Connect with us

ROMÂNIA

Președintele Klaus Iohannis: Declaraţia Summitului de la Sofia reflectă angajamentul UE faţă de regiunea Balcanilor de Vest

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a participat joi la Summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest, desfăşurat la Sofia, a apreciat că Declaraţia adoptată la această reuniune reflectă angajamentul UE faţă de regiunea Balcanilor de Vest. Totodată, șeful statului s-a exprimat în favoarea continuării unui dialog constructiv între UE și SUA, în contextul instituirii unor taxe vamale la importurile de oțel și aluminiu și retragerea din acordul nuclear cu Iran.

Foto: Administrația Prezidențială

Discuțiile din cadrul reuniunii informale a Consiliului European de miercuri, s-au concentrat pe următoarele teme: domeniul digital, cercetare și inovare. De asemenea, s-a discutat situația privind retragerea Statelor Unite ale Americii din Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune (JCPOA) și decizia adoptată de SUA privind instituirea unor taxe vamale la importurile de oțel și aluminiu.

Referitor la domeniile digital, cercetare și inovare, discuțiile au reliefat importanța strategică a acestora pentru competitivitatea internă și externă a Uniunii, precum și provocările curente în dezvoltarea acestor domenii. Liderii europeni au agreat reflectarea discuțiilor în concluziile Consiliului European din iunie, informează sursa citată.

În acest context, președintele a evidențiat potențialul major al Uniunii Europene în domeniul cercetării-inovării, care trebuie valorificat suplimentar, prin utilizarea și promovarea tuturor capacităților existente. Președintele Klaus Iohannis și-a exprimat susținerea pentru viitorul program-cadru dedicat cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării, Horizon Europe, care va contribui la întărirea capacităților UE de a produce și utiliza cunoștințe, la reducerea decalajelor în materie de inovare și dezvoltare tehnologică și la sprijinirea inovării disruptive, ținând cont de faptul că, în contextul competiției globale, este nevoie de un sprijin dedicat pentru acest tip de inovare.

Cu referire la domeniul digital, Iohannis a afirmat că definitivarea Pieței Unice Digitale reprezintă un obiectiv prioritar la nivel european, inclusiv din perspectiva contribuției la menținerea și consolidarea competitivității economice.

În ceea ce privește cele două pachete, legislativ și non-legislativ, respectiv pachetul privind datele și Programul Digital, lansate recent de Comisia Europeană, „Președintele Klaus Iohannis a arătat că acestea vor contribui la asigurarea securității cibernetice în noua eră digitală și, în același timp, vor permite cetățenilor UE să aibă un control mai bun asupra datelor lor personale, iar companiilor să reducă birocrația, astfel încât încrederea consumatorilor să fie consolidată”.

Un alt subiect abordat a vizat decizia adoptată de SUA privind instituirea unor taxe vamale la importurile de oțel și aluminiu. În acest context, liderii europeni au reiterat importanța menținerii unității și au evidențiat necesitatea unei abordări comune UE 28 în procesul de negociere cu Statele Unite ale Americii.

„Președintele României s-a exprimat în favoarea continuării unui dialog constructiv între UE și SUA privind chestiunile comerciale de interes comun, în vederea atingerii obiectivului Uniunii Europene de scutire permanentă de la aplicarea măsurilor tarifare anunțate de Statele Unite privind importurile de oțel și aluminiu”. Cu acest prilej, Iohannis s-a pronunțat pentru menținerea unei relații transatlantice puternice și coerente, în beneficiul securității și prosperității ambelor părți.

Referitor la situația creată prin retragerea Statelor Unite ale Americii din Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune, liderii UE au reafirmat necesitatea continuării aplicării JCPOA în condițiile respectării acordului de către Iran și s-au exprimat în favoarea păstrării unității UE 28 și protejării intereselor economice și comerciale ale operatorilor europeni posibil afectați.

Președintele României a reiterat sprijinul pentru continuarea implementării JCPOA, precum și importanța majoră a dialogului cu SUA, în vederea identificării unei soluții durabile a dosarului iranian, pe toate componentele care preocupă comunitatea internațională.

Summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest

Președintele Klaus Iohannis a apreciat faptul că Declarația adoptată după Summit reflectă angajamentul Uniunii față de regiunea Balcanilor de Vest, precum și atașamentul față de principiul meritelor proprii, în sensul că fiecare partener este evaluat individual în funcție de rezultatele obținute. Președintele României a afirmat că ideea de conectivitate trebuie înțeleasă, în primul rând, în termeni de valori comune, a căror asumare reprezintă fundamentul central al construcției europene și constituie premisele esențiale ale unei Europe solide, mai stabile și mai prospere: democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Președintele a transmis sprijinul activ al României pentru aceste obiective, evidențiind importanța proiectelor în domeniul conectivității, în infrastructură, energie și rețelele digitale, pentru creșterea convergenței între Uniunea Europeană și regiunea Balcanilor de Vest, inclusiv prin acordarea unui impuls strategiilor macro-regionale, precum Strategia UE pentru Regiunea Dunării, precum și pentru asigurarea obiectivelor de securitate energetică. 

Președintele Klaus Iohannis a reamintit că țara noastră va găzdui, în data de 9 mai 2019, Summitul de la Sibiu privind viitorul Europei, evidențiind faptul că o Uniune puternică și unită va putea fi și pentru Balcanii de Vest o ancoră solidă în direcția reformelor și dezvoltării.  

Declarația de la Sofia

În contextul Summitului Uniunea Europeană – Balcanii de Vest a fost adoptată o declarație politică care evocă, printre altele:

  • Angajamentul neechivoc al UE față de perspectiva europeană a Balcanilor de Vest;
  • Uniunea dorește să-și consolideze și să-și intensifice angajamentul la toate nivelurile pentru sprijinirea transformării politice, economice și sociale a regiunii, inclusiv printr-o asistență sporită, bazată pe progrese tangibile în domeniul statului de drept, și a reformelor socio-economice ale partenerilor din Balcanii de Vest;
  • UE salută angajamentul asumat de partenerii din Balcanii de Vest în ceea ce privește supremația democrației și a statului de drept, în special a luptei împotriva corupției și a crimei organizate, bunei guvernanțe, precum și în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și a drepturilor persoanelor aparținând minorităților. Se subliniază că un rol crucial în procesul de democratizare îl joacă societatea civilă și mass-media independente.
  • Construind pe progresul realizat, inclusiv prin inițiativele regionale, UE se angajează să consolideze substanțial conectivitatea, în toate dimensiunile sale: transport, energie, digital, economie și relații inter-umane;
  • Securitatea energetică va fi prioritizată, inclusiv prin îmbunătățirea eficienței energetice, a interconexiunilor transfrontaliere, prin diversificarea surselor și a rutelor de transport, precum și printr-un mix energetic echilibrat care să integreze energia regenerabilă;
  • UE va acorda o atenție deosebită creării de noi oportunități pentru tineri;
  • UE și partenerii din Balcanii de Vest împărtășesc multe provocări de securitate care necesită acțiuni individuale și colective coordonate; prin acțiune comună, pot fi depășite în mod eficient aceste provocări; cooperarea UE-Balcanii de Vest în gestionarea fluxurilor de migrație ilegală și-a demonstrat valoarea și va fi dezvoltată în continuare;
  • Este necesară întărirea cooperării în combaterea terorismului și a extremismului, inclusiv în ceea ce privește finanțarea, radicalizarea și întoarcerea luptătorilor străini;
  • Dezinformarea și alte activități hibride vor fi combătute împreună printr-o mai bună colaborare în ceea ce privește reziliența, securitatea cibernetică și comunicarea strategică.

Declarația este însoțită de o anexă, Agenda de priorități de la Sofia, cuprinzând acțiuni concrete care pot fi implementate în perioada imediat următoare și care să ajute la creșterea gradului de conectivitate și armonizare în regiune, precum și între regiune și UE.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Corina Crețu, comisar european pentru Politică Regională, își anunță adeziunea la Pro România, formațiunea politică a fostului premier Victor Ponta

Published

on

@Corina Cretu/ Facebook

Corina Crețu, comisar european pentru Politică regională, și-a anunțat astăzi adeziunea la Pro România, partidul fostului prim-ministru Victor Ponta, într-o postare pe Facebook, în care face dovada înscrierii în formațiunea social-democrată.

 

Comisarul european precizează că a decis să părăsească Partidul Social Democrat, deși prin acesta s-a lansat și a căpătat avânt în politică, și explică motivele pentru care aderă la Pro România. De asemenea, Corina Crețu informează că formațiunea politică își va prezenta lista pentru europarlamentare marți seară.

Mesajul Corinei Crețu, în integralitate, mai jos:

,,Așa cum bine știți, am decis, după aproape 30 ani de politică, să mă despart de partidul alături de care am pornit la drum, considerând că actuala conducere s-a îndepărtat de adevăratele nevoi ale cetățenilor și de valorile europene. Sunt convinsă că singura opțiune este PRO România – partidul care reflectă cel mai bine valorile în care cred: solidaritate, preocupare pentru cetățeni, competență, profesionalism și viziune economică echilibrată. Mâine, de la ora 18:30, vă aștept la sediul PRO România , unde vom anunța întreaga echipă pentru europarlamentare.

Vă mulțumesc pentru toată susținerea voastră și vă aștept alături de noi!”, a scris aceasta pe pagina sa de Facebook. 

Amintim faptul că politicianul român, actualmente comisar european, a anunțat încă din ianuarie că va candida din partea Pro România la alegerile pentru Parlamentul European care vor avea loc în data de 26 mai. De altfel, spune aceasta, înainte de anunțul din ianuarie, că PSD nu i-a făcut nicio ofertă publică în acest sens, președintele Pro România, Victor Ponta, fiind singurul care a abordat-o în mod serios, comenta Corina Crețu într-o intervenție televizată la postul Digi24. 

Mesajul transmis astăzi cu privire la motivele pentru care părăsește partidul care a propulsat-o în politică respectă linia de gândire a Corinei Crețu de acum două luni, când și-a anunțat intenția de a merge alături de Pro România pentru alegerile europene din acest an.

,,Îi respect, în continuare, pe membrii PSD, dar îi rog să înţeleagă că această decizie a mea este o delimitare clară de actuala conducere a acestui partid, care, ştiţi foarte bine, în ultimii ani a minimizat munca şi eforturile noastre, a celor care am încercat să ajutăm România din afară, culminând cu atacuri şi jigniri personale la adresa mea şi a colegilor din Comisia Europeană”, preciza comisarul european în ianuarie.

Amintim faptul că fostul premier Victor Ponta este cel care a propus-o atât cap de listă la alegerile pentru Parlamentul European din 2014, când PSD a obținut 16 dintre cele 32 de mandate alocate României, cât și cel care a propus-o pentru funcția de comisar european. 

Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în perioada 23-26 mai 2019 și se vor desfășura în perioada în care România exercită președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Corina Crețu este unul dintre cei mai experimentați oameni politici români la nivel european. Membru al Parlamentului European în perioada 2007-2014, încă de la aderarea României la Uniunea Europeană, Corina Crețu a devenit vicepreședinte al legislativului european.

De la 1 noiembrie 2014 este comisar european pentru politică regională în cadrul Comisiei conduse de Jean-Claude Juncker.

Citiți și Comisarul Corina Crețu anunță că dorește să candideze la europarlamentare: ”Cred că pot să ajut România mai mult de la Bruxelles”

Continue Reading

ROMÂNIA

Papa Francisc vine în România, la invitația președintelui Klaus Iohannis. Administrația Prezidențială a făcut public programul acestei vizite istorice

Published

on

© Administrația Prezidențială

Vizita apostolică în România a Papei Francisc se va desfăşura în perioada 31 mai – 2 iunie, la Bucureşti, Şumuleu Ciuc, Iaşi şi Blaj, a informat, luni, Administraţia Prezidenţială.

Potrivit sursei citate, Suveranul Pontif se va afla la Bucureşti pe 31 mai, la Şumuleu Ciuc şi la Iaşi pe 1 iunie şi, respectiv, la Blaj pe 2 iunie.

Preşedintele Klaus Iohannis îl va întâmpina pe Papa Francisc, pe 31 mai, la ora 11,30, la Aeroportul Internaţional “Henri Coandă”, iar ceremonia oficială de primire la Palatul Cotroceni este prevăzută pentru ora 12:00. Cei doi vor avea convorbiri tete-a-tete, urmate de o întâlnire cu autorităţi, societatea civilă şi corpul diplomatic. Şeful statului va susţine o alocuţiune, iar Suveranul Pontif un discurs.

Tot pe 31 mai, Papa va avea o întâlnire privată cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, la Palatul Patriarhiei. În continuare, înaltul ierarh se va întâlni cu Sinodul Permanent al BOR.

Suveranul Pontif va merge şi la Catedrala Naţională, unde se vor prezenta alocuţiuni şi se vor interpreta cântări pascale, după ce se va spune rugăciunea “Tatăl Nostru”. Apoi, Papa va participa la Sfânta Liturghie, la Catedrala Catolică “Sfântul Iosif”, unde va rosti predica.

Pe 1 iunie, Papa Francisc va merge la Sanctuarul marian din Şumuleu-Ciuc, va vizita Catedrala “Sfânta Maria Regină” din Iaşi şi va participa la o întâlnire cu tineri şi familii la Palatul Culturii din Iaşi, unde va susţine un discurs.

Pe 2 iunie, Suveranul Pontif va participa la Divina Liturghie cu beatificarea a şapte episcopi martiri greco-catolici la Câmpia Libertăţii din Blaj şi va avea o întâlnire cu comunitatea romă din localitate.

Vizita în România a Papei Francisc se va încheia pe 2 iunie, la ora 17,30, cu ceremonia plecării oficiale de pe Aeroportul Internaţional Sibiu, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis.

Citiți și Vizita Papei Francisc în România: Instituțiile din domeniul securității naționale au înființat, la nivel de conducere, Comandamentul Operativ Național „Vizită Papa Francisc I – 2019”

Vizita de stat a Papei Francisc se desfăşoară la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis. Şeful statului a adresat această invitaţie prima dată în luna mai 2015, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la reluarea relaţiilor diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun, şi a reînnoit-o printr-o scrisoare transmisă Sanctităţii Sale în luna martie 2017.

Invitaţia preşedintelui a fost completată de cea a Conferinţei Episcopilor Catolici din România, precum şi de mesajul personal al Patriarhului Daniel, pregătirea şi desfăşurarea vizitei apostolice în cele mai bune condiţii fiind posibilă cu sprijinul tuturor autorităţilor responsabile, atât publice, cât şi religioase, subliniază Administraţia Prezidenţială. 

Reamintim că invitația pentru o vizită a Papei Francisc în România a fost făcută de președintele Klaus Iohannis în mai 2015, atunci când Suveranul Pontif l-a primit pe șeful statului la Vatican.

Singurul Suveran Pontif care a efectuat o vizită în România a fost Papa Ioan-Paul al II-lea, în anul 1999. Între 7-9 mai 1999, Papa Ioan Paul al II-lea a efectuat o vizită ecumenică la Bucureşti, fiind prima vizită a unui suveran pontif în România.

Era prima dată de la Marea Schismă din 1054 când un papă vizita o ţară majoritar ortodoxă.

În ziua venirii în România, în 7 mai 1999, Papa Ioan Paul al II-lea a sărutat pământul şi a numit ţara noastră Grădina Maicii Domnului.

Continue Reading

NEWS

Fostul președinte Traian Băsescu, despre anunțul premierului Dăncilă privind mutarea ambasadei României la Ierusalim: Aruncă ”pe Apa Sâmbetei” 50 de ani de politică externă românească în Orientul Mijlociu

Published

on

Anunțul mutării ambasadei României la Ierusalim aruncă ”pe Apa Sâmbetei” 50 de ani de politică externă românească în Orientul Mijlociu, a afirmat luni fostul președinte Traian Băsescu, senator PMP.

”(…) Lobişti americani au invitat-o pe Dăncilă la un eveniment de comemorare al Holocaustului. Crezând că e ocazia vieţii ei de a se manifesta pe pământ american, Dăncilă a recitat instrucţiunile primite de la Dragnea fără a înţelege efectul propriului discurs. A promis orice a crezut Dragnea că poate să-i impresioneze pozitiv audienţa în folos propriu, nesocotind grav poziţia unitară şi solidară a Uniunii Europene, dar şi politica externă echilibrată a României în Orientul Mijlociu. Anunţul precum că Guvernul României va muta Ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim a stârnit entuziasmul sălii, dar a aruncat pe Apa Sâmbetei 50 de ani de politică externă românească în Orientul Mijlociu”, a scris Băsescu într-o postare pe pagina sa de Facebook.

VIDEO

Conform fostului șef al statului, ”implicaţiile anunţului sunt grave pentru că schimbă radical politica externă a României în Orientul Mijlociu şi ne singularizează în interiorul Uniunii Europene prin nerespectarea rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU”.

”Dragnea şi Dăncilă (…) cred că pot face şi ei ceea ce au făcut americanii. Eu nu zic că n-o pot face, o pot face, dar cu costuri extraordinare de credibilitate a României. SUA poate ţine la respect lumea arabă prin forţa economică şi militară, pe când România a pierdut respectul şi încrederea lumii arabe. După ce a văzut efectele discursului, Dăncilă şi-a adus aminte că titularul politicii externe este preşedintele României iar o ambasadă se poate înfiinţa numai prin decret prezidenţial. Primul semnal politic extrem de puternic este anularea vizitei de stat a Regelui Abdullah al Regatului Haşemit al Iordaniei în România, în condiţiile în care Regele Abdullah este cel mai echilibrat şi respectat şef de stat al lumii arabe, este cel mai bun partener al SUA în lumea arabă şi un mare prieten al României. Dragnea şi Dăncilă au nesocotit interesele României din slugărnicie şi pentru un zâmbet primit peste ocean şi acest lucru îl spun eu, un politician care susţine, respectă, admiră şi iubeşte Israelul şi poporul său. De azi, politica externă a României este dăncilizată şi riscă să devină nesemnificativă, pentru că se face în interesul strict al lui Dragnea şi nu în interesul ţării”, a mai afirmat Băsescu.

Acesta a susţinut că România are nevoie de votul ţărilor arabe ”pentru a obţine mult râvnitul post de membru nepermanent al Consiliului de Securitate”.

Luni, Administrația Prezidențială a confirmat că Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei și-a anulat vizita de trei zile în România, care urma să înceapă astăzi, în semn de solidaritate cu Ierusalim, după ce premierul Viorica Dăncilă a anunțat în cadrul Conferinței Internaționale a Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), eveniment desfășurat la Washington, că România își va muta ambasada de la Tel Aviv ”la Ierusalim, capitala Israelului”.

Înaltul oficial iordanian trebuia, de asemenea, să participe la o rundă de ”întâlniri Aqaba”, pe care Iordania și România ar fi trebuit să le găzduiască împreună.

Totodată, era de așteptat ca cele două state să semneze un acord și două memorandumuri de înțelegere în diverse domenii. Un forum de afaceri pentru reprezentanții sectorului privat din cele două țări ar fi trebuit să aibă loc în timpul vizitei.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a anunțat în cadrul discursului inaugural al Conferinței Internaționale a Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), eveniment desfășurat la Washington, că România își va muta ambasada de la Tel Aviv ”la Ierusalim, capitala Israelului”.

Într-o primă reacție, executivul european a spus, referindu-se la declaraţiile Vioricăi Dăncilă, că ”nu comentează comentarii“ şi aminteşte faptul că, în ceea ce priveşte Ierusalimul, poziţia Uniunii Europene, din care România face parte, rămâne neschimbată şi ea susţine soluţia celor două state, Israel şi Palestina, ambele cu capitala la Ierusalim.

”După cum știm, președintele Donald Trump a deschis ambasada Statelor Unite la Ierusalim. Acest pas admirabil și curajos ne-a impresionat pe mine, Guvernul meu și poporul român. Sunt încântată să anunț astăzi, în fața audientei AIPAC, că după finalizarea analizei de către toți actorii constituționali implicați în procesul decizional din țara mea și în deplin consens, eu, ca prim-ministru al României, și Guvernul pe care-l conduc vom muta ambasada României la Ierusalim, capitala Israelului”, a declarat Dăncilă, astăzi.

Anunțul premierul a provocat o reacție și din partea președintelui României, care a spus că prin declarațiile susținute referitoare la mutarea Ambasadei României la Ierusalim, prim-ministrul Viorica Dăncilă demonstrează, ”încă o dată, totala sa ignoranță în domeniul politicii externe” și în ceea ce privește luarea unor decizii importante ale statului român.

Ulterior, șefa guvernului a revenit asupra afirmațiilor făcute în cadrul discursului susținut la AIPAC. Într-o intervenție telefonică, aceasta a precizat că ”în discursul meu am vorbit despre mutarea ambasadei la Ierusalim, dar (…) am formulat într-un mod corect, am spus că trebuie să îndeplinim toţi paşii constituţionali. Nu am spus: eu voi muta ambasada. Am spus că trebuie să respectăm Constituţia”.

Amintim faptul că la 6 decembrie 2017, preşedintele american Donald Trump a anunţat că SUA recunosc Ierusalimul drept capitală a statului Israel, anunţ ce a marcat o schimbare majoră a politicii Washingtonului în Orientul Mijlociu. Totodată, Trump a cerut Departamentului de Stat al SUA să înceapă pregătirile pentru a muta ambasada SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. Liderul de la Casa Albă a subliniat că Ierusalimul trebuie să rămână locul sfânt pentru trei religii importante (creştină, mozaică şi musulmană, n.r.) şi că Israelul are dreptul de a-şi decide propria capitală.

Decizia lui Trump a provocat un val de reacții de dezaprobare din partea statelor membre ale Uniunii Europene, Uniunea Europeană afirmând în repetate rânduri prin intermediul reprezentanților instituțiilor sale că ”trebuie să ne ferim de decizii unilaterale”.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending