE privind dezinformarea, iar autoritățile chineze au cenzurat un articol publicat de ambasadorii țărilor UE în China.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană, a doua etapă a consultării cu partenerii sociali privind asigurarea unor salarii minime echitabile pentru toți lucrătorii din UE

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Miercuri, 3 iunie, Comisia Europeană lansează a doua etapă a consultării cu sindicatele și cu organizațiile patronale europene cu privire la modul de asigurare a unor salarii minime echitabile pentru toți lucrătorii din Uniunea Europeană. Aceasta este continuarea primei etape a consultării, care s-a desfășurat în perioada 14 ianuarie – 25 februarie 2020, la care Comisia a primit răspunsuri din partea a 23 de parteneri sociali din întreaga UE. Pe baza răspunsurilor primite, Comisia a concluzionat că sunt necesare acțiuni suplimentare la nivelul UE, precizează un comunicat

Deja o prioritate politică pentru Comisia von der Leyen, evenimentele recente au consolidat și mai mult solicitarea de eforturi ale UE pentru reducerea inegalităților salariale în creștere și a sărăciei persoanelor încadrate în muncă.

UE a fost deosebit de afectată de pandemia de coronavirus, cu efecte negative asupra economiilor statelor membre, asupra întreprinderilor și asupra veniturilor lucrătorilor și familiilor acestora. Asigurarea faptului că toți lucrătorii din UE câștigă un trai decent este esențială pentru redresare, precum și pentru construirea unor economii echitabile și reziliente, iar salariile minime joacă un rol important. Salariile minime sunt relevante atât în țările care se bazează exclusiv pe nivelurile salariale convenite în mod colectiv, cât și în cele cu un salariu minim prevăzut de lege.

Salariile minime care sunt negociate în mod corespunzător cu partenerii sociali, respectate și actualizate pot:

  • să pună la dispoziția lucrătorilor vulnerabili o rezervă financiară pentru perioade dificile
  • să creeze stimulente mai puternice pentru muncă, îmbunătățind astfel productivitatea
  • să reducă inegalitățile salariale în societate
  • să sporească cererea internă și reziliența economiei
  • să contribuie la eliminarea diferențelor de remunerare între femei și bărbați.

Atunci când sunt stabilite la niveluri adecvate și ținând seama de condițiile economice, salariile minime reprezintă un sprijin pentru lucrătorii vulnerabili și contribuie la menținerea atât a ocupării forței de muncă, cât și a competitivității întreprinderilor.

Prin această acțiune, Comisia nu urmărește stabilirea unui salariu minim european uniform, nici armonizarea sistemelor minime de stabilire a salariilor. Orice eventuală măsură ar urma să fie aplicată diferit, în funcție de sistemele de stabilire a salariului minim și de tradițiile statului membru, cu respectarea deplină a competențelor naționale și a libertății contractuale a partenerilor sociali.

Documentul de consultare din a doua etapă stabilește posibile căi de acțiune a UE pentru a se asigura că salariile minime sunt stabilite la niveluri adecvate și că ele protejează toți lucrătorii. Negocierile colective joacă un rol esențial, astfel cum s-a subliniat în răspunsurile partenerilor sociali cu ocazia primei etape a consultării. Prin urmare, inițiativa UE ar urmări să garanteze că:

  • salariile sunt stabilite ca urmare a unor negocieri colective care funcționează bine;
  • cadrele naționale permit stabilirea și actualizarea regulată a salariilor minime obligatorii, pe baza unor criterii clare și stabile;
  • partenerii sociali sunt implicați în mod efectiv în stabilirea prin lege a salariului minim pentru a sprijini gradul de adecvare al salariului minim;
  • variațiile salariului minim și exceptările sunt eliminate sau limitate;
  • cadrele naționale privind salariul minim sunt respectate în mod efectiv și că există mecanisme de monitorizare.

Partenerii sociali sunt invitați să răspundă la întrebările adresate în cadrul consultării până la 4 septembrie 2020. Aceasta include tipul de instrument considerat ca fiind cel mai potrivit. Comisia are în vedere atât instrumente legislative, cât și instrumente nelegislative, și anume o directivă în domeniul condițiilor de muncă și, respectiv, o recomandare a Consiliului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending