Connect with us

COMISIA EUROPEANA

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Uniunea Europeană și NATO lucrează la elaborarea unei noi declarații comune de cooperare pe care cele două două organizații o vor prezenta public până la finalul acestui an, a anunțat miercuri Ursula von der Leyen, în discursul său privind Starea Uniunii Europene.

Asistarea la desfășurarea evenimentelor din Afganistan a fost profund dureroasă pentru toate familiile militarilor căzuți la datorie, a spus ea, precizând că există întrebări profund tulburătoare pe care aliații vor trebui să le abordeze în cadrul NATO.

Dar pur și simplu nu există nicio problemă de securitate și de apărare în care o cooperare mai redusă să fie răspunsul. Trebuie să investim în parteneriatul nostru comun și să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți. Acesta este motivul pentru care lucrăm împreună cu Secretarul General Jens Stoltenberg la o nouă declarație comună UE-NATO care va fi prezentată înainte de sfârșitul anului“, a spus ea, în ce-al doilea său discurs privind Starea UE, susținut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Ea a declarat că “Europa poate și, în mod clar, ar trebui să fie capabilă și dispusă să facă mai mult pe cont propriu”, anunțând în acest sens organizarea unui summit european al apărării împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, întrucât este nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

Prin ideea că Europa trebuie să fie capabilă să facă mai mult, Ursula von der Leyen a vorbit despre trei argumente în favoarea acestei aserțiuni: faptul că UE trebuie să asigure stabilitatea în vecinătate și în diferite regiuni ale lumii, să se adapteze naturii amenințărilor care evoluează rapid – de la atacurile hibride sau cibernetice la cursa accelerată a înarmărilor în spațiu – și  faptul că UE este un furnizor unic de securitate care se va putea implica în misiuni în care NATO și ONU nu o vor face.


Discursul integral al Ursulei von der Leyen este disponibil aici. Puteți citi pe larg despre discursul SOTEU2021 aici.


În prezent, cele două organizații colaborează prin intermediul a 74 de acțiuni comune deja convenite, iar colaborarea politică a atins un nivel înalt în ultimul an, culminând cu participarea în premieră a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, la o reuniune a Colegiului Comisiei Europene.

În ultimii ani, îndeosebi începând cu 2016, cooperarea NATO-UE a fost impulsionată, informează MAE român, care realizează o cronologie a evoluțiilor din ultimii cinci ani. În februarie 2016 a fost semnat un acord tehnic privind cooperarea în domeniul cibernetic între structurile specializate ale NATO (NATO Computer Incident Response Capability / NCIRC), respectiv UE (Computer Emergency Response Team of the European Union / CERT-EU), iar în martie 2016 au fost parafate aranjamentele la nivel operațional și tactic între NATO (Comandamentul Maritim/MARCOM) și EU (Agenția Europeană pentru Frontiere și Garda de Coastă / FRONTEX). Acestea din urmă sunt utile în mod deosebit în contextul activității NATO din Marea Egee.

Tendința ascendentă a fost reconfirmată la Summit-ul NATO de la Varșovia (iulie 2016). Liderii aliați au subliniat că UE rămâne un partener unic și esențial al Alianței, fiind emisă o Declarație comună a conducerii celor două organizații, semnată de secretarul general al NATO, președintele Consiliului European și președintele Comisiei.

Declarația a fost menită să impulsioneze parteneriatul strategic prin concentrarea pe 7 domenii prioritare: combaterea amenințărilor hibride inclusiv întărirea rezilienței statelor membre, cooperarea în plan operațional, inclusiv în domeniul maritim și în privința fenomenului migrației, securitatea și apărarea cibernetică, capacitățile din domeniul apărării, industria de apărare și cercetarea în acest sector, exerciții, respectiv construirea capacităților în state terțe, în special din vecinătatea Estică și Sudică.

În decembrie 2016, cele două organizații au agreat 42 de măsuri circumscrise acestor 7 domenii prioritare, printre care: creșterea rezilienței la amenințările hibride; cooperarea în plan operațional dintre Operația Sea Guardian (NATO) și Operația Sophia (UE) din Marea Mediterană; schimbul de informații privind amenințările cibernetice; asigurarea coerenței și complementarității între procesele de planificare din domeniul apărării; derularea de exerciții în mod paralel și coordonat (PACE); sprijinirea capacităților din state partenere, în sfera securității și apărării.

În decembrie 2017, cele două organizații au agreat un al doilea set de 32 de măsuri, inclusiv în 3 noi arii de interes: mobilitatea militară pentru a se asigura că personalul militar și echipamentele aferente pot circula rapid în Europa, în caz de necesitate; combaterea terorismului (CT); promovarea rolului femeilor în pacea și securitatea internațională (Women, Peace and Security/WPS).

Secretarul general al NATO și Înaltul Reprezentant al UE raportează constant despre progresele în implementarea celor 74 de măsuri comune.

În contextul Summit-ului de la Bruxelles (11-12 iulie 2018) relațiile NATO-UE au continuat să progreseze semnificativ. Prealabil evenimentului, conducerea celor două organizații a semnat la 10 iulie 2018 o nouă Declarație comună (după cea inițială de la Varșovia din 2016) prin care se reconfirmă angajamentul de dezvoltare a parteneriatului. Totodată, au fost evidențiate 4 domenii prioritare de acțiune: mobilitatea militară, combaterea terorismului, consolidarea rezilienței la riscuri de natură biologică, radiologică, chimică și nucleară (CBRN), respectiv promovarea agendei circumscrise domeniului privind femeile, pacea și securitatea.

La cel mai recent summit aliat (Bruxelles, 14 iunie 2021), NATO a inclus în comunicatul final angajamentul de a lucra “cu partenerii care gândesc la felîn special cu Uniunea Europeană, pentru protejarea infrastructurii critice, întărirea rezilienței, menținerea nivelului tehnologic și pentru a aborda aceste amenințări la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană apreciază că alegerile din Rusia s-au desfășurat într-o ”atmosferă de intimidare a vocilor critice și independente”

Published

on

© European Union, 2018

Comisia Europeană apreciază că alegerile parlamentare desfășurate de vineri până duminică în Rusia s-au desfășurat într-o ”atmosferă de intimidare”, anunță DPA și EFE, citate de Agerpres.

Peter Stano, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat la Bruxelles că ”ceea ce am văzut în cazul Rusiei în ultimele zile este că aceste alegeri au avut loc într-o atmosferă de intimidare a vocilor critice şi independente.”

Totuşi, acesta a evitat să precizeze dacă executivul comunitar va recunoaşte rezultatul scrutinului din Rusia, întrucât, explică el, aceasta este o competenţă a statelor membre ale UE, care iau propriile decizii.

Germania s-a declarat şi ea preocupată de informaţiile venite din partea unor observatori independenţi şi politicieni ruşi de opoziţie despre presupuse neregularităţi la alegerile legislative din Rusia. ”Acuzaţiile trebuie luate în serios şi clarificate”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Seibert.

Guvernul german, adaugă Seibert, mai este preocupat de faptul că ”presiunea în creştere asupra opoziţiei şi societăţii civile” înaintea alegerilor ”a condus la o pierdere a diversităţii sociale şi participării democratice.”

Rusia Unită a obţinut 49,85% din voturi, rezultat mai slab faţă de ultimele alegeri, dar care se traduce în peste 300 din cele 450 de mandate ale Dumei de Stat, astfel că partidul prezidenţial va putea să adopte legi şi să efectueze reforme constituţionale fără a avea nevoie să se alieze cu alte forţe politice, informează EFE, citat de Agerpres.

Secretarul general al partidului Rusia Unită, Andrei Turchak, a estimat la 315 numărul mandatelor pe care acest partid le va obţine acum în Dumă, faţă de 334 după alegerile din urmă cu cinci ani.

Prezenţa la vot a fost de puţin peste 45%, dar adăugându-i şi pe cei circa 2,6 milioane de alegători care au votat electronic aceasta ajunge la 51,68%.

Pe locul doi se situează Partidul Comunist, cu 18,96% din voturi, faţă de 13,34% la alegerile din 2016. Au mai trecut pragul electoral de 5% Partidul Liberal-Democrat (7,50%), formaţiunea social-democrată Rusia Justă (7,44 %) şi o formaţiune recent constituită şi denumită ”Oameni noi” (5,33%), pe care unii o consideră un proiect al Kremlinului pentru a diviza votul protestatar.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Polonia este obligată să plătească Comisiei Europene o penalitate zilnică de 500.000 de euro pentru că nu a încetat extracțiile de lignit la mina Turów

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Polonia este obligată să plătească Comisiei Europene o penalitate zilnică de 500.000 de euro, deoarece nu și-a încetat activitățile de extracție a lignitului la mina Turów, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Mina cu carieră deschisă de la Turow este situată pe teritoriul polonez, aproape de granițele Cehiei și ale Germaniei. În conformitate cu o lege poloneză din 2008, valabilitatea unei concesiuni miniere de lignit poate fi prelungită o singură dată pentru o perioadă de șase ani, fără nicio evaluare a impactului asupra mediului, în cazul în care această prelungire este motivată de gestionarea rațională a zăcământului fără a extinde domeniul de aplicare al concesiunii.

La 24 octombrie 2019, operatorul a depus o cerere de prelungire a concesiunii respective cu șase ani, iar pe 21 ianuarie 2020, directorul regional pentru protecția mediului din Wrocław a adoptat decizia privind condițiile de mediu pentru proiectul referitor la continuarea exploatării zăcământului de lignit de la Turów până în 2044 (“decizia EIA”).  La 24 ianuarie 2020, operatorul a anexat la decizia EIA din 2019, cererea de prelungire a concesiunii miniere, printr-o decizie din 20 martie 2020, ministrul climei a acordat permisiunea pentru exploatarea lignitului până în 2026.

Prin acordarea acestei autorizații, Polonia a încălcat dreptul UE în mai multe privințe. Republica Cehă a sesizat Comisia Europeană la 30 septembrie 2020, iar la 17 decembrie 2020, Comisia a emis un aviz motivat în care a criticat Polonia pentru mai multe încălcări ale dreptului Uniunii. În special, Comisia a considerat că, prin adoptarea unei măsuri care permitea o prelungire cu șase ani a unei autorizații de exploatare a lignitului fără a efectua o evaluare a impactului asupra mediului, Polonia a încălcat Directiva privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului. Considerând că Polonia a încălcat dreptul UE, Republica Cehă a introdus o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor la Curtea de Justiție a Uniunii Europene la 26 februarie 2021.

Astfel, Republica Cehă a solicitat Curții, în cadrul unei proceduri provizorii, să dispună imediat Poloniei să să înceteze activitățile de extracție a lignitului în mina Turów. Prin ordonanța sa din 21 mai 2021 6 (denumită în continuare “ordonanța de urgență”), vicepreședintele Curții a admis cererea Republicii Cehe până la pronunțarea hotărârii definitive. Considerând că Polonia nu și-a îndeplinit obligațiile care îi reveneau în temeiul acestei ordonanțe, Republica Cehă a formulat, la 7 iunie 2021, o cerere prin care a solicitat obligarea Poloniei la plata unei penalități cu titlu cominatoriu zilnice de 5 000 000 de euro către bugetul UE pentru neîndeplinirea obligațiilor sale. Polonia, pentru partea sa, a formulat o cerere prin care a solicitat anularea ordonanței provizorii. 

Prin ordonanța de luni, 20 septembrie, vicepreședintele Curții, Rosario Silva de Lapuerta, a respins cererea Poloniei și a obligat acest statul membru să plătească Comisiei o penalitate cu titlu de penalitate cu titlu cominatoriu de 500.000 de euro pe zi, de la data notificării acestei ordonanțe Poloniei și până la data la care statul membru se conformează ordonanței provizorii.

În primul rând, în ceea ce privește cererea Poloniei de anulare a ordonanței provizorii ca urmare a unei modificări a circumstanțelor, vicepreședintele subiniază că argumentele prezentate de Polonia în sprijinul cererii sale sunt, în esență, o simplă repetare sau o dezvoltare a argumentelor invocate de către statul membru în observațiile sale scrise cu privire la cererea de măsuri provizorii formulată de către Cehia la 26 februarie 2021.

În al doilea rând, în ceea ce privește cererea Republicii Cehe de plată a unei penalități cu titlu cominatoriu, vicepreședintele observă că articolul 279 din TFUE conferă Curții competența de a prevedea orice măsură provizorie pe care o consideră necesară pentru a se asigura că decizia finală este pe deplin eficientă. O astfel de măsură poate implica, printre altele, prevederea unei penalități cu titlu cominatoriu în cazul în care o ordonanță adresată unei părți nu este respectată de partea în cauză.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Centrul european de competențe în securitate cibernetică, prima structură UE cu sediul la București, angajează director executiv

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Centrul european de competențe în securitate cibernetică, primul organism al Uniunii Europene care va fi găzduit de România, angajează director executiv, informează Comisia Europeană în România.

Acesta este un post de manager senior care va conduce o echipă multidisciplinară de profesioniști chemați să sprijine un domeniu prioritar cheie pentru viitorul Uniunii Europene, se arată în anunțul publicat cu privire la un post vacant pentru funcția de director executiv al Centrului european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice.

Potrivit fișei postului, directorul executiv este responsabil de operațiunile și de gestionarea zilnică a Centrului și este reprezentantul legal al acestuia.

Directorul executiv răspunde în fața Consiliului de administrație și își îndeplinește atribuțiile în deplină independență, în limitele competențelor care îi sunt atribuite.

De asemenea, directorul executiv este sprijinit de personalul centrului.

Centrul de competențe va deveni principalul organism de gestionare a resurselor financiare ale UE dedicate cercetării în materie de securitate cibernetică în cadrul celor două programe propuse – Europa digitală și Orizont Europa – în cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027.

Centrul de competențe în materie de securitate cibernetică cu sediul la București a primit pe 20 aprilie undă verde din partea Consiliului Uniunii Europene și pe 20 mai din partea Parlamentului European.

Centrul de competențe va coopera strâns cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA).

Centrul Cyber al UE reprezintă prima structură a Uniunii Europene găzduită de România.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană apreciază că alegerile din Rusia s-au desfășurat într-o ”atmosferă de intimidare a vocilor critice și independente”

COMUNICATE DE PRESĂ3 hours ago

„Fii de 10” și descoperă bucuria culturii urbane la Strada de C`Arte, o sărbătoare a artelor și a științelor care oferă iubitorilor de cultură o experiență în lumea cunoașterii, imaginației și creației

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Polonia este obligată să plătească Comisiei Europene o penalitate zilnică de 500.000 de euro pentru că nu a încetat extracțiile de lignit la mina Turów

ROMÂNIA3 hours ago

Șeful Statului Major al Apărării a discutat la Atena cu omologii din NATO pe tema războiului hibrid, a dezinformării și a atacurilor cibernetice

NATO3 hours ago

Rapid Trident 2021. Ucraina a început exerciții militare comune cu forțele SUA și aliați din NATO, ce aduce împreună 6000 de soldați din 15 țări

ROMÂNIA3 hours ago

Șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, a fost demis de premierul Florin Cîțu. Reacția USR PLUS

U.E.4 hours ago

Combaterea spălării banilor: Olanda se află în fruntea unei mișcări paneuropene de interzicere a bancnotei de 500 euro și de plafonare a plăților în numerar

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Centrul european de competențe în securitate cibernetică, prima structură UE cu sediul la București, angajează director executiv

SUA5 hours ago

Visa Waiver. Premierul Croației anunță ridicarea vizelor americane pentru cetățenii țării sale: Decizia va fi luată în câteva zile

ROMÂNIA6 hours ago

Fondatorul Asociației Române a Profesioniștilor Mass Media, Horia Alexandrescu, a decedat la vârsta de 74 de ani

INTERVIURI6 hours ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI2 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA2 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D5 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

Team2Share

Trending