Connect with us

INTERNAȚIONAL

Președintele Conferinței pentru Securitate de la München se teme de o ”ruptură epocală” în relația transatlantică înaintea summiturilor G7 și NATO

Published

on

Preşedintele Conferinţei pentru Securitate de la München, Wolfgang Ischinger, a descris actuala criză din relaţia transatlantică drept o ”ruptură epocală” în istoria Occidentului, relatează agenţia DPA cu privire la un interviu pe care ambasadorul german l-a acordat agenției, notează Agerpres.

FOTO: Munich Security Conference

Ceea ce avem acum este un proces mult mai grav, întrucât odată cu el sunt zdruncinate elemente fundamentale ale Occidentului şi valori occidentale”, a spus Ischinger, făcând o comparație între criza de acum axată pe schimburile comerciale, acordul nuclear cu Iranul și schimbările climatice și cea din 2002, când Germania şi Franţa au refuzat să se alăture Statelor Unite în războiul din Irak, fapt care tensionat la acel moment relaţia transatlantică. 

Semnalele experimentatului ambasador german vin în condițiile în care SUA au anunţat pe 31 mai introducerea de taxe vamale pe importurile de oţel şi aluminiu provenite din Uniunea Europeană, precum şi din Mexic şi Canada. La rândul său, Uniunea Europeană a confirmat că intenţionează să adopte din iulie măsuri de retorsiune la decizia SUA, precizând că doreşte să impună taxe la unele produse importate din SUA, în valoare totală de aproximativ 2,8 miliarde de euro (3,3 miliarde de dolari). Discuții pe acest subiect sunt așteptate să fie discutate la summitul G7 din Canada din 8-9 iunie la care vor participa atât președintele SUA, cât și liderii Germaniei și Franței și cei ai instituțiilor UE.

În opinia lui Wolfgang Ischinger, europenii trebuie să reacţioneze în faţa acestei crize cu mai multă încredere în forţele proprii.

Săritul din trenul în mers trebuie să înceteze”, consideră el, potrivit sursei citate.

Citiți și Corespondența CaleaEuropeana.ro de la Conferința pentru Securitate de la München 2018

Președintele Conferinței pentru Securitate de la München, a cărei ediție din acest an s-a concentrat pe tema ”între marginea prăpastiei și înapoi”crede că Trump nu este singurul vinovat pentru această situaţie.

Nu trebuie să căutăm toate greşelile de cealaltă parte a Atlanticului”, a subliniat Ischinger, dând ca exemplu ce amplifică această criză refuzul Germaniei de a-şi suplimenta bugetul apărării conform regulilor NATO.

Citiți și Jens Stoltenberg avertizează SUA și Europa să își rezolve dezacordurile înaintea summitului aliat din iulie: Trebuie limitate consecințele negative asupra NATO

De altfel, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și-a manifestat regretul față de dezacordurile majore între Statele Unite şi aliații europeni cu privire la comerţ şi acordul nuclear cu Iranul înaintea unei întâlniri a miniștrilor Apărării din țările aliate în care sunt pregătite deciziile summitului Alianţei Nord-Atlantice, programat pentru luna iulie la Bruxelles.

Cel mai bun lucru ar fi, desigur, dacă aceste diferențe ar fi rezolvate; comerțul, clima și toate celelalte probleme. Dar, atâta timp cât nu sunt rezolvate, trebuie să mă concentrez asupra modului de reducere, limitare a consecințelor negative asupra NATO. Și până acum am avut un succes, deoarece realitatea este că, atunci când vine vorba de NATO, legătura transatlantică a fost consolidată”, a declarat Stoltenberg, în prefațarea reuniunii la care se vor discuta și cheltuielile militare, un capitol la care Germania este intens criticată.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

MAE: Un angajat al Ambasadei României la Washington, testat pozitiv cu COVID-19

Published

on

Un membru al personalului Ambasadei României la Washington a fost testat pozitiv la infecţia cu noul coronavirus, informează Ministerul Afacerilor Externe.

Potrivit unui comunicat al MAE, starea de sănătate a persoanei este bună şi se află sub supraveghere medicală.

Au fost dispuse măsurile care se impun în relaţia cu autorităţile din statul de reşedinţă, respectiv măsuri de protecţie pentru restul colectivului misiunii diplomatice şi membrii de familie.

Totodată, MAE precizează că, pentru perioada următoare, activitatea uzuală a Ambasadei României în Statele Unite ale Americii va fi adaptată pentru limitarea expunerii celorlalţi membri ai misiunii, fiind întreprinse toate măsurile necesare de distanţare socială şi autoizolare impuse de această situaţie, activităţile curente în mediul online fiind menţinute.

Statele Unite ale Americii au înregistrat duminică 59.747 de noi cazuri de coronavirus şi 442 de decese legate de COVID-19 în 24 de ore, conform bilanţului zilnic al Universităţii Johns Hopkins. Numărul total de cazuri confirmate a ajuns la 3.301.820, iar numărul deceselor, la 135.171, conform bilanțului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Marea Britanie deschide ușa ”profesioniștilor din întreaga lume”, printr-un sistem de imigrație post-Brexit bazat pe puncte. Care sunt regulile pe care muncitorii străini vor fi nevoiți să le respecte

Published

on

Regatul Unit a dat publicității detaliile sistemului de imigrare bazat pe puncte, care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021, moment în care se încheie perioada de tranziție post-Brexit.

Acest sistem, anunțat la mijlocul lunii februarie, de tip australian, a fost promis de Partidul Conservator în campania electorală care a precedat alegerile anticipate din luna decembrie a anului 2019, în urma cărora formațiunea politică condusă de premierul britanic Boris Johnson a reușit să obțină o majoritate clară.

Guvernul a promis că va reduce imigraţia slab calificată şi o va facilita pe cea a profesioniştilor calificaţi.

Potrivit unui document de 130 de pagini, ”cei mai buni din întreaga lume” vor avea prioritate la intrarea în Marea Britanie, angajații din domediul sănătății primind permis de ședere în regim de urgență, în termen de trei săptămâni,  în contextul în care pandemia de coronavirus a dus la modificarea criteriilor de imigrație, potrivit The Guardian, citat de Digi24. De asemenea, aceștia vor plăti taxe de imigrare mai mici, potrivit ministrului de interne Priti Patel.

Conform acesteia, angajatorii vor fi încurajați să investească în lucrători din Marea Britanie, după ce se încheie perioada de tranziție post-Brexit. Angajaţii din Uniunea Europeană vor fi evaluaţi după aceleaşi criterii ca şi cei din afara Uniunii. Numărul celor care pot intra în Regatul Unit pentru a lucra nu va fi limitat.

”Într-un moment în care un număr mare de oameni din Marea Britanie își caută de lucru, noul sistem bazat pe puncte va încuraja angajatorii să investească în forța de muncă din Marea Britanie, în loc să se bazeze pur și simplu pe forța de muncă din străinătate. Dar facem și schimbările necesare pentru ca angajatori să-i atragă pe cei mai buni profesionișit din întreaga lume să vină în Marea Britanie”, a menționat oficialul britanic.

Totuși, acest lucru nu este valabil și pentru asistenții sociali și îngrijitori.

În ceea ce-i privește pe studenții străini, aceștia vor putea rămâne în Marea Britanie cel puțin doi ani după terminarea studiilor. Ministrul spune că acest lucru va contribui la retenția ”celor mai buni studenși” în țară.

Noul sistem, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2021, are așadar la bază o grilă de punctaj, lucrătorii străini care doresc să lucreze în Regatul Unit fiind nevoiți să aibă o calificare, să beneficieze de un ”sponsor aprobat” și să vorbească limba engleză la nivelul solicitat, criterii obligatorii pentru care primesc 50 de puncte.

Cel care depune cererea de imigrare trebuie să obțină cel puțin 70 de puncte pentru ca aceasta să fie aprobată, puncte suplimentare fiind acordate pentru doctorat în domeniul ştiinţific, tehnologic, ingineriei sau matematicii, relevant pentru locul de muncă, doctorat într-un domeniu relevant pentru locul de muncă sau dacă acesta va ocupa un loc de muncă într-o ocupaţie cu deficit de forţă de muncă.

©gov.uk

Lucrătorii din domeniul agricol

Noul sistem a stârnit avertismente cu privire la lipsa muncitorilor sezonieri din domeniul agricol. Au fost operate modificări, dar care nu sunt complementare cu recomandările Uniunii Naționale a Agricultorilor. Documentul actualizat privind imigrația nu oferă detalii noi în acest sens, spunând că sectorul va fi reevaluat la sfârșitul acestui an după încheierea unei scheme pilot.

Dovada cunoașterii limbii engleze, obligatorie

Documentul subliniază pentru prima dată detaliile privind testarea cunoștilor de limbă engleză, măsură care se va aplica pentru toți imigranții. În viitor, cei care vor sosi în Regatul Unit vor fi nevoiți să demonstreze competențele lignvistice, dovedind că ”au trecut un test de limbă engleză” sau că au îndeplinit ”nivelurile solicitate în urma unei cereri anterioare, acceptate, de imigrare”.

Cercetătorii, inginerii și artiștii, pe calea ”talentelor globale”

La 20 februarie 2020, Guvernul de la Londra a lansat ruta ”talentelor globale”, în încercarea de a atrage cei mai înalt calificați indivizi, liderii de mâine în domeniul cercetpțrii, ingineriei, artelor (cinematografie, design vestimentar sau arhitectură), tehnologiei digitale.

De cererile acestora se va ocupa o unitate special creată în cadrul Guvernului. Astfel, cei care se încadrează în această categorie vor beneficia de o procesare mai rapidă a cererii de imigrare, care trebuie să privească aviz favorabil din partea Societății Regale, Academiei Regale de Inginerie sau Consiliului de Arte din Anglia.

Premierul Boris Johnson a declarat că Marea Britanie va avea un sistem de imigrație ”uman și sensibil”.

Totuși, Laburiștii din opoziție spun că vor examina propunerile ”cu foarte multă atenție” și că guvernul ”s-a grăbit cu legislația privind imigrația, în mijlocul unei pandemii globale”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Apărarea multilateralismului și consolidarea solidarității internaționale, baza agendei UE pentru cea de-a 75-a Adunare Generală a ONU

Published

on

© European Union, 2019

Consiliul a adoptat astăzi concluzii care stabilesc prioritățile UE pentru cea de-a 75-a Adunare Generală a Națiunilor Unite (septembrie 2020 – septembrie 2021), sub tema „Apărarea multilateralismului și a unei ONU puternice și eficiente, care oferă avantaje tuturor”, informează un comunicat.

În concluziile sale, Consiliul subliniază că, așa cum a demonstrat izbucnirea COVID-19, cooperarea multilaterală este mai necesară ca oricând. Prin urmare, ordinea internațională bazată pe reguli – cu ONU în centrul său – și consolidarea solidarității și cooperării internaționale trebuie menținute.

Pentru cea de-a 75-a Adunare Generală a ONU, UE se va concentra pe priorități cheie precum drepturile omului și egalitatea de gen, promovarea păcii și securității, construirea unei globalizări corecte, accelerarea tranziției globale către un viitor durabil și neutru din punct de vedere climatic și conducerea tranziției către o nouă lume digitală. De asemenea, conservarea spațiului umanitar și asigurarea respectării dreptului internațional umanitar și a principiilor umanitare vor rămâne la fel de importante pentru UE.

Nu în ultimul rând, concluziile afirmă că UE va sprijini în continuare ONU ca forum indispensabil pentru soluții multilaterale la provocările globale și va continua să demonstreze leadership global, în vederea promovării unei lumi mai sigure și mai bune pentru toți.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending