Connect with us

ROMÂNIA

Președintele Klaus Iohannis: Declaraţia Summitului de la Sofia reflectă angajamentul UE faţă de regiunea Balcanilor de Vest

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a participat joi la Summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest, desfăşurat la Sofia, a apreciat că Declaraţia adoptată la această reuniune reflectă angajamentul UE faţă de regiunea Balcanilor de Vest. Totodată, șeful statului s-a exprimat în favoarea continuării unui dialog constructiv între UE și SUA, în contextul instituirii unor taxe vamale la importurile de oțel și aluminiu și retragerea din acordul nuclear cu Iran.

Foto: Administrația Prezidențială

Discuțiile din cadrul reuniunii informale a Consiliului European de miercuri, s-au concentrat pe următoarele teme: domeniul digital, cercetare și inovare. De asemenea, s-a discutat situația privind retragerea Statelor Unite ale Americii din Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune (JCPOA) și decizia adoptată de SUA privind instituirea unor taxe vamale la importurile de oțel și aluminiu.

Referitor la domeniile digital, cercetare și inovare, discuțiile au reliefat importanța strategică a acestora pentru competitivitatea internă și externă a Uniunii, precum și provocările curente în dezvoltarea acestor domenii. Liderii europeni au agreat reflectarea discuțiilor în concluziile Consiliului European din iunie, informează sursa citată.

În acest context, președintele a evidențiat potențialul major al Uniunii Europene în domeniul cercetării-inovării, care trebuie valorificat suplimentar, prin utilizarea și promovarea tuturor capacităților existente. Președintele Klaus Iohannis și-a exprimat susținerea pentru viitorul program-cadru dedicat cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării, Horizon Europe, care va contribui la întărirea capacităților UE de a produce și utiliza cunoștințe, la reducerea decalajelor în materie de inovare și dezvoltare tehnologică și la sprijinirea inovării disruptive, ținând cont de faptul că, în contextul competiției globale, este nevoie de un sprijin dedicat pentru acest tip de inovare.

Cu referire la domeniul digital, Iohannis a afirmat că definitivarea Pieței Unice Digitale reprezintă un obiectiv prioritar la nivel european, inclusiv din perspectiva contribuției la menținerea și consolidarea competitivității economice.

În ceea ce privește cele două pachete, legislativ și non-legislativ, respectiv pachetul privind datele și Programul Digital, lansate recent de Comisia Europeană, „Președintele Klaus Iohannis a arătat că acestea vor contribui la asigurarea securității cibernetice în noua eră digitală și, în același timp, vor permite cetățenilor UE să aibă un control mai bun asupra datelor lor personale, iar companiilor să reducă birocrația, astfel încât încrederea consumatorilor să fie consolidată”.

Un alt subiect abordat a vizat decizia adoptată de SUA privind instituirea unor taxe vamale la importurile de oțel și aluminiu. În acest context, liderii europeni au reiterat importanța menținerii unității și au evidențiat necesitatea unei abordări comune UE 28 în procesul de negociere cu Statele Unite ale Americii.

„Președintele României s-a exprimat în favoarea continuării unui dialog constructiv între UE și SUA privind chestiunile comerciale de interes comun, în vederea atingerii obiectivului Uniunii Europene de scutire permanentă de la aplicarea măsurilor tarifare anunțate de Statele Unite privind importurile de oțel și aluminiu”. Cu acest prilej, Iohannis s-a pronunțat pentru menținerea unei relații transatlantice puternice și coerente, în beneficiul securității și prosperității ambelor părți.

Referitor la situația creată prin retragerea Statelor Unite ale Americii din Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune, liderii UE au reafirmat necesitatea continuării aplicării JCPOA în condițiile respectării acordului de către Iran și s-au exprimat în favoarea păstrării unității UE 28 și protejării intereselor economice și comerciale ale operatorilor europeni posibil afectați.

Președintele României a reiterat sprijinul pentru continuarea implementării JCPOA, precum și importanța majoră a dialogului cu SUA, în vederea identificării unei soluții durabile a dosarului iranian, pe toate componentele care preocupă comunitatea internațională.

Summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest

Președintele Klaus Iohannis a apreciat faptul că Declarația adoptată după Summit reflectă angajamentul Uniunii față de regiunea Balcanilor de Vest, precum și atașamentul față de principiul meritelor proprii, în sensul că fiecare partener este evaluat individual în funcție de rezultatele obținute. Președintele României a afirmat că ideea de conectivitate trebuie înțeleasă, în primul rând, în termeni de valori comune, a căror asumare reprezintă fundamentul central al construcției europene și constituie premisele esențiale ale unei Europe solide, mai stabile și mai prospere: democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Președintele a transmis sprijinul activ al României pentru aceste obiective, evidențiind importanța proiectelor în domeniul conectivității, în infrastructură, energie și rețelele digitale, pentru creșterea convergenței între Uniunea Europeană și regiunea Balcanilor de Vest, inclusiv prin acordarea unui impuls strategiilor macro-regionale, precum Strategia UE pentru Regiunea Dunării, precum și pentru asigurarea obiectivelor de securitate energetică. 

Președintele Klaus Iohannis a reamintit că țara noastră va găzdui, în data de 9 mai 2019, Summitul de la Sibiu privind viitorul Europei, evidențiind faptul că o Uniune puternică și unită va putea fi și pentru Balcanii de Vest o ancoră solidă în direcția reformelor și dezvoltării.  

Declarația de la Sofia

În contextul Summitului Uniunea Europeană – Balcanii de Vest a fost adoptată o declarație politică care evocă, printre altele:

  • Angajamentul neechivoc al UE față de perspectiva europeană a Balcanilor de Vest;
  • Uniunea dorește să-și consolideze și să-și intensifice angajamentul la toate nivelurile pentru sprijinirea transformării politice, economice și sociale a regiunii, inclusiv printr-o asistență sporită, bazată pe progrese tangibile în domeniul statului de drept, și a reformelor socio-economice ale partenerilor din Balcanii de Vest;
  • UE salută angajamentul asumat de partenerii din Balcanii de Vest în ceea ce privește supremația democrației și a statului de drept, în special a luptei împotriva corupției și a crimei organizate, bunei guvernanțe, precum și în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și a drepturilor persoanelor aparținând minorităților. Se subliniază că un rol crucial în procesul de democratizare îl joacă societatea civilă și mass-media independente.
  • Construind pe progresul realizat, inclusiv prin inițiativele regionale, UE se angajează să consolideze substanțial conectivitatea, în toate dimensiunile sale: transport, energie, digital, economie și relații inter-umane;
  • Securitatea energetică va fi prioritizată, inclusiv prin îmbunătățirea eficienței energetice, a interconexiunilor transfrontaliere, prin diversificarea surselor și a rutelor de transport, precum și printr-un mix energetic echilibrat care să integreze energia regenerabilă;
  • UE va acorda o atenție deosebită creării de noi oportunități pentru tineri;
  • UE și partenerii din Balcanii de Vest împărtășesc multe provocări de securitate care necesită acțiuni individuale și colective coordonate; prin acțiune comună, pot fi depășite în mod eficient aceste provocări; cooperarea UE-Balcanii de Vest în gestionarea fluxurilor de migrație ilegală și-a demonstrat valoarea și va fi dezvoltată în continuare;
  • Este necesară întărirea cooperării în combaterea terorismului și a extremismului, inclusiv în ceea ce privește finanțarea, radicalizarea și întoarcerea luptătorilor străini;
  • Dezinformarea și alte activități hibride vor fi combătute împreună printr-o mai bună colaborare în ceea ce privește reziliența, securitatea cibernetică și comunicarea strategică.

Declarația este însoțită de o anexă, Agenda de priorități de la Sofia, cuprinzând acțiuni concrete care pot fi implementate în perioada imediat următoare și care să ajute la creșterea gradului de conectivitate și armonizare în regiune, precum și între regiune și UE.

 

 

.

NATO

Premierul Viorica Dăncilă la NATO: România susține consolidarea relaţiei transatlantice, indispensabilă pentru securitatea euro-atlantică

Published

on

România rămâne un aliat de încredere al NATO, a declarat, miercuri, la Bruxelles, premierul Viorica Dăncilă, la finalul întrevederii cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

Este un moment important pentru România – în prima parte a acestui an deţinem preşedinţia Consiliului UE şi celebrăm, totodată, 15 ani de la aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. În egală măsură, în 2019 NATO împlineşte 70 de ani de la fondarea sa. Toate aceste repere ne îndeamnă la o reflecţie strategică asupra modalităţilor de a răspunde cât mai eficient provocărilor cu care ne confruntăm împreună. Sub aceste auspicii, l-am asigurat pe secretarul general că România rămâne un aliat de încredere, susţine ferm o Alianţă puternică şi consolidarea relaţiei transatlantice, indispensabilă pentru securitatea euro-atlantică“, a susținut Viorica Dăncilă. 

Citiți și NATO și-a prezentat așteptările față de președinția română a Consiliului UE: România este un aliat solid și foarte apreciat, iar contribuțiile sale ne fac mai puternici

Premierul Viorica Dăncilă a efectuat miercuri o vizită de lucru la sediul NATO, întrevederea cu secretarul general Jens Stoltenberg având loc cu scopul trecerii în revistă a principalelor subiecte aflate pe agenda Alianţei, cu accent pe temele de interes pentru România şi pe contribuţiile ţării noastre la implementarea politicilor şi deciziilor aliate.

Agenda întrevederii a cuprins subiecte de importanță majoră pentru Alianța Nord-Atlantică, precum evoluția situației de securitate din zona Mării Negre și implementarea deciziilor aliaților privind consolidarea posturii de descurajare şi apărare, dar și angajamentele  asumate de statele aliate în legătură cu conceptul celor 3 C – cash, capabilities, contribution.

.

Continue Reading

#RO2019EU

NATO și-a prezentat așteptările față de președinția română a Consiliului UE: România este un aliat solid și foarte apreciat, iar contribuțiile sale ne fac mai puternici

Published

on

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a salutat miercuri contribuția și angajamentul României în cadrul Alianței Nord-Atlantice, mai ales în contextul aniversării anul acesta a 15 ani de la aderarea la Alianță și în condițiile în care Bucureștiul exercită președinția Consiliului Uniunii Europene.

”România este un aliat solid și foarte apreciat. Acesta este anul în care sărbătorim 15 ani de când România s-a alăturat NATO. Ați contribuit la menținerea securității comune, iar contribuțiile României ne fac mai puternici”, a spus Stoltenberg în cadrul unor declarații de presă comune cu premierul Viorica Dăncilă, aflată într-o vizită de lucru la sediul Alianței.

Înaltul oficial aliat a exprimat și așteptările pe care NATO le are de la președinția în exercițiu a Consiliului UE

”România și-a asumat președinția Consiliului Uniunii Europene pentru prima oară la 1 ianuarie. NATO și Uniunea Europeană lucrează din ce în ce mai aproape în domenii care includ mobilitatea militară, securitatea cibernetică și securitatea maritimă. Ne bucurăm că există planuri de întărire a cooperării UE-NATO pe durata președinției române”, a spus Jens Stoltenberg.

Secretarul general al Alianței a enumerat contribuțiile pe care România le aduce securității euro-atlantice, încurajând totodată țara noastră să continue pe calea alocării a 2% din PIB pentru Apărare și pe menținerea contribuțiilor la misiunile aliate.

România joacă un rol crucial în asigurarea securității în zona Mării Negre, incluzând găzduirea unei brigade conduse de forțele armate române la Craiova. De asemenea, România găzduiește facilitatea de apărare antibalistică la Deveselu care contribuie la asigurarea securității euro-atlantice. (…) Ne confruntăm cu o lume din ce în ce mai periculoasă și imprevizibilă, așa încât este important ca noi să investim în apărare. De aceea, privesc cu bucurie planurile României de a aloca 2% din PIB pentru Apărare și intenția de a moderniza forțele sale armate pe parcursul următorului deceniu. Acest efort este important pentru că partajarea echitabilă a responsabilităților înseamnă mai mult decât capacitatea financiară, ci și contribuția la misiunile noastre comune. Încurajez România să continue pe această cale”, a conchis Stoltenberg, care este așteptat săptămâna viitoare la București pentru a lua parte la reuniunea informală a miniștrilor Apărării din țările UE.

Premierul Viorica Dăncilă a efectuat miercuri o vizită de lucru la sediul NATO, întrevederea cu secretarul general Jens Stoltenberg având loc cu scopul trecerii în revistă a principalelor subiecte aflate pe agenda Alianţei, cu accent pe temele de interes pentru România şi pe contribuţiile ţării noastre la implementarea politicilor şi deciziilor aliate.

 

.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Premierul Viorica Dăncilă a participat la ceremonia oficială dedicată Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului: Marcăm astăzi o pagină neagră în istoria  Europei și a lumii întregi

Published

on

,,Marcăm astăzi Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului, prin care onorăm memoria victimelor care au pierit în anii tragici din secolul trecut, o pagină neagră în istoria  Europei și a lumii întregi. Este, în același timp, o dată încărcată de simbolism din perspectiva eforturilor  internaționale de combatere a anti-semitismului și a oricăror forme de discriminare, rasism și xenofobie.”, a evocat demnitarul român în cadrul ceremoniei dedicate Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, organizată la sediul Parlamentului European din Bruxelles, potrivit comunicatului oficial.

Ceremonia a fost  organizată de Congresul Evreiesc European, sub patronajul președintelui Parlamentul European, Antonio Tajani. La eveniment au participat atât înalți oficiali europeni, cât și membri marcanți ai comunității evreiești europene și internaționale. Prim-ministrul român a susținut o alocuțiune în deschiderea evenimentului, în care a evocat memoria victimelor Holocaustului, subliniind, totodată, necesitatea consolidării eforturilor comune europene și internaționale de combatere a antisemitismului și a proliferării oricăror forme de discriminare.

De asemenea, demnitarul român a prezentat importanța pe care o acordă Guvernul României măsurilor de combatere a rasismului, intoleranței, xenofobiei, precum și a discursului bazat pe ură, ca parte integrantă a programului asumat de România la Președinția Consiliului Uniunii Europene.

În luna iunie 2018, la doi ani de la adoptarea definiției, Parlamentul României a adoptat o lege specială privind combaterea antisemitismului, care definește antisemitismul  și incriminează distribuirea și promovarea de materiale cu un conținut antisemit, precum și promovarea de idei, concepții sau doctrine antisemite.

Guvernul României a susținut și susține consolidarea eforturilor pentru includerea în programele educative a problematicii genocidului romilor din perioada celui de-al Doilea Război Mondial și pentru asigurarea unor condiții sociale decente ultimilor supraviețuitori romi ai deportărilor în Transnistria.

Putem spune că România, parcurgând un amplu proces de recuperare a istoriei  care s-a finalizat cu implementarea recomandărilor Comisiei Elie Wiesel, a devenit un model regional în ceea ce privește asumarea trecutului, condamnarea negării Holocaustului și a antisemitismului, astfel încât generațiile tinere să descopere adevărul despre această pagină dramatică de istorie.

Întregul discurs aici.

Citiți și:

Viorica Dăncilă, în vizită de lucru la Bruxelles. Premierul se întâlnește cu secretarul general al NATO

 

Continue Reading

Trending