Președintele Consiliului European, Charles Michel, a acuzat Kremlinul că a creat ”scena unei crime în Ucraina” în încercarea de a ”restaura vechiul imperiu rus”, atrăgând atenția că țara invadată de Moscova trebuie sprijinită pentru ca alte țări să nu fie ”tentate să copieze acțiunile”.

”Ucraina este scena unei crime. Autorul crimei se află chiar în această cameră. Știți cine sunteți. Kremlinul visează să restaureze vechiul imperiu rus. După Ucraina, cine va fi următorul? Cine va fi următorul care va satisface fantezia lui Putin din trecut? Și dacă Rusia reușește în Ucraina, ce alte țări vor fi tentate să îi copieze acțiunile? La locul acestei crime, avem și victima, atacată. Ucraina și toți ucrainenii, luptând într-o bătălie pe care nu au început-o, apărându-și țara împotriva unui război pe care nu l-au dorit și protejându-și copiii împotriva unei suferințe pe care nimeni nu o merită. Încercând să îi salveze de o altă oroare a acestui război – răpirea lor forțată în Rusia.  Așa-numitele <<adopții>>. În realitate, acestea sunt deportări de copii”, a semnalat oficialul european în cadrul unei dezbateri a Consiliului de Securitate al ONU, în contextul celei de-a 78-a Adunări Generale a Organizației Națiunilor Unite.

Acesta a lansat audienței, inclusiv reprezentanților Rusiei, o serie de întrebări pentru a consolida ideea că deportarea copiilor ucraineni reprezintă ”o încercare de genocid cultural”: ”Ați putea suporta să vi se fure copilul și să fie deportat? Copilul vostru să își uite familia, limba, țara?”

”Apărându-și copiii, ucrainenii apără ce au mai de preț: familiile lor, viitorul lor, libertatea lor. Acesta este motivul pentru care noi, Uniunea Europeană, suntem ferm alături de Ucraina pentru a se apăra singură. Atâta timp cât cei nevinovați sunt atacați, îi vom ajuta să se apere singuri. Și vom rămâne alături de ei, atâta timp cât va fi nevoie”, a completat președintele Consiliului European.

Acesta a reamintit care este misiunea ONU, și anume aceea de a asigura și menține pacea mondială și respectarea dreptului internațional.

”La acest loc al crimei, avem și martori, cu toții din întreaga lume. Și noi toți, care stăm chiar aici, martorii din acest Consiliu de Securitate. Ce am făcut în legătură cu această crimă? Ce am făcut în legătură cu această agresiune? Ce am făcut când unul dintre membrii permanenți își atacă vecinul? Ce am făcut, în timp ce acesta își exercită dreptul de veto împotriva fiecăruia dintre noi și împotriva principiilor fundamentale ale Cartei ONU? Oare nu stăm împreună în această cameră pentru un singur motiv și un singur motiv? Pentru a proteja pacea și securitatea pentru toți oamenii, indiferent de țara sau continentul lor”, s-a întrebat Michel.

Președintele Consiliului European a lansat un apel la adresa națiunilor ”puternice și responsabile” să nu închidă ochii în fața acestor crime, deoarece ”avem cu toții această responsabilitate”.

”O responsabilitate de a pune capăt războiului și o responsabilitate de a lucra pentru pace. O pace dreaptă care să respecte Carta ONU și principiile sale fundamentale, integritatea teritorială a fiecărei națiuni suverane. O pace dreaptă care nu va dura niciodată dacă crimele rămân nepedepsite. Acesta este motivul pentru care aș dori să mă adresez direct fiecăruia dintre dumneavoastră, în jurul acestei mese. În calitate de națiuni responsabile, avem cu toții un rol de jucat în construirea păcii și stabilității globale. Aș dori să mă adresez în special stimabilului reprezentant chinez. Ați avertizat Rusia împotriva folosirii armelor nucleare, iar noi salutăm acest lucru. Acum vă cerem să mergeți mai departe. Haideți să ne unim forțele pentru a convinge Rusia să pună capăt acestui război criminal care face atât de multe victime. Haideți să ne unim forțele pentru a convinge Rusia să respecte principiile Cartei ONU”, a fost mesajul lansat de Charles Michel.

În încheiere, acesta a spus că ”trebuie să fim puternici, alături de cei atacați, în special aici, în Consiliul de Securitate. Acesta este motivul pentru care s-a născut această cameră și pentru care ne aflăm astăzi aici: pentru a spune <<nu>> agresiunii. Pentru a proteja pacea, securitatea și cooperarea, între oameni și între toate națiunile noastre”, a conchis președintele Consiliului European.

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu este doar o alegere politică, este singura cale de a ne proteja libertatea, pacea și democrația, a afirmat miercuri președinta acestei țări, Maia Sandu, într-un discurs susținut de la tribuna Adunării Generale a ONU de la New York.

Vorbind de pe podiumului unicului for global, lidera de la Chișinău a subliniat că Moldova este în prima linie a luptei pentru democrație și ține piept amenințărilor hibride.

“De la înalta tribună a ONU am făcut apel către lumea liberă să ne sprijine. Astăzi, lupta pentru democrație în orice colț al lumii este luptă pentru democrație pretutindeni”, a scris Sandu, pe Facebook, după ce a rostit discursul său.

În intervenția națională prezentată plenului celei de-a 78-a sesiuni anuale a forului onusian, Maia Sandu și-a centrat alocuțiunea pe sprijinirea Ucrainei, pe apelul către comunitatea internațională de susținere a Republicii Moldova și pe o pledoarie privind aderarea țării sale Uniunea Europeană.

Ea a precizat că progresul economic, întărirea securității și o democrație consolidată sunt pașii care apropie țara sa de aderarea la UE.

“Aderarea Moldovei la UE nu este doar o alegere politică, este singura cale de a proteja libertatea, pacea și democrația — în Moldova și pe continent”, a subliniat președinta R. Moldova.

“Extinderea UE este unicul mod pentru a ne asigura că vecinătatea noastră rămâne ancorată în lumea liberă și că oferim o viață mai bună pentru cetățenii noștri. Acest lucru va demonstra totodată angajamentul Uniunii pentru pace – însuși motivul pentru care UE a fost construită”, a adăugat Maia Sandu.

În ceea ce privește aderarea la UE, a precizat ea, “suntem adepți ai unui proces echitabil și bazat pe merite, iar noi am continuat să ne facem, conștiincioși, tema pentru acasă”. “În acest sens, fac un apel către Comisia Europeană și toate țările membre ale UE să ne susțină”, a conchis ea

În perioada 18-20 septembrie, Maia Sandu participă la dezbaterile din cadrul Adunării Generale a ONU. Tema centrală a actualei sesiuni a Adunării Generale este „Reconstruirea încrederii şi relansarea solidarităţii globale: accelerarea acţiunii privind Agenda 2030 şi Obiectivele sale de Dezvoltare Durabilă în scopul păcii, prosperităţii, progresului şi sustenabilităţii pentru toţi”.

Aflată la New York, Maia Sandu a primit și Premiul “Freedom Fighter” 2023 din partea think tank-ului Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA).

Programul vizitei a inclus, printre altele, participarea la Summitul privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.

În marja participării la segmentul la nivel înalt al Adunării Generale, Maia Sandu a avut o serie de întrevederi bilaterale cu președintele Confederației Elvețiene, Alain Berset, președinta Slovaciei, Zuzana Čaputová, și prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson.

Discuțiile s-au axat pe aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, derularea reformelor și consolidarea relațiilor bilaterale.

Președintele Klaus Iohannis a apreciat, miercuri, că inițiativa premierului Marcel Ciolacu de a acționa Austria la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cazul în care Viena mai exercită încă o dată votul împotriva aderării României la spațiul Schengen reprezintă o “abordare care trebuie foarte bine analizată”.

“Această abordare trebuie foarte bine analizată și dacă este posibilă o soluționare pe această cale, atunci cu siguranță vom ști care este această posibilitate”, a susținut președintele Iohannis, în cadrul unor declarații de presă susținute la New York, în marja participării la lucrările Adunării Generale a ONU.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat săptămâna trecută într-un interviu pentru publicația austriacă Der Standard că România va da în judecată Austria la Curtea Europeană de Justiție pentru despăgubiri dacă Viena își va menține veto-ul privind aderarea României la spaţiul Schengen.

Drept reacție, ministrul austriac al afacerilor europene, Karoline Edtstadler (Partidul Popular, ÖVP, al cancelarului), a reiterat preocupările Austriei legate de o extindere a spaţiului Schengen, precizând că “veto-ul austriac în privinţa Schengen nu este îndreptat împotriva României, ci împotriva unui sistem care nu mai funcţionează”.

Cu toate acestea, premierul Ciolacu și-a întărit afirmația inițială la debutul acestei săptămâni, declarând că, în cazul în care Austria va vota, la Consiliul JAI din luna decembrie, împotriva aderării României la Schengen, va ataca decizia la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), demers în care va dori să aibă instituţiile europene drept parteneri.

Mai mult, în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o cu conducerea companiei austriece OMV, premierul a precizat că speră că opoziția Austriei privind aderarea României la Schengen nu va afecta imaginea OMV în România.