Însărcinați de guvernele de la Paris și Berlin, experții franco-germani au prezentat o propunere de reforme structurale radicale pentru Uniunea Europeană, în contextul lansării discuțiilor privind extinderea Uniunii Europene prin aderarea unor noi state membre până la sfârșitul deceniului, documentul consultat de Politico Europe urmând a fi dezbătut de miniștrii afacerilor europene din statele membre înainte de summitul informal de la Granada de la începutul lunii octombrie.
Raportul, comandat de cele mai mari două țări ale UE, vizează revizuirea normelor și pregătirea pentru guvernarea într-o uniune formată din 30 sau mai multe țări, iar autorii preconizează un model de UE în patru cercuri concentrice, arată sursa citată.
“1. Cercul interior; 2. UE; 3. Membrii asociați; 4. Comunitatea politică europeană“, scriu ei în documentul de 60 de pagini intitulat “Sailing on High Seas: Reforming and Enlarging the EU for the 21st Century“.
Miniștrii afacerilor europene din statele membre vor discuta miercuri acest document, pregătind terenul pentru viitorul summit al liderilor naționali din octombrie, în cadrul căruia se așteaptă ca extinderea să fie pe primul loc pe ordinea de zi. În luna octombrie vor avea loc trei summit-uri europene. Primele două, la Palacio de Congresos din Granada, vor fi cel de-al treilea summit al Comunității Politice Europene, urmat de un summit informal al celor 27 de lideri ai statelor două, și se vor desfășura în perioada 5-6 octombrie. Cel de-al treilea summit va fi Consiliul European din toamnă de la Bruxelles, din perioada 26-27 octombrie.
“Este clar că extinderea UE și reforma UE merg mână în mână. Și trebuie să începem cu acest lucru acum”, a declarat, la Bruxelles, ministrul german pentru Europa, Anna Lührmann, în fața presei.
Raportul întocmit de un grup de 12 experți propune reforme radicale pentru a raționaliza structura UE, inclusiv reducerea numărului de comisari și de membri ai Parlamentului European, precum și eliminarea vetourilor naționale. De asemenea, studiul analizează mai multe opțiuni privind modul de funcționare a unei UE mai mari, inclusiv un buget mai mare, legarea mai strictă a plăților UE de condițiile statului de drept și trecerea la votul majoritar în locul unanimității în Consiliul European. Într-un demers care s-ar putea dovedi controversat pentru Franța și Germania, experții propun, de asemenea, redistribuirea unei ponderi mai mari a votului în cadrul Consiliului UE.
Documentul ia în calcul două ferestre de oportunitate privind această reformă cu măsuri pe termen scurt până la alegerile europene din 6-9 iunie 2024 și măsuri pe termen lung care vizează noul ciclu instituțional 2024-2029 în urma scrutinului de anul viitor.
Tema extinderii a căpătat însă un nou impuls în ultimul an, după un discurs susținut la Praga, în august 2022, de cancelarul german Olaf Scholz, care a evocat ”o Uniune Europeană cu 30 sau 36 de state” și cerut înlăturarea dreptului de veto în politică externă și politică fiscală în perspectiva extinderii UE.
În acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a folosit prilejul ultimului său discurs privind Starea Uniunii Europene înainte de alegerile europene pentru pentru a pleda în favoarea stabilirii unei viziuni europene cu privire la extinderea UE ca parte a “chemării istoriei” și a solicitat ca acest proces să avanseze fără să se aștepte modificarea tratatelor Uniunii Europene.
De altfel, la Consiliul European din iunie 2023, liderii celor mai mari zece țări UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, au demarat un proces de reflecție strategică privind extinderea UE, concomitent cu gestul președintelui Consiliului European Charles Michel de a da startul discuțiilor între liderii UE privind următoarea agendă strategică 2024-2029, cu “extinderea UE în centrul dezbaterilor”, și prin care Uniunea trebuie să decidă ce fel de putere geopolitică și economică își dorește să fie. Subiectul a fost reluat, ulterior, la Forumul Strategic de la Bled din Slovenia de către președintele Consiliului European Charles Michel, care a subliniat că extinderea UE nu mai reprezintă un vis și a avansat ca termen anul 2030 pentru ca atât UE, cât și potențialii noi membrii să fie pregătiți pentru integrare. Concomitent, la reuniunea anuală a ambasadorilor francezi peste hotare, președintele Macron a relansat ideea unei “Europe cu mai multe viteze” pentru extinderea UE, punctând că cu 32 sau 35 de membri nu va fi ușor să avansăm.
Atât Ucraina, cât și Republica Moldova au primit statutul de țară candidată la UE în iunie 2022, iar mai multe voci cer ca Uniunea Europeană să adopte decizia deschiderii negocierilor de aderare cu cele două țări la summitul european din decembrie.
Opt sunt țările care au statut de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană: Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Cu trei dintre acestea – Muntenegru, Serbia și Turcia – negocierile de aderare au fost deschise, cu particularități diferite. Negocierile cu Muntenegru și Serbia sunt cele mai avansate, deși trenează, în timp ce tratativele de extindere cu Turcia, lansate în 2005, sunt blocate din cauza variilor tensiuni geopolitice și a incompatibilităților de viziuni politice.