Connect with us

U.E.

Președinții Germaniei și Italiei consideră că UE se află la răscruce: Trebuie să devină un actor mai puternic într-o lume ”caracterizată tot mai mult de setea de prestigiu a marilor puteri”

Published

on

© Quirinale.it

Uniunea Europeană se află la răscruce, având în vedere situația actuală din lume, a transmis președintele german, Frank-Walter Steinmeier în timpul reuniunii anuale a Grupului Arraiolos, numit după oraşul portughez unde a avut loc prima întâlnire a membrilor acestuia, în anul 2003, şi care a fost înfiinţat iniţial cu scopul de a crea un forum pentru preşedinţii europeni fără putere executivă, informează DPA, citat de Agerpres.

Din punctul său de vedere, Uniunea Europeană trebuie să dea dovadă de unitate ”mai mult ca oricând” în fața numeroaselor crize și amenințări la adresa democrației. ”Trebuie să ne atingem obiectivele ambițioase”, a semnalat Steinmeier, explicând că Uniunea Europeană trebuie să devină un actor mai puternic pe scena internațională și că UE trebuie să facă tot posibilul pentru ca ”lumea să devină un loc mai bun.”

În acest sens, Europa trebuie să fie un exemplu în domeniul strategiilor de vaccinare, eforturilor pentru combaterea schimbărilor climatice și revoluției digitale și luptei pentru drepturile individuale.

Și președintele italian, Sergio Mattarella, a subliniat momentul critic. ” Ne aflăm în faţa unor decizii ce afectează atât politica internă, cât şi cea externă a UE”, a precizat acesta.

Criza din Afganistan a arătat că în viitor Europa va trebui să acţioneze mai ferm ca actor într-o lume ”caracterizată tot mai mult de setea de prestigiu a marilor puteri”, a spus gazda reuniunii.

UE se vede un fel de ”parte complementară a NATO” şi vrea să-şi întărească rolul în asigurarea securităţii, a spus Mattarella.

Situația din Afganistan a fost deplânsă și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul despre Starea Uniunii susținut în plenul reunit la Strasbourg al Parlamentului European.

”Evenimentele din Afganistan au fost un moment extrem de dureros pentru toate familiile celor și-au pierdut viața acolo. Ne înclinăm în fața sacrificiului acestor soldați, diplomați și lucrători umanitari care au căzut la datorie. Pentru a ne asigura că devotamentul lor nu va fi fost în zadar, trebuie să reflectăm asupra circumstanțelor care au făcut ca această misiune să se încheie atât de brusc. Sunt întrebări profund îngrijorătoare, la care aliații vor trebui să răspundă în cadrul NATO”, a punctat oficialul european.

În acest context, președinta Comisiei Europene a anunțat că va colabăra cu secretarul general la NATO, Jens Stoltenberg, pentru ”elaborarea unei noi declarații comune”, astfel încât ”mixul unic de puncte forte al fiecărei părți” să fie fructificat.

Acest document urmează să fie prezentat la finalul anului.

Citiți și:
SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

De asemenea, Ursula von der Leyen a prezentat ”trei mari argumente” pentru care ”Europa poate – și ar trebui în mod clar – să fie capabilă să facă mai mult pe cont propriu.”

”În primul rând, trebuie să asigurăm stabilitatea în vecinătatea noastră și în diferitele regiuni. Suntem conectați cu restul lumii prin strâmtori înguste, mări străbătute de furtuni și vaste frontiere terestre. Datorită acestei poziții geografice, Europa știe mai bine decât oricine că o criză externă nerezolvată poate deveni rapid o criză internă”, a explicat președinta Comisiei Europene.

Cel de-al doilea argument la care s-a referit ține de natura amenințărilor, care ”evoluează rapid”: ”de la atacurile hibride sau cibernetice la cursa accelerată a înarmărilor în spațiu.”

”Tehnologia disruptivă a fost un important factor egalizator în ceea ce privește capacitatea pe care o au acum statele-paria sau grupurile nestatale de a se servi de putere. Nu mai este nevoie de armate și rachete pentru a cauza daune de proporții. Poți paraliza instalații industriale, administrații orășenești și spitale – nu ai nevoie decât de un laptop. Poți perturba un întreg proces electoral cu un telefon inteligent și o conexiune la internet”, a semnalat von der Leyen.

Oficialul european consideră că Europa ar trebui să consolideze ”ecosistemul european al apărării”, care a început să prindă contur în ultimii ani. ”Al treilea motiv este acela că Uniunea Europeană este un furnizor unic de securitate. Vor exista misiuni în care NATO sau ONU nu se vor implica, dar în care UE ar trebui să se implice. Pe teren, soldații noștri lucrează umăr la umăr cu ofițeri de poliție, avocați și doctori, cu lucrători umanitari și apărători ai drepturilor omului, cu profesori și ingineri. Putem recurge la o combinație de resurse militare și civile, de diplomație și politică în domeniul dezvoltării, căci avem o experiență îndelungată în materie de consolidare și protejare a păcii”, a mai spus Ursula von der Leyen.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Dan Motreanu

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

Published

on

© Dan Motreanu/ arhivă personală

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, subliniază nevoia de ca guvernele să adopte ”politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente nutritive la prețuri accesibile și să încurajeze participarea fermierilor.”

”Sistemele agroalimentare ocupă 1 miliard de persoane la nivel mondial, mai mult decât orice alt sector economic. Un sistem agroalimentar este un termen complex, dar știți că viețile noastre depind de el? De fiecare dată când mâncăm, participăm la sistem. Alimentele pe care le alegem și modul în care le producem, le preparăm, le gătim și le depozităm fac parte integrantă și activă din modul în care funcționează un sistem agroalimentar. De acest 16 octombrie, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente nutritive la prețuri accesibile și să încurajeze participarea fermierilor. Să învățăm, să inovăm, să stimulăm veniturile rurale, să oferim siguranță micilor agricultori și să dobândim reziliență față de schimbările climatice”, a punctat Motreanu într-un mesaj transmis cu prilejul Zilei mondiale a alimentației, celebrată în fiecare an la 16 octombrie.

Decizia de a marca Ziua mondială a alimentaţiei la 16 octombrie a fost luată în cadrul celei de-a XX-a sesiuni a Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), care s-a desfăşurat la Roma, în perioada 10-28 noiembrie 1979, fiind marcată pentru prima dată în 1981, informează Agerpres.

Scopul instituirii acestei zile este acela de a creşte gradul de conştientizare asupra problemelor alimentare ce pot apărea pe termen lung, de a promova solidaritatea naţională şi internaţională în lupta împotriva foametei, a malnutriţiei şi a sărăciei, de a încuraja o atenţie sporită asupra producţiilor agricole, de a promova un transfer de cunoştinţe dar şi de echipamente către ţările în curs de dezvoltare, mai ales în sprijinul micilor fermieri, de a încuraja cooperarea economică şi tehnică între ţările în curs de dezvoltare în domenii precum agricultură, silvicultură, piscicultură, nutriţie şi dezvoltare rurală.

Continue Reading

U.E.

Armin Laschet își asumă ”responsabilitatea” pentru ”rezultatul amar” obținut de conservatori în alegerile federale: Trebuie să ne pregătim să intrăm în opoziție

Published

on

© Armin Laschet/ Facebook

Armin Laschet și-a asumat sâmbătă ”responsabilitatea” eșecului taberei sale conservatoare la alegerile federale din Germania care au avut loc pe 26 septembrie, admițând că partidul său trebuie să se pregătească să intre în opoziție, după 16 ani în care s-a aflat la putere sub îndrumarea Angelei Merkel, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Responsabilitatea acestui rezultat îmi revine în calitate de lider şi de candidat la funcţia de cancelar. Sunt responsabil de campania electorală” şi de eşecul acesteia, a declarat Armin Laschet la congresul tinerilor din Uniunea Creştin-Democrată (CDU), ce are loc la Münster în acest weekend, completând că ”rezultatul amar” nu poate ”fi trecut sub tăcere.”

Acesta este de părere că acum conservatorii trebuie să se pregătească să intre în opoziție în Budestag, postură în care nu s-au mai aflat din 2005.

”Acum, totul indică faptul că o coaliţie semafor va vedea lumina zilei”, a recunoscut Laschet.

Social-democrații, care au obținut cel mai bun scor în alegerile din Germania, Verzii și Liber-Democraţii (FDP) au anunțat vineri că sunt pregătite să demareze discuțiile oficiale în vederea formării unei coaliții, ceea ce înseamnă că Germania este cu un pas mai aproape de a avea un guvern.

”Suntem convinși că putem încheia un acord de coaliție ambițios și fezabil. Discuțiile exploratorii au fost caracterizate de încredere, respect și considerație reciprocă. Dorim să continuăm acest lucru”, au declarat vineri partidele într-un document exploratoriu de 12 pagini.

Cele trei partide s-au aflat în discuții exploratorii de mai bine de o săptămână, declanșate în urmare alegerilor parlamentare din 26 septembrie, în care SPD s-a clasat pe primul loc, reușit să primească sprijinul a 25,7% dintre alegători, devansând CDU-CSU, care a obținut 24,1%.

Candidatul SPD pentru funcția de cancelar federal, Olaf Scholz, și-a arătat în trecut deschiderea pentru crearea unei coaliții cu Verzii și FDP, respingând astfel ideea unei reînnoiri a alianței cu blocul conservator CDU-CSU.

Potrivit unui draft de document consultat de Reuters, cele trei partide s-au pus de acord asupra unor puncte majore, printre care şi renunţarea la centralele pe cărbune până în 2030.

De asemenea, ei au convenit ca 2% din suprafaţă să fie folosită pentru turbine eoliene pe pământ, ca pe toate acoperişurile adecvate să se instaleze panouri solare şi ca timpul pentru acordarea permiselor necesare să se reducă la jumătate, se menţionează în draft.

Este o victorie majoră pentru Verzi, care au cerut renunțarea la cărbune până în 2030 și au descris actuala eliminare treptată a cărbunelui din Germania, prevăzută pentru 2038, ca fiind incompatibilă cu obiectivele climatice ale țării.

În document, cele trei partide își exprimă, de asemenea, sprijinul pentru pachetul legislativ ”Fit for 55” al Comisiei Europene și promit un ”program imediat de protecție a climei”.

”Considerăm că este sarcina noastră comună să punem Germania pe o traiectorie de limitare a temperaturii globale la 1,5 grade Celsius, așa cum este prevăzut în Tratatul de la Paris privind clima”, scriu părțile.

Dacă discuțiile oficiale anunțate vineri se finalizează cu obținerea unei acord pentru formarea unei coaliții, Scholz, ministru de finanțare și vicecancelar în Guvernul în exercițiu, va deveni noul lider al Germaniei, trăgând cortina peste cei 16 ani de guvernare Merkel.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu a atras atenția că ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni, pe care nu îi folosește din PNRR și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, la care se adaugă pierderile din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020”, toate acestea având loc ”în mijlocul celei mai grave crize sanitare cu care s-a confruntat vreodată țara noastră.”

Fostul comisar pentru politică regională în perioada 2014-2019 a amintit de ”lipsa celor trei spitale regionale (de la Cluj, Iași și Craiova) a căror finanțare am aprobat-o pe parcursul mandatului meu.”

”Acum, mai mult decât oricând, România are nevoie de o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean. Altfel, neîncrederea în instituții naționale și în Uniunea Europeană va continua să crească, ceea ce e îngrijorător și, pe termen lung, extrem de dăunător”, și-a exprimat îngrijorarea Corina Crețu.

România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă.

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României. 

Țara noastră a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie, dispunând de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 

De asemenea, Parlamentul European a aprobat pachetul de coeziune pentru perioada 2021-2027, în valoare totală de 373 de miliarde de euro (prețuri curente) distribuiți astfel:

  • Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – 226 de miliarde de euro pentru finanțare regională, cu sprijin personalizat pentru anumite regiuni și zone și o atenție sporită acordată orașelor și dezvoltării urbane durabile; sprijinirea competitivității și a creării de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii. Finanțat de FEDR, programul Interreg va cheltui peste 8 miliarde de euro pentru proiecte transfrontaliere, pentru a ajuta regiunile de frontieră să își dezvolte întregul potențial economic.
  • Fondul de coeziune – 48 de miliarde de euro pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor se situează sub 90% din media UE; sprijină rețelele transeuropene de transport, precum și proiectele în domeniul energiei și al transporturilor care aduc beneficii mediului.
  • Fondul social european Plus (FSE+) – 99,3 miliarde de euro pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, educația și formarea profesională, precum și incluziunea socială.

În ceea ce privește Politica Agricolă Comună, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu, Uniunea Europeană fiind cu un pas mai aproape de transformarea obiectivelor în materie de climă și mediu înconjurător în realitate.

Astfel, pe baza unor norme simplificate la nivel european, statele membre sunt invitate să pregătească și să prezinte până la 31 decembrie 2021 propunerile de plan strategic pentru a beneficia de cele 386,6 miliarde de euro din PAC, fiind nevoie de o aprobare din partea Comisiei Europene, însărcinată cu evaluarea rezultatelor. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dan Motreanu9 hours ago

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

POLITICĂ9 hours ago

Președintele PMP: Agențiile Standard & Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, iar ratingul stabil nu se datorează unor politici deștepte

U.E.11 hours ago

Armin Laschet își asumă ”responsabilitatea” pentru ”rezultatul amar” obținut de conservatori în alegerile federale: Trebuie să ne pregătim să intrăm în opoziție

ROMÂNIA12 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

Corina Crețu14 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

SUA15 hours ago

UE dorește să întoarcă pagina în criza submarinelor. Josep Borrell: Nu o să fim masochişti. Să depăşim problemele şi să privim spre viitor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI16 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică

U.E.16 hours ago

Angela Merkel consideră că UE trebuie să-și rezolve problemele cu Polonia și Ungaria prin discuții, nu la tribunal: Trebuie să încercăm întotdeauna să găsim un compromis

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI16 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor a discutat cu ambasadorul Tunisiei în România despre ”situația politică extrem de complicată de la Tunis”: Prelungirea acesteia va avea ”efecte nefaste asupra relației” cu UE

Eugen Tomac17 hours ago

Eugen Tomac lansează un concurs pentru tinerii din România și Republica Moldova, invitându-i să își exprime viziunea privind viitorul Europei

ROMÂNIA12 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA1 day ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA2 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA2 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA3 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending