Comisia Europeană (CE) urmăreşte cu mare îngrijorare cele mai recente evoluţii cu privire la statul de drept în România, a transmis joi pe Twitter vicepreşedintele executivului european Jyrki Katainen.

Atât conţinutul, cât şi procedura acestor ultime schimbări par să fie în contradicţie cu recomandările Mecanismului de Cooperare şi Verificare, adaugă vicepreşedintele CE, în mesajul intitulat: ,,De ce, Guvern al României, de ce?”.

Why Romanian Goverment why?@EU_Commission is following with great concern the latest dev. concerning the rule of law in Romania. Both the content and the procedure of the latest changes seem to be in contradiction with the recommendations of the CVM.

— Jyrki Katainen (@jyrkikatainen) February 20, 2019

 Mesajul vine după ce marţi guvernul român a adoptat o Ordonanță de Urgență care modifică legile Justiţiei şi care, potrivit ministrului justiţiei, Tudorel Toader, se referă, printre altele, la delegările în funcţii de conducere de rang înalt din cadrul Ministerului Public. Conform acesteia, procurorii de rang înalt, procurorul general și adjuncții acestuia, șefii DIICOT și DNA și adjuncții acestora vor primi un aviz de la plenul CSM, nu de la Secția de procurori din cadrul CSM.

De asemenea, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, anunța miercuri, în cadrul unei declarații de presă, că executivul european va cere lămuriri guvernului României în privința schimbărilor aduse la legile justiției prin încălcarea recomandărilor din cadrul celui mai recent raport MCV al Comisiei.

Citiți și  Comisia Europeană reacționează după adoptarea ordonanței privind modificarea legilor justiției: Urmărim cu îngrijorare evoluțiile cu privire la statul de drept din România. OUG încalcă recomandările MCV

La nivel național, și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu ordonanța de urgență atât Procurorul General al României, Augustin Lazăr, precum și Direcția Națională Anticorupție (DNA), susţinând că modificările pot conduce la apariţia unui blocaj instituţional al Ministerului Public, dar și că modul de adoptare, fără consultarea prealabilă a magistraților, şi conţinutul ordonanţei ridică mari semne de întrebare.

În orice caz, temerile lui Katainen cu privire la nerespectarea principiilor statului de drept în România au fost exprimate și cu alte ocazii, anul acesta. Luna trecută, pe 21 ianuarie, tot într-o postare pe Twitter, Jyrki Katainen a scris că ,,poporul român merită un stat de drept”, ca reacţie la anunţul făcut de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, privind o posibilă ordonanţă de urgenţă prin care cei condamnaţi să poată depune contestaţii în anulare.

Unbelievable news!! Romanian people deserve #RuleofLaw .

Romania’s justice minister said Monday that he has prepared an emergency decree that could invalidate hundreds of corruption cases involving the country’s most senior officials. #Romania https://t.co/7JeVdk3Pkn

— Jyrki Katainen (@jyrkikatainen) January 21, 2019

O zi mai târziu, vicepreședintele Comisiei Europene mai nota că ,,unele state membre ale Uniunii Europene, printre care Polonia, Ungaria şi România, par să devieze de la calea liberal-democratică, iar aceasta este cea mai mare provocare cu care se confruntă UE în acest moment”.

The whole EU is based on liberal-democratic values, incl. the #ruleoflaw. Several Member States, incl. PL, HU & RO, seem to be deviating from the sustainable, liberal-democratic path. In my opinion, this is the biggest challenge the EU is facing at the moment. #WEF19 #EUatDavos https://t.co/AhxnXLWB9g

— Jyrki Katainen (@jyrkikatainen) January 22, 2019

Amintim faptul că Executivul european a publicat la 13 noiembrie unul dintre cele mai dure rapoarte MCV de la aderarea României la UE încoace în care țara noastră a primit opt recomandări suplimentare, executivul european cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.

MCV a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției.

Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 16 rapoarte (2007-2017) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Raportul din luna ianuarie 2017 conține condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru încheierea monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Raportul din 2016 a fost al treilea MCV pozitiv consecutiv după cele din 2014 și 2015.

Rapoartele MCV pentru România au fost publicate începând cu 2007, în anii 2008-2012 fiind prezentate cu o frecvență semestrială. Din 2013, Comisia publică câte un raport anual.

Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri economice și monetare au adoptat ieri Raportul preliminar al Parlamentului European privind înființarea Fondului Monetar European (FME), cu rolul de a proteja Uniunea Europeană (UE) de o eventuală criză economică și financiară.

Poziția cuprinde și amendamentul europarlamentarului Siegfried Mureșan (PNL, PPE) prin care cere ca la FME să poată participa și statele membre ale Uniunii Europene care încă nu fac parte din zona euro, dar și-au asumat aderarea la zona euro în tratatul de aderare, cum este cazul României, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

”Înființarea Fondului Monetar European a fost propusă inițial cu scopul de a proteja statele din zona euro de o eventuală nouă criză economică și financiară, cum a fost cazul celei din Grecia. Din momentul în care s-a pus în discuție acest fond am spus foarte clar că el trebuie să fie deschis și statelor UE care nu sunt membre ale zonei euro, dar și-au asumat aderarea la moneda unică, așa cum este cazul României. Astfel, prin adoptarea amendamentului meu, poziția oficială a Parlamentului European este ca România și celelalte țări care se află în aceeași situație să poată contribui la acest fond și să poată beneficia de acest fond alături de statele din zona euro”, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan, raportor al Grupului PPE pe raportul preliminar al Parlamentului European privind înființarea FME.

”Rolul FME este de a aproba împrumuturi de urgență, dar, în schimb, statele trebuie să adopte programe de reformă economică pentru a evita intrarea în criză și pentru a reveni la creșterea economică. Cu toate acestea, nici Uniunea Europeană, niciun alt instrument fiscal sau bugetar nu poate înlocui responsabilitatea pe care o au statelor membre la nivel național asupra disciplinei fiscal-bugetare”, a mai spus Mureșan.

Raportul preliminar adoptat ieri este poziția politică oficială a Parlamentului European (PE) privind înființarea FME. Raportul urmează a fi adoptat formal și în plenul PE. Ulterior, Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene urmează să ajungă la un consens privind cadrul legal al FME, ținând cont și de poziția politică a PE. După ce Consiliul ajunge la un acord în unanimitate, Parlamentul European va trebui să adopte sau să respingă decizia Consiliului.

UE introduce norme noi care oferă întreprinderilor un mediu al platformelor online mai transparent, mai echitabil și mai previzibil, precum și un sistem eficient de solicitare de măsuri reparatorii. Reprezentanții permanenți ai statelor membre reuniți ieri în cadrul Coreperului au aprobat acordul provizoriu la care s-a ajuns cu Parlamentul European la 13 februarie cu privire la un proiect de regulament care abordează relațiile dintre platformele online și întreprinderile care își desfășoară activitatea prin intermediul acestora, potrivit unui comunicat.

Platformele online reprezintă facilitatori esențiali ai comerțului digital. În prezent, pentru a se adresa clienților lor, peste un milion de întreprinderi din UE efectuează tranzacții comerciale prin intermediul platformelor online și se estimează că aproximativ 60 % din consumul privat și 30 % din consumul public de bunuri și servicii legate de economia digitală în ansamblul ei se tranzacționează prin intermediari online.

,,Aceste noi norme vor crea previzibilitate, care este necesară pentru întreprinderile din UE dacă doresc să beneficieze pe deplin de economia platformelor. Acesta este un pas foarte important către finalizarea pieței unice digitale a UE. Transparența este esențială.”, a declarat  Niculae BĂDĂLĂU, ministrul român al economiei

În ciuda faptului că economia platformelor online le-ar putea facilita considerabil accesul eficient pe piețe (transfrontaliere), întreprinderile europene nu pot exploata pe deplin acest potențial din cauza existenței unor practici comerciale potențial dăunătoare și a lipsei unor mecanisme eficace în materie de măsuri reparatorii în Uniune. În același timp, furnizorii de servicii online se confruntă cu dificultăți legate de desfășurarea activității lor în cadrul pieței unice din cauza fragmentării care rezultă ca urmare a acestei situații.

În consecință, principalul obiectiv al regulamentului este de a institui un cadru juridic care să garanteze transparența termenelor și condițiilor pentru utilizatorii comerciali ai platformelor online, precum și posibilități efective de a recurge la măsuri reparatorii atunci când aceste termene și condiții nu sunt respectate de către platformele online.

Printre platformele online vizate de regulament se numără piețele online, magazinele de aplicații informatice online și/sau platformele sociale online, precum și motoarele de căutare online, indiferent de locul în care își au sediul, cu condiția să fie destinate utilizatorilor comerciali care sunt stabiliți în UE și să ofere bunuri sau servicii unor consumatori care sunt, de asemenea, situați pe teritoriul UE.

În ceea ce privește transparența, platformelor li se impune să utilizeze termene și condiții clare și ușor de înțeles pentru furnizarea serviciilor lor de intermediere online. Platformele ar trebui să furnizeze o justificare de fiecare dată când decid să restricționeze, să suspende sau să sisteze utilizarea serviciilor lor de către un utilizator comercial. În plus, platformele ar trebui să facă publici principalii parametri pe baza cărora sunt ierarhizați utilizatorii comerciali în rezultatele căutării, precum și orice tratament diferențiat pe care îl acordă bunurilor și/sau serviciilor pe care le oferă în mod direct sau prin intermediul unor întreprinderi subordonate. De asemenea, platformele ar trebui să comunice descrierea principalelor motive economice, comerciale sau juridice pentru care limitează capacitatea utilizatorilor comerciali de a oferi condiții diferite consumatorilor din afara platformei.

În ceea ce privește mecanismele în materie de măsuri reparatorii, regulamentul obligă toate platformele (cu excepția celor mai mici, astfel cum sunt definite în mod clar în regulament) să prevadă un sistem intern de soluționare a reclamațiilor eficient și rapid și să prezinte anual un raport cu privire la eficacitatea acestuia. Platformelor li se solicită, de asemenea, să precizeze în termenele și condițiile lor doi sau mai mulți mediatori pentru cazurile în care sistemul intern de soluționare a reclamațiilor nu a putut rezolva un litigiu între utilizatorii lor comerciali. Regulamentul stabilește dreptul organizațiilor reprezentative, al asociațiilor sau al organismelor publice de a introduce acțiuni în justiție împotriva platformelor care nu respectă cerințele prevăzute în regulament. Nu în ultimul rând, regulamentul autorizează statele membre să stabilească sancțiuni, în conformitate cu sistemele lor naționale, în cazul în care au loc încălcări ale regulamentului. Comisia este invitată:

• să încurajeze platformele să înființeze organisme de mediatori specializați independenți,
• să elaboreze coduri de conduită și
• să evalueze cu regularitate funcționarea noilor norme.

Regulamentul se aplică la 12 luni de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al UE.

În urma obișnuitei revizii juridico-lingvistice, textul convenit va fi transmis în scurt timp Parlamentului European și Consiliului pentru adoptare formală.