Connect with us

U.E.

Comisarul european Corina Crețu: Sprijinirea IMM-urilor devine prioritatea zero din 2020 datorită contribuției lor la dezvoltarea regională

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a fost prezentă la reuniunea informală a miniștrilor economiei și afacerilor din UE, organizată în marja Forumului Anual al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, unde a declarat că sprijinirea IMM-urilor devine prioritatea zero a Comisiei Europene după 2020, potrivit unui mesaj transmis pe Facebook.

,,Mi-a făcut plăcere să particip în această dimineață la București, la a reuniunea informală a miniștrilor economiei și afacerilor din UE, organizată în marja Forumului Anual al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării. Am avut un schimb de opinii interesant cu privire la contribuția IMM-urilor și a mediului de afaceri la dezvoltarea regională”, a scris comisarul Crețu.

Potrivit Corinei Crețu ,,sprijinul pe care Strategia Dunării îl oferă IMM-urilor derivă tocmai din existența unei politici regionale puternice, precum și a unor instituții puternice în fiecare țară din regiunea Dunării. Ea a mai spus că este convinsă că Strategia Dunării poate ajuta mult mai mult IMM-urile prin includerea mai multor tipuri de proiecte, prin utilizarea tuturor posibilităților de finanțare prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și prin consolidarea legăturilor instituționale.

În perioada 2014-2020,  competitivitatea IMM-urilor este sprijinită prin investiții de peste 57 miliarde de euro prin FEDR.

După 2020, a mai firmat comisarul european, ,,sprijinirea IMM-urilor devine prioritatea zero, iar viitoarele investiții europene se vor concentra pe sprijin privind accesul la finanțare, oferirea de consultanță; precum și pe crearea legăturilor necesare între centrele de cercetare și universități pentru a promova inovarea”.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL UE

Ministrul Ana Birchall participă la reuniunea informală a miniștrilor justiției și afacerilor interne din statele membre ale UE în cadrul Consiliului JAI din Helsinki

Published

on

© Calea Europeana

Ministrul justiției, viceprim-ministru pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României, interimar, Ana Birchall, va participa în perioada 18 – 19 iulie 2019, la lucrările reuniunii informale a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), organizată la Helsinki, potrivit comunicatului oficial.

Aceasta este prima reuniune a miniștrilor justiției și afacerilor interne sub Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene. Începând din 1 iulie 2019,  Finlanda deține pentru a treia oară Președinția Consiliului Uniunii Europene  și va fi urmată în primul semestru al anului 2020 de Croația, în cadrul Trio-ului de Președinții deschis de Președinția română a Consiliului.

Pe agenda secțiunii dedicate justiției sunt incluse o serie de subiecte privind consolidarea spațiului de justiție, libertate și securitate al Uniunii Europene.

Potrivit comunicatului, miniștrii vor discuta despre consolidarea statului de drept  – independența, calitatea și eficiența sistemelor naționale de justiție și importanța unui proces echitabil, precum și despre detenție și alternativele la aceasta în contextul cooperării judiciare în materie penală.

În cadrul dejunului de lucru miniștrii vor aborda și tema justiției civile europene în context multilateral. Totodată, în marja reuniunii JAI, Ana Birchall va avea o serie de întrevederi bilaterale cu omologi din statele membre UE.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, pentru Financial Times: Franța va informa în viitorul apropiat că a decis să o sprijine pe Laura Codruța Kövesi la șefia Parchetului European

Published

on

© European Parliament

Franța a căzut de acord pentru a o susține pe Laura Codruța Kövesi la funcția de procuror șef european, în ciuda faptului că are un candidat propriu, a relatat marți seară Financial Times, citând o declarație a lui Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe în Parlamentul European.

Dacian Cioloș, liderul grupului din care fac parte și eurodeputații Renaissance susținuți de președintele francez Emmanuel Macron, a declarat pentru Financial Times că anunțul susținerii din partea Franței va veni în mod formal în următoarele zile.

Guvernul francez va informa Consiliul în viitorul apropiat că a decis să o sprijine pe Laura Codruța Kövesi și sper că acest lucru va permite mai ușor luarea unei decizii”, a adăugat Dacian Cioloș, citat în context și de Politico Europe.

Cotidianul Financial Times relatează, citând surse franceze și românești, că decizia Franței de a o susține pe Laura Codruța Kövesi vine după ce Emmanuel Macron a ieșit triumfător de la negocierile de luna trecută privind pozițiile de conducere din Uniunea Europeană, inclusiv pentru conducerea Băncii Centrale Europene, acest post urmând a fi ocupat de franțuzoaica Christine Lagarde, scrie Digi24.

Un oficial francez de rang înalt a declarat sub protecția anonimatului că schimbarea de atitudine în privința Parchetului UE a venit din nevoia de echilibru geografic pentru pozițiile superioare ale UE, deoarece Estul Europei nu a primit niciuna.

Precizările lui Cioloș apar după că francezul Jean-François Bohnert, contracandidatul Laurei Codruţa Kövesi pentru şefia Parchetului European, a afirmat că încă este candidat pentru acest post, după apariţia informaţiilor din presă privind ieşirea sa din cursă ca urmare a numirii sale la conducerea Parchetului financiar francez.

Pe de altă parte, presa franceză a scris recent că Jean-François Bohnert, contracandidatul Laurei Codruța Kövesi în cursa pentru șefia Parchetului European, este privilegiat să preia șefia Parchetului Național Financiar francez, dacă nu reușește să obțină postul de procuror șef european.

Ulterior acestui anunț, președintele francez Emmanuel Macron și liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, au avut o convorbire telefonică privind finalizarea procedurii de desemnare a procurorului-șef european pornind de la sprijinul pe care Laura Codruța Kövesi l-a obținut în Parlamentul European.

Precizăm faptul că în decursul primei sesiuni plenare a Parlamentului European, cei mai influenți eurodeputați români din grupurile PPE și Renew Europe au arătat că șansele lui Kövesi la șefia Parchetului European ar trebui să crească în contextul deciziei luate de șefii de stat sau de guvern pentru funcțiile de top din instituțiile UE, poziții în care sunt respectate criterii precum paritatea de gen sau afilierea politică, însă nu și echilibrul geografic, noii lideri ai instituțiilor UE provenind din Belgia, Franța, Germania, Italia și Spania.

Mai întâi, vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, Siegfried Mureșan, a spus că șansele Laurei Codruța Kövesi pentru a ocupa funcția de procuror-șef EPPO au crescut pentru că prioritatea Franței era obținerea poziției de președinte al Băncii Centrale Europene, ceea ce și-a adjudecat.

Apoi, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, a precizat că ”în ce priveşte echilibrul geografic, credem că după decizia Consiliului European în ce priveşte repartiţia principalelor poziţii din UE, avem încă un argument pentru a sprijini, chiar şi politic, candidatura Laurei Codruţa Kövesi”.

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat în aprilie fără niciun acord şi dosarul rămâne pe agenda viitorului Parlament European, format după alegerile europene din mai.

Anterior, în urma unui vot secret, în luna februarie, Comisia LIBE a selectat-o pe Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kövesi – 26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) – 22 voturi, iar Andreas Ritter (Germania) – 1 vot. Kövesi a fost preferată anterior şi în Comisia CONT.

În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kövesi, din România, şi de germanul Andreas Ritter.

Reprezentanţii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE au avut trei runde de negocieri – în 20 martie, 27 martie şi 4 aprilie.

În reuniunea din 4 aprilie, echipa de negociere a Parlamentului European a reiterat că Laura Codruţa Kövesi rămâne candidatul preferat al instituţiei pentru a deveni primul procuror-şef al noului Parchet European şi a cerut Consiliului, care îl susține pe Jean-François Bohnert, să îşi reconsidere poziţia.

 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Traian Băsescu, la prima intervenție în Parlamentul European: Dați perspectivă europeană Republicii Moldova, altfel va rămâne așa cum este, o țară în zona gri

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Traian Băsescu a cerut marți, în plenul Parlamentului European, oficialilor europeni să ”dea perspectivă europeană” Republicii Moldova, pentru a scoate țara din impas. 

Problema Republicii Moldova este că nu știe care este viitorul, UE refuză să-i dea perspectiva intrării în Uniunea Europeană, mai devreme sau mai târziu, atunci când va fi pregătită. Republica Moldova este o țară care se află în zona gri și nici un politician nu poate spune românilor din Republica Moldova, doamna Mogherini, Republica Moldova e locuită de români. Nici un politician nu poate spune care e viitorul acestei țări, aflată întte Ucraina, Transnistria controlată de Mosova și frontieră UE”, a spus Băsescu.

Concluzie, dați perspectivă europeană Republicii Moldova, altfel va rămâne așa cum este o lungă perioadă de timp”, a mai adăugat fostul președinte al României.

Băsescu, un susținător al parcursului european al Republicii Moldova în calitate de președinte al României, a făcut aceste afirmații în condițiile în care miniștrii de Externe din țările UE au participat la un dejun de lucru cu omologul lor din Republica Moldova, Nicolae Popescu.

În context, comisarul european pentru politica de vecinătate și negocieri de extindere, Johannes Hahn, a anunțat reluarea sprijinului bugetar al Uniunii pentru Republica Moldova.

Recent, Republica Moldova a depășit o criză politică generată de o dualitate la putere, coaliția dintre blocul pro-european ACUM al premierului Maia Sandu și PSRM-ului președintelui pro-rus Igor Dodon revendicând puterea după alegerile din luna februarie.

Criza a luat sfârșit la 14 iunie prin cedarea puterii de către Partidul Democrat condus de oligarhul Vlad Plahotniuc și preluarea acesteia de către coaliția ACUM – PSRM, cu instalarea unui guvern pro-european condus de Maia Sandu alături de socialiștii pro-ruși ai președintelui Igor Dodon.

De la acel moment, premierul Maia Sandu a întreprins mai multe vizite externe, prima la București, continuând la Bruxelles, Kiev și Berlin.

Amintim în context că șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au căzut de acord la Consiliul European din 20-21 iunie să introducă o referire la Republica Moldova în textul de concluzii al unui summit dificil și tensionat pe fondul numirilor politice din interiorul Uniunii Europene.

”Consiliul European salută transferul pașnic de putere din Republica Moldova și invită Comisia Europeană și pe Înaltul Reprezentant să elaboreze un set de măsuri concrete pentru sprijinirea Republicii Moldova, bazat pe punerea în aplicare în mod susținut de către aceasta a reformelor în temeiul acordului de asociere / acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător”, se arată în textul concluziilor summitului de la Bruxelles.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending