Connect with us

U.E.

Previziuni sumbre. Regatul Unit va deveni un ”jucător minor” în comerțul din domeniul apărării după Brexit

Published

on

Ieșirea din Uniunea Europeană va accelera cel mai propabil declinul Regatului Unit spre poziția de ”jucător minor” pe piața globală a apărării în următorii cinci ani, conform unei analize a industriei apărării, informează DPA, citat de Agerpres.

Regatul Unit ”va deveni un jucător minor pe piața globală a exporturilor din domeniul apărării din 2024 din cauza eșecurilor de planificare și de investiții în industria sa națională de apărare”, a stipulat firma de consultanță IHS Markit în Raportul anual privind ocmerțul în domeniul apărării la nivel global.

Exporturile Regatului Unit din domeniul apărării au scăzut de la 4.3 miliarde de dolari în 2017 la 3.4 miliarde de dolari anul trecut, ceea ce reflectă dependența sa tot mai mare de importurile din domeniul apărării, mai precizează raportul, care a fost dat publicității miercuri.

”Politica actuală a Marii Britanii din industria apărării este de a achiziţiona capabilităţi la cel mai mic preţ posibil, deseori fără a ţine cont de un potenţial parteneriat intern sau de offset”, a spus Moores.

”Această politică a dus la sfârşitul industriei vehiculelor (de apărare) în ultimul deceniu, iar acum sectorul britanic al aviaţiei ar urma să piardă largi segmente din cauza lipsei unui offset intern de la producătorii străini”, a spus el, adăugând că ”Brexit-ul va accelera această direcţie”.

Estimările vin în contextul în care Banca Angliei a anunțat vineri că Regatul Unit va întregistra în anul 2019 cea mai lentă creștere economică din ultimul deceniu, ca urmare a amplificării incertitudinilor legate de Brexit și a incertitudinii economice mondiale, informează Reuters, citat de Adevărul.ro.

Banca Angliei a redus joi estimararea referitoare la creşterea economică din 2019 de la 1,7% la 1,2%, aceasta fiind cea mai importantă revizuire în scădere a unei previziuni după referendumul din 2016 pentru Brexit.

Marea Britanie, a cincea mare economie din lume, va ieşi din UE pe 29 martie, dar premierul Theresa May vrea mai multe concesii din partea Bruxelles-ului pentru a obţine sprijinul membrilor Partidului Conservator pentru acordul pe care Parlamentul l-a respins luna trecută.

De altfel, premierul britanic Theresa May a avut joi o întrevedere cu președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker și cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, pentru a discuta despre posibile măsuri care să soluționeze impasul în care se află Brexit-ul.

Juncker a reiterat, în urma întâlnirii, că Uniunea Europeană nu este dispusă să renegociere acordul de retragere a Regatului Unit, convenit în luna noiembrie a anului trecut, dar s-a arătat deschis ideii de a renegocia declarația politică privind relația dintre Uniunea Europeană și Regatului Unit după Brexit.

Donald Tusk și-a aexprimat în schimb rezervarea cu privire la progrese.

Între timp, Parlamentul britanic va avea o nouă dezbatere pe data de 14 februarie pe tema Brexit-ului, în cadrul căreia vor vota o moțiune.

La fel ca în cazul situației din data de 29 ianuarie, deputații Camerei Comunelor vor putea propune amendamente la acordul de retragere pe care l-au respins deja la data de 15 ianuarie cu o largă majoritate.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Andrus Ansip anunță că renunță la mandatul de comisar european pentru a-l prelua pe cel de europarlamentar: A fost o onoare să servesc Europa în Echipa Juncker

Published

on

©Euroopa Komisjon Tln/ Twitter

Vicepreședintele Andrus Ansip (Estonia), comisarul european pentru piața unică digitală, a anunțat că renunță la postul din Executivul european pentru a-și prelua mandatul de europarlamentar.

”A fost o onoare să servesc Europa în Echipa Juncker și sunt recunoscător pentru această oportunitate”, a scris Ansip în scrisoarea de demisie înaintată președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, datată cu 14 iunie, informează Politico Europe.


”Sunt foarte mulțumit că împreună am reușit să construim Piața Unică Digitală, care, fără îndoială, a fost unul dintre succesele Comisiei dumneavoastră (n.r. Juncker)”, a completat Andrus Ansip.

Partidul Reformei, din care politicianul estonian face parte, este membru al noului grup din Parlamentul European, Renew Europe, format din partidul președintelui francez, Emmanuel Macron, ”En Marche!”, ALDE și Alianța USR-PLUS.

”Sper să continui să lucrez în folosul tuturor europenilor în noua mea capacitate”, a scris estonianul în scrisoare. 

Ansip are șanse reduse pentru a fi nominalizat din nou de guvernul estonian pentru funcția de comisar european, având în vedere că partidul din care face parte nu este membru al coaliției de guvernare.

De altfel, Tallinnn a anunțat deja că Kadri Simson ar putea fi succesorul lui Andrus Ansip în noua Comisie Europeană. Simson a primit deja aprobarea din partea guvernului la începutul acestei luni și ar putea fi cel care îl va înlocui pe Ansip și în perioada intermatului până ce noul Executiv european își va prelua oficial mandatul, la începutul lunii noiembrie.

Amitim că cinci comisari ai Comisiei Juncker – comisarul României pentru politică regională, Corina Crețu, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans (Olanda), vicepreședinții Andrus Ansip (Estonia), comisarul european pentru piața unică digitală, și Valdis Dombrovskis (Letonia), comisarul pentru Moneda euro și dialog social, și Mariya Gabriel, responsabilă pentru economia și societatea digitale – au fost aleși deputați europeni în urma scrutinului din 26 mai.

Comisarul european Mariya Gabriel a anunțat deja că renunță la fotoliul de europarlamentar, câștigat în urma alegerilor europene pe 26 mai, pentru a-și duce la final mandatul de comisar, care se încheie la 31 octombrie.

Gabriel, care a deschis lista partidului GERB, formațiunea premierului Boiko Borissov afiliată Partidului Popular European (PPE) care a obținut 32.8% dintre sufragii, cele mai multe voturi la alegerile europarlamentare, va fi înlocuită în Parlamentul European de Lilyana Pavlova, fost ministru pentru pregătirea președinției bulgare a Consiliului Uniunii Europene.

Cel mai probabil, Mariya Gabriel va fi din nou propusă pentru funcția de comisar din partea Bulgariei.

Și comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu, proaspăt realeasă membru al Parlamentului European din partea formațiunii Pro România, va demisiona din funcția de comisar european la data de 1 iulie, decizie de care l-a informat pe președintele Klaus Iohannis, precizând că ”Guvernul României nu s-a decis în legătură cu nominalizarea Comisarului European din viitoarea componență a Executivului european”.

Ceilalți doi comisarul, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans (Olanda), și comisarul pentru Moneda euro și dialog digital, Valdis Dombrovskis au termen până la începutul lunii iulie, când are lor prima sesiune plenară a Parlamentului European, să se gândească dacă își păstrează postul de comisar european sau preiau mandatul de europarlamentar. Deținerea ambelor funcții este incopatibilă cu legislația europeană.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a declarat într-un interviu acordat publicației germane Bild am Sonntag pe 2 iunie că dorește să lase vacante până la 1 noiembrie posturile comisarilor care au fost aleși europarlamentari și vor merge în Parlamentul European cu scopul de a evita un cost superior.

Mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 1 noiembrie, iar fiecare din cele 28 de state membre, inclusiv Regatul Unit, care este încă membru al Uniunii Europene, are dreptul să aibă un comisar în executivul european. ”Fiecare stat membru vizat are deci dreptul de a desemna un nou comisar pentru cele patru luni restante. Aceasta ar costa contribuabilul european 1 milion de euro drept cheltuieli de instalare şi de personal şi pentru indemnizaţia de retragere”, a explicat Jean-Claude Juncker.

”Orice comisar are dreptul la aceasta, oricât a durat mandatul său şi pentru că statele membre au decis astfel. Cât despre mine, încerc să împiedic aceasta”, a adăugat el.

Juncker propune ca atribuţiile comisarilor care pleacă să fie preluate timp de patru luni de către comisarii rămaşi. ”Niciun cetăţean nu ar înţelege că şefii de guvern insistă pentru a-i înlocui” în pofida acestor costuri, a afirmat şeful Comisiei Europene.

Jean-Claude Juncker a reiterat astfel pledoaria pentru reducerea numărului de comisari. ”Nu este destulă muncă pentru a ocupa 28 de comisari toată ziua. De aceea am reorganizat Comisia, am numit vicepreşedinţi şi am redus mult numărul portofoliilor. Atâta vreme cât statele membre nu vor reuşi să se pună de acord asupra unei diminuări a numărului comisarilor, succesorul meu va trebui să gestioneze lucrurile în acelaşi mod”, a precizat președintele Comisiei Europene.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

UE semnează un acord cu Organizația Mondială a Sănătății pentru o contribuție de 102 milioane de euro pentru investiții în sistemele de sănătate din peste 80 de țări la nivel global

Published

on

UE va semna astăzi un acord cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) privind o contribuție de 102 milioane euro , la Zilele europene ale dezvoltării de la Bruxelles. UE va investi în construirea sistemelor de sănătate pentru a oferi servicii de calitate în mai mult de 80 de țări din Africa, Caraibe, Pacific și Asia, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Programul ,,Consolidarea sistemelor de sănătate pentru programul de parteneriat privind acoperirea universală a sănătății” lansat astăzi va beneficia pe termen mai lung de o contribuție globală a UE de 118 milioane de euro dintr-un buget total de 123 milioane de euro. Contribuția UE va consolida cooperarea OMS cu guvernele și părțile interesate pentru a construi sisteme de sănătate care să ofere tuturor servicii calitative de sănătate. 

,,Prin această contribuție de 102 de milioane de euro, dorim să oferim un impuls real obiectivului ambițios al Acoperirii universale a sănătății pentru toți până în 2030. Această inițiativă confirmă rolul de lider al Uniunii Europene în punerea în practică a acestor principii universale și consolidarea parteneriatului cu Organizația Mondială a Sănătății “, a declarat comisarul pentru Cooperare și Dezvoltare Internațională, Neven Mimica.

La rândul său, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat:

,,OMS nu are o prioritate mai mare decat acoperirea universală a sănătății. Nu numai că îmbunătățește sănătatea, ci ajută la reducerea sărăciei, la creșterea economică incluzivă și la promovarea egalității de gen. Mulțumesc Uniunii Europene pentru sprijinul său financiar generos pentru promovarea Acoperirii universale a sănătății în întreaga lume prin Parteneriatul privind acoperirea universală a sănătății (UHC), UE-OMS”. 

Contribuția financiară a UE va:

  • ajuta OMS să consolideze capacitățile naționale și regionale în ceea ce privește componentele principale ale sistemului de sănătate, precum și guvernanța, planificarea strategică și dialogul politic în acest domeniu;
  • facilita accesul la medicamente și produse de sănătate;
  • îmbunătățiți forța de muncă în domeniul sănătății, finanțarea pentru sănătate, informațiile despre sănătate și stil de viață sănătos și furnizarea de servicii.

În plus, acest program va acorda o atenție deosebită abordării bolilor netransmisibile, care reprezintă o amenințare tot mai mare pentru sănătate și o preocupare majoră la nivel mondial.

Noul program lansat astăzi se bazează pe actualul program de succes al UE cu OMS, “Parteneriatul UHC”, lansat în 2011 și care s-au alăturat și au contribuit financiar Luxemburg, Irlanda, Franța, Japonia și recent Regatul Unit și Coreea de Sud.

Continue Reading

U.E.

Eurostat: România a avut, în luna mai 2019, cea mai mare rată anuală a inflaţiei din UE

Published

on

©️ Calea Europeană

România a avut, în luna mai 2019, cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4,4%, acelaşi cu cel înregistrat în luna aprilie, arată cifrele publicate de Eurostat, oficiul statistic al UE. 

Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 1,2% în mai 2019, în scădere de la 1,7% în aprilie 2019. Cu un an mai devreme, rata a fost de 2,0%. Per ansamblu, inflația anuală a Uniunii Europene a fost de 1,6% în mai 2019, în scădere de la 1,9% în aprilie 2019. Cu un an mai devreme, rata a fost ușor mai crescută, de 2,0%. 

Cifrele publicate de Eurostat arată că cele mai mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Cipru (0,2%), Portugalia (0,3%) și Grecia (0,6%). La polul opus, cea mai mare rată anuală a fost înregistrată  în România (4,4%), Ungaria (4,0%) și Letonia (3,5%).

În comparație cu aprilie 2019, inflația anuală a scăzut în șaisprezece state membre, a rămas stabilă în cinci ani și a crescut în șase.

În luna mai 2019, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a provenit din servicii (+0,47 puncte procentuale, pp), energie (+0,38 pp), alimente, alcool și tutun (+0,29 pp) bunuri industriale non-energetice (+0,08 pp).

În ceea ce priveşte România, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că preţurile de consum au crescut cu 0,46% în mai 2019, comparativ cu luna anterioară, şi cu 3,22% faţă de sfârşitul anului trecut (decembrie 2018), în timp ce rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 4,1%, pe fondul scumpirii alimentelor cu 5,24%, a mărfurilor nealimentare cu 3,27% şi a serviciilor cu 4,3%, relatează Agerpres.

Potrivit aceleiași surse, Banca Naţională a României (BNR) a majorat, la jumătatea lunii mai, la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,3% pentru 2020.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending