Președintele Comisiei pentru afaceri europene din Senatul României, Lucian Rusu, a semnat, alături de reprezentanți parlamentari din alte șase state membre ale UE, o scrisoare comună prin care solicită introducerea unei clauze de coeziune în viitorul Fond european pentru competitivitate.
„Europa nu poate fi competitivă dacă marile investiții se concentrează doar în câteva state membre! România trebuie să aibă șanse reale de a atrage investiții și de a participa la dezvoltarea industriilor viitorului”, a transmis Rusu într-o conferință de presă, alături de colegii săi, Ovidiu Cimpean, vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților, și Diana Stoica, președinta aceleiași comisii.
Potrivit președintelui Comisiei pentru afaceri europene din Senatul României, acest demers este sprijinit de reprezentanții comisiilor pentru afaceri europene din ambele Camere ale Parlamentului României și coordonat cu Ministerul Afacerilor Externe și urmărește ca „fondurile europene să ofere oportunități reale de dezvoltare și statelor și regiunilor care recuperează decalaje economice.”
„Pentru România, miza este concretă: investiții, o industrie puternică, inovare și locuri de muncă bine plătite. Vrem ca inginerii, cercetătorii, antreprenorii și tinerii noștri să poată construi aici, acasă, industriile viitorului, inclusiv în regiunile care au nevoie de mai multe investiții și oportunități economice. Nu vrem o Europă cu două viteze. Vrem o Europă competitivă, în care România să aibă șanse reale de dezvoltare”, a mai spus Lucian Rusu.
Sâmbătă, președinția irlandeză a Consiliului UE a propus reducerea cu 141 de miliarde de euro a viitorului buget multianual al UE, aducându-l la 1,622 trilioane de euro la prețurile din 2025 pentru perioada de șapte ani cuprinsă între 2028 și 2034.
Propunerea irlandeză se concentrează pe reduceri semnificative la programele susținute de așa-numiții „frugali”, care preferă să se autodenumească „modernizatori”. Fondurile alocate competitivității ar scădea cu 13%, iar cele destinate cooperării globale cu 17%.
În schimb, politicile tradiționale, precum agricultura și coeziunea, sunt în mare parte menajate, înregistrând o reducere de doar 3%. Acestea sunt susținute de „Prietenii coeziunii”, un grup format din 17 țări din Europa de Sud și de Est, printre care Italia și România.
De cealaltă parte, grupul „Prietenii Coeziunii” a primit cu un suspin de ușurare vestea că fondurile destinate agricultorilor și regiunilor lor cele mai sărace au fost ferite de reduceri semnificative. Totuși, aceștia afirmă că viitorul buget pare lipsit de ambiție, având în vedere provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană.
Negociatorii sunt dornici să ajungă la un acord până la finalul acestui an, pentru a se asigura că bugetul va fi în vigoare la expirarea celui actual și pentru a evita ca discuțiile să fie afectate de alegerile naționale din Franța, Polonia și alte țări.
