Connect with us

INTERNAȚIONAL

Rusia cere SUA să distrugă lansatoarele de la Deveselu. Ministrul Teodor Meleșcanu susțină că Moscova caută argumente să își justifice politica de înarmare

Published

on

Șeful diplomației române Teodor Meleșcanu afirmă că Federaţia Rusă încearcă să îşi justifice propria politică de înarmare, după ce Ministerul Apărării de la Moscova a propus joi SUA să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România pe motiv că ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF).

Suspendarea obligațiilor care decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare de partea SUA pe fondul încălcării de către Rusia a prevederilor acordului a determinat reacții din partea Moscovei, inclusiv în ceea ce privește sistemul antirachetă al NATO, îndeosebi facilitatea de la Deveselu, în raport cu care Rusia și-a intensificat o retorică sofisticată și în anii trecuți.

Joi, Ministerul rus al Apărării a propus ”părţii americane ca în perioada dinainte de expirarea Tratatului INF să ia măsurile necesare pentru revenirea la respectarea strictă a Tratatului INF prin distrugerea lansatoarelor universale Mk-41 desfăşurate la sol, dezvoltate pentru lansarea rachetelor de croazieră Tomahawk”.

Drept reacție, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a subliniat că scutul de la Deveselu este o structură militară cu caracter strict defensiv.

“Toată lumea ştie foarte bine şi lucrurile acestea au fost în permanenţă spuse de către noi: baza de la Deveselu este o structură militară pur defensivă, care se foloseşte împotriva rachetelor balistice şi care în niciun caz nu are încărcături nucleare (…) Din punctul meu de vedere, este una din modalităţile prin care Federaţia Rusă, în contextul discuţiilor legate de faptul că nu respectă prevederile tratatului INF cu arme nucleare intermediare, caută argumente şi teme prin care să-şi justifice producţia (…) de rachete hipersonice, care creează un pericol real, şi nu vorbesc doar pentru România. Raza lor de acţiune merge până în zona Germaniei, Europa Centrală”, a spus Meleșcanu la Antena3, scrie Agerpres.

Statele Unite și-au suspendt începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Rusia, care susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea la rândul său a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.

Ambii președinți, Donald Trump și Vladimir Putin, au afirmat, în context, că își vor dezvolta opțiuni militare, amplificând riscul unei noi curse a înamărilor.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova: Premierul Maia Sandu a prezentat ambasadorilor UE acreditați la Chișinău prioritățile actualei guvernări

Published

on

© Guvernul Republicii Moldova

Prim-ministrul Maia Sandu împreună cu noul Cabinet de miniștri au avut astăzi o întrevedere cu ambasadorii Uniunii Europene acreditați în Republica Moldova, se arată într-un comunicat al Guvernului Republicii Moldova.

În cadrul întrevederii, premierul  a dat asigurări reprezentanților misiunilor diplomatice acreditate la Chișinău că agenda de reforme va continua să fie implementată într-un ritm sporit, menționând prioritățile actualei guvernări pe termen scurt. „Ne-am propus să combatem corupția, să restabilim credibilitatea în instituțiile statului, să rectificăm bugetul, să întreprindem acțiuni cu caracter social, menite sa sporească nivelul de protecție socială și alte domenii importante”, a declarat Maia Sandu. Totodată, Prim-ministrul a subliniat și prioritățile pe termen lung a guvernării care țin de reformele instituționale.

Șefa Executivului a mai vorbit despre îmbunătățirea condițiilor de activitate a întreprinzătorilor, eliminarea abuzurilor asupra oamenilor de afaceri cu venituri mici rămânând o direcție în care se va lucra intens.

Miniștrii Guvernului Sandu s-au expus asupra provocărilor cu care se confruntă astăzi. Printre acestea se numără lipsa specialiștilor în diverse domenii, precum educație și sănătate, în special din cauza emigrării acestora peste hotarele țării.

Reprezentanții misiunilor diplomatice acreditate la Chișinău au salutat hotărârea și determinarea cu care Executivul s-a angajat să pună în aplicare reformele și au declarat ca vor continua să sprijine țara noastră. „Suntem aici să vă susținem în acțiunile pe care le întreprindeți. Ne dorim să vedem Republica Moldova o țară dezvoltată, iar cetățenii să aibă un viitor mai bun”, a subliniat Ambasadorul Uniunii Europene în țara noastră, Peter Michalko.

Citiți și: Maia Sandu, către Angela Merkel: Sprijinul Germaniei pentru calea europeană a Republicii Moldova a fost constant și ferm

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

De la Washington, ministrul maghiar de externe spune că depinde de SUA și de aliații europeni ca Ungaria să importe gaz din România

Published

on

Ungaria consideră relaţiile transatlantice drept prioritate şi salută îmbunătăţirea acestora, a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto în cadrul unei conferinţe asupra relaţiilor SUA-Europa Centrală şi a securităţii energetice a regiunii, desfăşurată miercuri la Washington DC, informează agenţia MTI.

În discursul său, șeful diplomației maghiare s-a referit și la relațiile dintre Statele Unite şi ţările din Europa Centrală, precum și la securitatea energetică a regiunii, reluând în acest caz discuțiile cu privire la importul de gaze din România.

În urmă cu nişte ani, am înţeles că regiunea noastră nu se află în atenţia politicii externe americane. Suntem bucuroşi că Europa Centrală este considerată (acum) o zonă strategică“, a spus el, potrivit Agerpres.

În ceea ce priveşte securitatea energetică a regiunii, Szijjarto a declarat că actualele realităţi ce ţin de infrastructură obligă Ungaria să cumpere gaz doar de la Rusia.

Depinde de SUA şi de aliaţii lor europeni sa facă posibil ca Ungaria să importe gaz provenit dintr-o zonă gazieră offshore a României, în condiţiile în care Ungaria a făcut toate demersurile de infrastructură necesare pentru astfel de transporturi”, a subliniat şeful diplomaţiei ungare.

Afirmațiile lui Szijjarto vin în urma unor speculații cu privire la potențiala retragere a companiei americane Exxon Mobil din procesul de exploatare a zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră.

Totodată, în urmă cu două luni, premierul Viktor Orban a discutat la Washington cu președintele Donald Trump problema gazelor din Marea Neagră, precizând că diversificarea este plauzibilă în cazul în care cooperarea dintre SUA şi România are loc rapid

Amintim că înaltul demnitar maghiar i-a solicitat secretarului de Stat american, Mike Pompeo, cu ocazia vizitei pe care acesta a întreprins-o la mijlocul lunii februarie la Budapesta, să îndemne ExxonMobil să ia o decizie finală de investiţii în cel mai scurt timp posibil pentru a extrage gaze naturale în Marea Neagră, ceea ce ar permite Ungariei să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu gaze naturale.

Solicitările sale veneau după ce, la începutul lunii februarie, atât ministrul ungar Peter Szijjarto, cât și vicepremierul român Ana Birchall, s-au întâlnit la Washington cu secretarul american al Energiei Rick Perry.

În timp ce Szijjarto a menționat interesul strategic pentru ca parteneriatul ExxonMobil-OMV să funcționeze, Birchall a punctat angajamentul ferm al Guvernului României pentru asigurarea unui mediu investiţional transparent şi atractiv pentru companiile care investesc în domeniul energetic, prin proiecte de diversificare a surselor şi rutelor de transport al energiei.

Reamintim totodată că, în apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.

Continue Reading

NEWS

Premieră în lumea muzeală din Europa: Muzeul Antipa, primul beneficiar al uneia dintre cele mai inovatoare tehnologii japoneze anticutremur

Published

on

© Muzeul Antipa- Instagram
În contextul în care ”piesă de valoare științifică mondială” și ”exponatul de excepție din patrimoniul cultural al României” din muzeul Antipa nu ar mai putea „supraviețui’’ unui alt cutremur de magnitudinea celui din 4 martie 1977, va beneficia de un sistem de izolare seismică din Japonia, care va fi instalat în premieră în România și în Europa pentru unul dintre cele mai prețioase specimene din patrimoniul național, scheletul de Deinotherium gigantissimum, uriașul de peste 4 m înălțime și aproape tot atât lungime care poate fi admirat încă de la intrarea în holul central al muzeului, se arată în comunicatul oficial al muzeului.

Aproape 9 luni de muncă laborioasă și anevoioasă au fost necesare pentru ca actualul schelet de Deinotherium gigantissimum să fie restaurat după dezastrul pe care l-a suferit pe 4 martie 1977: ”Această comoară a Muzeului Antipa, o piesă de valoare științifică mondială și un exponat de excepție din patrimoniul cultural al României nu ar mai putea „supraviețui’’ unui alt cutremur de asemenea magnitudine.”

„Importantele pagube produse în colecții după cele două cutremure majore din 1940 și 1977 au determinat Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” să acționeze pro-activ, prin aducerea și implementarea tehnologiei japoneze „μ-Solator”, ceea ce permite protejarea specimenelor prețioase și pieselor de patrimoniu din România împotriva unui posibil cutremur major în București. Acesta este un proiect pilot la nivel european, astfel încât tehnologia inovatoare să poată fi vazută sau/și testată de oricine dorește implementarea unei soluții similare. Proiectul a fost posibil și prin implicarea MOL România, sponsor principal al Muzeului Antipa”, a declarat dr. Luis Ovidiu Popa, directorul Muzeului Antipa.

Marți,  23 iulie 2019, de la ora 11.00, va avea loc o demonstrație publică a modului în care funcționează μ-Solator! Dispozitivul va fi testat în prezența Ministrului Culturii și Identității Naționale, Valeriu-Daniel Breaz, a dr. Luis Ovidiu Popa, Directorul Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, a oficialilor de la  Ambasada Japoniei în România, Takanori Sato, președintele Ideal Brain Co. Ltd., doctor în Inginerie și Arhitect.

Această tehnologie dezvoltată de Ideal Brain Co a primit Gold Award la Good Design Award, 2016, și se bazează pe un principiu nou și inovator, care implică două plăci extrem de subțiri, de doar 3 mm fiecare. În momentul unui cutremur cu o magnitudine mai mare de 4, sistemul se activează și izolează în mod complet obiectul de mișcarea solului.

Aceasta este cea mai subțire tehnologie antiseism disponibilă în lume, care protejează colecții de artă, obiecte de patrimoniu naționale, servere și spații de stocare a datelor în Japonia și America, și a trecut proba a două cutremure majore în Japonia, iar aceasta este prima ei instalare în Europa.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending