Cancelarul german Angela Merkel a declarat miercuri că ea sprijină în continuare deplin sistemul de ”cap de listă” (Spitzenkandidat) pentru alegerea viitorului preşedinte al Comisiei Europene, dar a admis că acum va fi dificil de aplicat acest sistem, dată fiind fragmentarea noului Parlament European şi opoziţia altor lideri europeni faţă de Manfred Weber şi ceilalţi capi de listă, informează agenţiile Reuters şi AFP pe marginea unui discurs al lui Merkel în fața Bundestag-ului.

”Poate fi candidat la preşedinţia Comisiei numai acela care a fost prezentat Parlamentului European de către Consiliul European, şi aceasta nu depinde doar de mine (…) Doresc ca aceasta să se facă în acord cu principiul Spitzenkandidat, dar nu pot spune astăzi că aşa se va întâmpla”, a explicat şefa executivului german, potrivit Agerpres, Merkel fiind cea care l-a susținut încă de la început pe Manfred Weber în a deveni primul german președinte al Comisiei Europene după 52 de ani.

Cancelarul Germaniei a făcut referire și la animozitățile apărute în raport cu președintele Franței, cel care se opune explicit procedurii prin care Manfred Weber să devină președinte al Comisiei Europene, considerându-l pe acesta nepregătit și lipsit de experiență executivă la nivel înalt.

”Nu toată lumea în Consiliul European este favorabilă procesului Spitzenkandidat şi, cum preţuim mult relaţia franco-germană, trebuie să acceptăm că preşedintele francez are o opinie diferită de a mea”, a adăugat Merkel.

”Sper aşadar să găsim o soluţie care nu respinge procesul Spitzenkandidat, dar care de asemenea permite Europei să fie eficientă”, a conchis ea.

Mesajul aparent descurajator al cancelarului german apare înaintea unui dineu care are loc miercuri Berlin și la care alături de Angela Merkel participă șefa CDU, Annegret Kramp Karrenbauer, candidatul PPE la șefia Comisiei, Manfred Weber, și președintele PPE, Joseph Daul. Totodată, o discuție pe marginea acestei chestiuni este așteptată și la summitul G20 de la Osaka, unde participă cei mai importanți lideri europeni – german, francez, italian, spaniol și olandez -, alături de președinții Consiliului European și Comisiei Europene.

Chiar Manfred Weber i-a avertizat miercuri pe liderii europeni să nu distrugă democrația prin blocarea procesului Spitzenkandidat, periclitând ”transparența și democrația”. Într-un editorial publicat în Die Welt, liderul popularilor europeni a clarificat faptul că nu este dispus să abandoneze candidatura sa la șefia executivului european și a transmis o replică puternică oponenților săi, îndeosebi președintelui francez Emmanuel Macron.

“Până acum, cei care au predominat sunt cei care sunt distructivi și doresc să împiedice ceva”, a spus Weber, arătând că prin această abordare Uniunea Europeană face un pas înapoi, riscând să revină la ”procesul de luare a deciziilor în spatele ușilor închise”.

Totuşi, sistemul Spitzenkandidat a fost aplicat o singură dată, în anul 2014, înainte tot şefii de stat sau de guvern reuniţi în Consiliul European hotărând cine va conduce Comisia Europeană.

După două summit-uri europene fără succes (28 mai și 20-21 iunie) în privința nominalizării viitorilor lideri ai instituțiilor – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul Europeană, Banca Centrală Europeană și Înaltul Reprezentant – , liderii țărilor membre se reunesc duminică 30 iunie, un summit dedicat exclusiv acestui proces al numirilor în funcțiile de top ale administrației UE.

Impasul de la summitul din 20-21 iunie  a fost previzibil după ce grupurile S&D și Renew Europe din Parlamentul European, care împreună totalizează 261 din membrii hemiciclului (376 fiind necesari pentru o majoritate), au precizat că nu îl vor sprijini pe liderul PPE Manfred Weber la președinția Comisiei Europene.

Ulterior, după summit, președintele Consiliului European Donald Tusk a spus că nu a fost întrunită nicio majoritate în jurul unui Spitzenkandidat – Manfred Weber (PPE), Frans Timmermans (S&D) sau Margrethe Vestager (ALDE) -, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron, un oponent fervent al procedurii, a anunțat eliminarea candidaților propuși și relansarea procesului de numiri în fruntea instituțiilor UE. 

La summitul din 30 iunie, care s-ar putea extinde și pentru dimineața zilei de 1 iulie, este așteptată o decizie care să deblocheze situația în condițiile în care noul Parlament European se reunește la 2 iulie, urmând a-și alegere conducerea.

Președintele României, Klaus Iohannis, salută includerea a trei universități românești în lista rețelelor academice care beneficiază de primul val de finanțări din cadrul inițiativei „Universități europene”.

”Universitatea din București, Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București și Universitatea Tehnică de Construcții din București sunt instituțiile care, alături de partenerii lor europeni, vor deveni un vârf de lance al integrării europene în domeniul învățământului superior”, precizează Administrația Prezidențială printr-un comunicat.

”Președintele Klaus Iohannis a susținut permanent, în calitatea sa de membru al Consiliului European, rolul important al educației în consolidarea Uniunii Europene. Președintele României a sprijinit atât inițiativa „Universități europene”, cât și alocarea de resurse suplimentare pentru europenizarea învățământului, în contextul în care Brexit-ul și ascensiunea populismului au indicat o nevoie urgentă de a întări dimensiunea europeană a educației, pe toate nivelurile”, menționează sursa citată. 

Trei universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană, în competiția pentru crearea, în consorții internaționale, a primelor 17 ”universități europene”.

SNSPA deschide lista universităților românești care vor primi finanțare europeană pentru a crea o universitate europeană în consorțiul “CIVICA – The European University in social sciences”, alături de 6 universități internaționale. Urmează Universitatea din București – cu consorțiul “CIVIS – a European civic university alliance” și Universitatea Tehnică de Construcții București, declarată câștigătoare alături de consorțiul “CONEXUS – European University for Smart Urban Coastal Sustainability”.

România, cu 3 universități, este la egalitate ca prezență în viitoarele universități europene cu Cehia, Grecia, Lituania, Portugalia și Marea Britanie.

Franța are cele mai multe universități în consorțiile declarate câștigătoare, urmată de Germania, Italia, Spania, Suedia, Ungaria și Polonia.

Comisia Europeană a lansat în decembrie 2017 inițiativa privind universitățile europene ca răspuns la apelul Consiliului European de a contribui la consolidarea parteneriatelor strategice între instituțiile de învățământ superior, la nivelul întregii Uniuni Europene. Obiectivul inițiativei este de a crea, până în 2024, 20 de rețele care, sub titlul de „Universități europene”, vor promova valorile și identitatea europeană, vor crește calitatea învățământului și a cercetării și vor contribui la creșterea competitivității globale a învățământului superior european.

Trei universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană, în competiția pentru crearea, în consorții internaționale, a primelor 17 ”universități europene”, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

SNSPA deschide lista universităților românești care vor primi finanțare europeană pentru a crea o universitate europeană în consorțiul “CIVICA – The European University in social sciences”, alături de 6 universități internaționale. Urmează Universitatea din București – cu consorțiul “CIVIS – a European civic university alliance” și Universitatea Tehnică de Construcții București, declarată câștigătoare alături de consorțiul “CONEXUS – European University for Smart Urban Coastal Sustainability”.

România, cu 3 universități, este la egalitate ca prezență în viitoarele universități europene cu Cehia, Grecia, Lituania, Portugalia și Marea Britanie.

Franța are cele mai multe universități în consorțiile declarate câștigătoare, urmată de Germania, Italia, Spania, Suedia, Ungaria și Polonia.

De altfel, în cadrul unui discurs susținut în luna septembrie a anului 2017 la Sorbona, prestigioasa universitate pariziană, președintele Franței, Emmanuel Macron, a lansat ideea universităților europene care să permită studierea în străinătate.

Fiecare dintre consorțiile desemnate câștigătoare de Comisia Europeană va primi aproximativ 5 milioane de euro, dintr-un total de 85 de milionae de euro, pentru operaționalizarea universității europene pe care consorțiul trebuie să o formeze.

La lansarea apelului Executivului european de finanțare, 54 de propuneri de consorții au intrat în competiție, dintre care au fost selectate cele 17 consorții ce vor trebui să creeze tot atâtea universități europene din care vor face parte 114 instituții de învățământ superior din 24 de state membre.

Desemnarea câștigătorilor a avut la bază evaluarea a 26 de experți externi independenți, precum rectori, prosefori sau cercetători, aleși de Comisia Europeană.

Universitățile europene sunt alianțe transnaționale ale instituțiilor de învățământ superior din întreaga UE care împărtășesc o strategie pe termen lung și promovează valorile și identitatea europene. Inițiativa este menită să consolideze în mod semnificativ mobilitatea studenților și a personalului și să promoveze calitatea, incluziunea și competitivitatea învățământului superior european.

Universitățile europene vor deveni campusuri inter-universitare ce vor facilita libera circulație a studenților, doctoranzilor, personalului și cercetătorilor. Aceștia își vor uni experiența, platformele și resursele necesare pentru a furniza programe sau module comune care acoperă diverse discipline. Aceste curricule vor fi foarte flexibile și vor permite studenților să-și personalizeze educația, alegerea a ceea ce, unde și când să studieze și să obțină o diplomă europeană.

Universitățile europene vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea economică durabilă a regiunilor în care se află, deoarece studenții lor vor colabora strâns cu companii, autorități municipale, universități și cercetători pentru a găsi soluții la provocările cu care se confruntă regiunile lor.

Comisia Europeană a propus această nouă inițiativă liderilor Uniunii europene înainte de summitul social de la Gothenburg din noiembrie 2017. Inițiativa a fost aprobată de Consiliul European în decembrie 2017 care a cerut apariția a cel puțin 20 de universități europene până în 2024 și face parte din eforturile de a crea un spațiu european al educației până în 2025.

Dezvoltat împreună cu statele membre, instituțiile de învățământ superior și organizațiile studențești, conceptul de universități europene a atras cereri din 54 de alianțe care implică mai mult de 300 de instituții de învățământ superior din 28 de state membre și alte țări participante la programul Erasmus +.