Connect with us

U.E.

Prima decizie a noului premier danez: Danemarca o va nominaliza pentru un nou mandat de comisar european pe Margrethe Vestager, care se numără printre favoriții la președinția Comisiei

Published

on

© European Parliament

Noul premier danez Mette Frederiksen a declarat miercuri că o va nominaliza tot pe Margrethe Vestager, actual comisar european pentru concurență pentru un nou mandat în cadrul Comisiei Europene, în condițiile în care Vestager se numără și printre potențialii candidați la șefia Comisiei Europene.

Mette Frederiksen a declarat pentru postul de televiziune danez TV 2 miercuri că “vom propune ca comisarul pe care l-am numit deja, și anume Margrethe Vestager, să aibă șansa să continue pentru următorii cinci ani”, relatează Politico Europe.

Social-democrata Mette Frederiksen a devenit cel mai tânăr prim-ministru din istoria Danemarcei după ce a anunțat formarea unei coaliții de guvernare alături de alte trei partide progresiste, liberale și ecologiste. În vârstă de 41 de ani, Frederiksen va conduce un guvern susținut de Partidul Popular Socialist, Alianța Verzilor și Partidul Social Liberal.

Până acum nu se ştia pe cine va nominaliza lidera social-democrată în noua Comisie Europeană care se va forma în acest an, întrucât partidul lui Vestager nu face parte din noul guvern care a fost anunţat miercuri.

Potrivit Politico Europe, bătăliile pe care Margrethe Vestager le-a purtat cu giganții americani în domeniul tehnologiei, inclusiv Google și Apple, i-au generat un sprijin larg la Bruxelles, însă o viitoare nominalizare a sa era incertă întrucât raporturile dintre comisarul european și fostul premier Lars Lokke Rasmussen sunt determinate de statutul de rivali politici, în pofida faptului că fac parte din aceeași familie liberală europeană.

Vestager este văzută în continuare şi ca o competitoare pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, întrucât s-a aflat printre politicienii care au condus lista ALDE pentru alegerile europene, chiar dacă liderii europeni nu au reușit să formeze o majoritate în jurul niciunuia dintre cei trei candidați principali – Manfred Weber, Frans Timmermans și Margrethe Vestager – la summitul de săptămâna trecută, o decizie fiind așteptată la reuniunea șefilor de stat sau de guvern din 30 iunie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Din planul economic de 37 de miliarde de euro al UE, România va primi a patra cea mai mare sumă, după Polonia, Ungaria și Spania, dar înaintea Italiei, Franței sau Germaniei

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Din planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro propus de către Comisia Europeană și intitulat Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative), cele 3,1 miliarde de euro de care urmează să beneficieze România reprezintă a patra cea mai mare alocare națională pentru un stat membru în lupta împotriva consecințelor socio-economice asociate pandemiei cu noul coronavirus.

Conform unui tabel al Comisiei Europene consultat de CaleaEuropeană.ro, României îi sunt alocate 3,079 de miliarde de euro. Dintre acestea, 491 de milioane de euro reprezintă sume eliberate ca lichidități, iar 2,588 miliarde de euro corespund bugetului Uniunii Europene.

Singurele țări care devansează România în ce privește finanțarea alocată acestei inițiative sunt Polonia (7,435 miliarde de euro), Ungaria (5,6 miliarde de euro) și Spania (4,145 miliarde de euro).

În schimb, România va primi mai mulți bani decât Italia, Franța sau Germania în cadrul acestei inițiative.

Astfel, prima coloană reprezintă lichiditățile care provin din sumele de prefinanțare ce nu au fost cheltuite din fondurile de coeziune ale UE pe care statele membre ar trebui să le ramburseze în mod normal la bugetul UE până la sfârșitul lunii iunie 2020. Cea de-a doua coloană este dată cofinanțarea din bugetul UE care ar fi disponibilă dacă lichiditățile menționate anterior sunt utilizate pentru a finanța răspunsul economic împotriva efectelor noului coronavirus. Coloana a treia reprezintă totalul primelor două, fără a fi necesară alocarea unor bani suplimentari din fondurile naționale.

Coloana a patra reprezintă finanțări separate și sunt sume rămase din totatul Fondurilor de Investiții și Structurale Europene.

Comisia Europeană precizează că alocările naționale depind de sumele pe care statele membre trebuiau să le ramburseze Comisiei în acest an. Acestea depind de dimensiunea anvelopei bugetare pentru coeziune și de viteza de implementare.

Practic, lichiditățile de 491 de milioane de euro pentru România provin din sumele de prefinanțare ce nu au fost cheltuite din fondurile de coeziune ale UE pe care statele membre ar trebui să le ramburseze în mod normal la bugetul UE până la sfârșitul lunii iunie 2020. 

Suma de 2,588 de miliarde de euro reprezintă reprezintă cofinanțarea din bugetul UE care ar fi disponibilă dacă lichiditățile menționate anterior sunt utilizate pentru a finanța răspunsul economic împotriva efectelor noului coronavirus.

Comisia Europeană mai precizează că raportul dintre cele două tipuri de alocări variază de la un stat membru la altul, deoarece ratele de cofinanțare variază și de la o țară a UE la alta. De fapt, acestea depind de prosperitatea relativă a statelor membre ale UE.

Pachetul propus de Comisia Europeană și denumit Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative) a fost aprobat de Parlamentul European într-o sesiune plenară extraordinară ce avut loc la 26 martie, iar conform unei decizii formale a Consiliului, planul va intra în vigoare la 1 aprilie 2020.

Continue Reading

U.E.

Spania propune creșterea bugetului UE pentru lupta împotriva Covid-19: Este nevoie de mai multă solidaritate între statele membre

Published

on

© European Union, 2019

Ministrul de externe al Spaniei, Arancha Gonzalez, a propus marți creșterea bugetului Uniunii Europene pentru a face față crizei cauzate de pandemia de coronavirus, informează Reuters, preluat de Agerpres.

„Poate că ar trebui să îmbunătățim fluxul de numerar european, probabil că bugetul european ar trebui să fie mai mare”, a spus Gonzalez la postul de radio francez Europa1.

Aceasta a spus că Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană au anunțat eforturi, dar este nevoie de mai multă solidaritate între țările Uniunii Europene.

Liderii celor 27 de state membre ale UE au decis pe 26 martie, după discuții care au durat peste șase ore în sistem de videoconferință, să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia COVID-19.

Într-o declarație comună adoptată la distanță de Emmanuel Macron, Angela Merkel, Giuseppe Conte, Pedro Sanchez, Klaus Iohannis și ceilalți șefi de stat sau de guvern au decis să își coordoneze acțiunile pentru a limita răspândirea virusului, cu accent pe procurarea de echipamente medicale și promovarea cercetării, dar și pentru a pregăti o strategie de ieșire din această criză, care să cuprindă „un amplu plan de recuperare cuprinzător și investiții fără precedent”.

De asemenea, șefii de stat sau de guvern au salutat măsurile anunțate recent de Banca Centrală Europeană prin alocarea a 750 de miliarde de euro pentru datorii, planul de 37 de miliarde de euro al Comisiei Europene aprobat joi de Parlamentul European, flexibilizarea regulilor bugetare prin suspendarea prevederilor Pactului de Stabilitate și Creștere și permiterea ajutoarelor de stat sau contribuția Băncii Europene de Investiții.

Spania înregistrează aproximativ 88.000 de cazuri de infectare cu coronavirus și peste 7700 de decese, fiind a treia cea mai grav afectată țară din lume, după SUA și Italia.

Continue Reading

U.E.

Emmanuel Macron denunță propaganda rusă și chineză privind ajutoarele trimise Italiei: De ce nu se vorbește că Franţa şi Germania au trimis două milioane de măşti şi zeci de mii de echipamente?

Published

on

© Munich Security Conference

Emmanuel Macron denunţă campaniile de propagandă duse de către regimurile de la Beijing şi Moscova în legătură cu ajutoarele livrate Italiei pentru combaterea noului coronavirus, subliniind că Franţa şi Germania acordă asistenţă fără să facă poze.

Se vorbeşte mult de ajutorul chinez sau rus, dar de ce nu se vorbeşte că Franţa şi Germania au trimis două milioane de măşti şi zeci de mii de echipamente de protecţie Italiei?”, s-a întrebat retoric preşedintele francez într-un interviu acordat pentru Corriere della Sera, La Stampa şi La Repubblica, citat de Adevărul.

Poate că nu este suficient, dar este deja un început şi nu trebuie să ne lăsăm intoxicaţi de ceea ce spun partenerii şi concurenţii noştri internaţionali”, a insistat Macron.

Preşedintele francez i-a adus aminte Chinei că UE a ajutat-o la începutul epidemiei, livrându-i 50 de tone de materiale.

“Europa trebuie să fie mândră şi să se simtă puternică, pentru că aşa este”, a subliniat el.

De altfel, Macron susține pozițiile exprimate de Italia sau Spania inclusiv în ce privește relansarea economică a Uniunii Europene printr-un plan ambițios și urgent care să permită inclusiv emisiunile de obligațiuni guvernamentale – coronabonds – , măsuri cu care Germania și Olanda nu sunt de acord pentru moment.

Franța și Germania au donat Italiei mai multe măști și echipamente medicale decât China, a anunțat joi Comisia Europeană. Potrivit executivului european, Franța a trimis Italiei 1 milion de măști și 200.000 de echipamente de protecție, iar Germania va trimite tot 1 milion de măști Italiei în cursul aceste săptămâni. Pe de altă parte, țări precum Olanda s-au plâns că 600.000 din cele 1,3 milioane de măști primite din China sunt defecte.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a deplâns joi lipsa inițială de coordonare și de solidaritate din partea țărilor membre ale Uniunii Europene în fața efectelor provocate de criza sanitară a pandemiei cu noul coronavirus, însă a arătat că lucrurile se redresează. De asemenea, la începutul săptămânii trecute, șeful diplomației europene Josep Borrell a afirmat într-un editorial că politica generozității practicată de China a determinat ”încercări de a discredita UE ca atare” și de a critica lipsa de solidaritate europeană.

Reamintim, în context, că Germania a decis să preia în spitalele sale pacienți din Franța și din Italia, infectați cu coronavirus și aflați în stare gravă. De altfel, la nivel federal, Germania este primul stat european care a anunțat o măsură de sprijin și pentru Italia, unde a trimis un milion de măști sanitare.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending