COMISIA EUROPEANA
Prima strategie industrială europeană în domeniul apărării: Comisia cere statelor UE “să investească mai mult, mai bine, împreună și european” într-o cursă contracronometru pentru sporirea gradului de pregătire și securității Europei
Published
1 year agoon

Comisia Europeană a prezentat marți prima strategie industrială de apărare și un nou program pentru industria de apărare pentru a spori gradul de pregătire și securitatea Europei, ambele documente ambițioase urmărind ca statele membre “să investească mai mult, mai bine, împreună și european”. Documentele au fost prezentate într-o conferință de presă la Bruxelles de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, de vicepreședinta executivă a CE, Margrethe Vestager, și de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, cu șeful diplomației UE calificând acest moment drept o “schimbare de paradigmă către o Uniune care este un actor puternic în domeniul securității și apărării și un partener mai bun”.
Demersul are loc într-un moment în care Ucraina se confruntă cu un deficit grav de muniție, capitalele occidentale și NATO analizând o transformare a industriei pentru capacitate de luptă și în timp ce țările membre ale Uniunii Europene se confruntă cu întrebarea ce ar putea însemna posibila revenire a lui Donald Trump la Casa Albă atât pentru Kiev, cât și pentru angajamentele de securitate transatlantice la nivelul NATO și în ceea ce privește un pilon european al apărării. Documentele publicate de executivul european constată existența unui acord în Europa cu privire la faptul că trebuie să se intensifice în domeniul apărării și că producția de apărare trebuie să fie accelerată de urgență, există încă divergențe de opinii cu privire la modul în care se poate ajunge acolo – și în special cu privire la modul de finanțare a noilor eforturi de apărare. Prin urmare, se așteaptă ca strategia prezentată să fie o etapă importantă într-o lungă dezbatere politică. De altfel, prezentarea acestor documente a fost precedată de un apel din partea miniștrilor apărării din Olanda, Franța, Estonia și Polonia pentru creșterea “urgentă” a pregătirii de apărare a Europei, acestea avertizând că Europa se află într-o “cursă contracronometru”.
Evocând războiul de agresiune nejustificat și în curs al Rusiei împotriva Ucrainei, care a marcat revenirea unui conflict de mare intensitate pe continentul european, Strategia industrială europeană în domeniul apărării (EDIS) stabilește o viziune clară, pe termen lung, pentru a atinge gradul de pregătire industrială în domeniul apărării în Uniunea Europeană.
Ca prim mijloc imediat și central de punere în aplicare a strategiei, Comisia Europeană prezintă o propunere legislativă pentru un program european pentru industria de apărare (EDIP) și un cadru de măsuri pentru a asigura disponibilitatea și furnizarea în timp util a produselor din domeniul apărării.
Strategia prezintă provocările cu care se confruntă în prezent baza industrială și tehnologică de apărare europeană (EDTIB), dar și oportunitatea de a valorifica întregul său potențial și stabilește o direcție pentru următorul deceniu. Pentru a spori gradul de pregătire industrială a apărării europene, statele membre trebuie să investească mai mult, mai bine, împreună și european. Pentru a sprijini statele membre în atingerea acestor obiective, Strategia industrială europeană în domeniul apărării prezintă un set de acțiuni care vizează:
- Sprijinirea unei exprimări mai eficiente a cererii colective de apărare a statelor membre. Aceasta se va baza pe instrumentele și inițiativele existente, cum ar fi Planul de dezvoltare a capabilităților (CDP), procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD) și cooperarea structurată permanentă (PESCO). Acesta va fi sprijinit prin stimularea cooperării statelor membre în etapa de achiziții publice a capabilităților de apărare;
- Asigurarea disponibilității tuturor produselor din domeniul apărării prin intermediul unei EDTIB mai receptive, în orice circumstanțe și orizont de timp. Vor fi sprijinite investițiile statelor membre și ale industriei europene de apărare în dezvoltarea și introducerea pe piață a tehnologiilor și capabilităților de apărare de ultimă generație de mâine. Se propun, de asemenea, măsuri pentru a se asigura că EDTIB are la dispoziție ceea ce are nevoie chiar și în perioadele de criză, sporind astfel securitatea aprovizionării UE;
- Asigurarea faptului că bugetele naționale și ale UE sprijină cu mijloacele necesare adaptarea industriei europene de apărare la noul context de securitate;
- Integrarea unei culturi a pregătirii pentru apărare în toate politicile, în special prin solicitarea unei revizuiri a politicii de creditare a Băncii Europene de Investiții în acest an;
- Dezvoltarea unor legături mai strânse cu Ucraina prin participarea sa la inițiativele Uniunii de sprijinire a industriei de apărare și prin stimularea cooperării dintre industriile de apărare din UE și Ucraina;
- Colaborarea cu NATO și cu partenerii noștri strategici, care împărtășesc aceeași viziune și internaționali și cooperarea mai strânsă cu Ucraina.
Strategia stabilește indicatori, cu scopul de a măsura progresele înregistrate de statele membre în direcția pregătirii industriale. Statele membre sunt invitate să:
- Să achiziționeze cel puțin 40 % din echipamentele de apărare în mod colaborativ până în 2030;
- Să se asigure că, până în 2030, valoarea comerțului în domeniul apărării în interiorul UE reprezintă cel puțin 35 % din valoarea pieței UE a apărării;
- Să realizeze progrese constante în direcția achiziționării a cel puțin 50 % din bugetul lor de achiziții publice în domeniul apărării în cadrul UE până în 2030 și a 60 % până în 2035.
Comisarii europeni evocă o schimbare de paradigmă către o UE puternică în domeniul securității și apărării
“Astăzi adoptăm o strategie industrială europeană în domeniul apărării și prezentăm o propunere de program pentru industria europeană de apărare. Facem acest lucru pentru a răspunde schimbărilor din paradigma de securitate a Europei. Cheltuielile noastre pentru apărare sunt direcționate către prea multe sisteme de armament diferite, achiziționate în principal din afara UE. Acum, când bugetele de apărare din toate statele membre cresc brusc, ar trebui să investim mai bine, ceea ce înseamnă, în mare parte, să investim împreună și să investim în Europa. Acest lucru ne va permite să trecem de la un mod de răspuns la criză la unul de pregătire structurală în materie de apărare. Într-un mod care integrează îndeaproape Ucraina”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală
“Războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a readus în Europa un război de mare intensitate. După decenii de subutilizare, trebuie să investim mai mult în apărare, dar trebuie să facem acest lucru mai bine și împreună. O industrie europeană de apărare puternică, rezilientă și competitivă este un imperativ strategic și o condiție prealabilă pentru a ne spori gradul de pregătire în materie de apărare. De asemenea, trebuie să ne intensificăm sprijinul militar pentru Ucraina, inclusiv prin sprijinirea bazei sale industriale de apărare. Această strategie marchează o schimbare de paradigmă către o Uniune care este un actor puternic în domeniul securității și apărării și un partener mai bun, în conformitate cu obiectivele Busolei strategice”, a spus și Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.
De asemenea, comisarul european pentru piață internă Thierry Breton a precizat că Uniunea Europeană demonstrează din nou hotărârea și angajamentul ferm de a intensifica apărarea și sprijinul pentru Ucraina.
“Prin noua noastră strategie de apărare industrială, Uniunea stabilește o viziune clară pentru a ne spori gradul de pregătire industrială în domeniul apărării. Prin programul privind industria europeană de apărare, Comisia prezintă imediat un instrument ambițios pentru a începe în mod concret punerea în aplicare a strategiei. Odată cu revenirea la un conflict de mare intensitate pe continentul nostru, Europa nu mai poate aștepta să consolideze capacitatea bazei industriale și tehnologice de apărare europeană de a produce mai mult și mai rapid”, a spus el.
Pozițiile celor trei comisari reprezintă un ecou al afirmațiilor președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de săptămâna trecută, când șefa executivului european a pledat pentru o ”mentalitate europeană în domeniul apărării” pentru ”a contura viitorul arhitecturii noastre de securitate”, în complementaritate cu NATO.
Noi fonduri pentru programul pentru industria europeană de apărare
Programul pentru industria europeană de apărare (EDIP) este noua inițiativă legislativă care va face legătura de la măsuri de urgență pe termen scurt, adoptate în 2023 și încheiate în 2025, la o abordare mai structurală și pe termen mai lung pentru a atinge gradul de pregătire industrială în domeniul apărării. Acest lucru va asigura continuitatea sprijinului pentru baza industrială și tehnologică de apărare europeană, pentru a însoți adaptarea rapidă a acesteia la noua realitate.
EDIP include atât aspecte financiare, cât și aspecte de reglementare. EDIP va mobiliza 1.5 miliarde EUR din bugetul UE în perioada 2025-2027, pentru a spori în continuare competitivitatea EDTIB. Sprijinul financiar acordat de EDIP va extinde în special logica de intervenție a EDIRPA (sprijin financiar de la bugetul UE pentru a compensa complexitatea cooperării dintre statele membre în faza de achiziții publice) și ASAP (sprijin financiar pentru industriile de apărare care își sporesc capacitatea de producție), pentru a încuraja în continuare investițiile EDTIB. EDIP va sprijini, de asemenea, industrializarea produselor care decurg din acțiunile de cooperare în domeniul C &D, sprijinite de Fondul european de apărare. Bugetul EDIP poate fi utilizat, de asemenea, pentru a institui un fond pentru accelerarea transformării lanțurilor de aprovizionare în domeniul apărării (FAST). Acest nou fond va urmări facilitarea accesului la finanțare prin îndatorare și/sau prin capitaluri proprii pentru IMM-uri și mici întreprinderi cu capitalizare medie care industrializează tehnologii de apărare și/sau fabrică produse din domeniul apărării. Bugetul EDIP va consolida, de asemenea, cooperarea industrială a UE cu Ucraina în domeniul apărării și va sprijini dezvoltarea bazei sale industriale și tehnologice de apărare. În acest scop, EDIP ar putea eventual să obțină finanțare suplimentară din profiturile excepționale obținute din activele suverane rusești imobilizate (sub rezerva deciziei Consiliului la propunerea Înaltului Reprezentant).
În ceea ce privește aspectele de reglementare, EDIP oferă soluții noi. Acesta va pune la dispoziție un nou cadru juridic, structura pentru programul european de armament (SEAP), pentru a facilita și a intensifica cooperarea statelor membre în materie de echipamente de apărare, în deplină complementaritate cu cadrul PESCO. Aceasta implică, de asemenea, un regim la nivelul UE pentru securitatea aprovizionării cu echipamente de apărare, care va asigura accesul constant la toate produsele necesare din domeniul apărării în Europa și va oferi un cadru pentru a reacționa eficient la eventuale crize viitoare de aprovizionare cu produse din domeniul apărării. În plus, EDIP va permite lansarea unor proiecte europene de interes comun în domeniul apărării, cu un potențial sprijin financiar din partea UE. În cele din urmă, EDIP propune instituirea unei structuri de guvernanță, în care statele membre să fie pe deplin implicate, pentru a asigura coerența generală a acțiunii UE în domeniul industriei de apărare (Comitetul pentru pregătirea industriei de apărare).
“O industrie europeană de apărare mai puternică și mai receptivă va aduce beneficii statelor membre și, în cele din urmă, cetățenilor UE. De asemenea, va aduce beneficii principalilor parteneri ai UE, inclusiv NATO și Ucraina“, conchide sursa citată.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Donald Tusk, mesaj de susținere în română pentru Nicușor Dan, rememorând un discurs din 2019 la București: Mănușile cu care Duckadam a apărat la Sevilla trebuie primite de Nicușor Dan pentru a apăra România, Europa și libertatea
Merz promite să retransforme Germania într-o „locomotivă a creșterii”, dotată cu „cea mai puternică armată din Europa”
George Simion, primit la Varșovia de președintele Poloniei cu patru zile înainte de alegeri. Discuțiile, axate pe “relația bilaterală dintre Polonia și România”
Comunitatea de business avertizează asupra deteriorării accelerate a climatului de afaceri și cere decizii politice stabile și coerente pentru menținerea României pe traiectoria euro-atlantică
Ungaria: Lege propusă împotriva ONG-urilor cu finanțare externă și considerate o amenințare la adresa suveranității naționale
Black Sea Defense 2025. Ministrul Bogdan Ivan: România își propune să devină un partener de încredere în arhitectura de securitate euroatlantică
COMISIA EUROPEANA
Pro-europeanul Edi Rama obține al patrulea mandat consecutiv de premier al Albaniei. Von der Leyen: ”Locul Albaniei este în UE”
Published
11 hours agoon
May 14, 2025By
Diana Zaim
Edi Rama obține al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru al Albaniei, în urma alegerilor parlamentare din mai 2025. Rama ocupă această funcție din 2013 și a fost reales în 2017, 2021 și acum în 2025, devenind astfel primul lider al Albaniei democratice care obține patru mandate consecutive, potrivit The Guardian. Un pro-european convins, în acest nou mandat, Edi Rama își propune să accelereze procesul de aderare a Albaniei la Uniunea Europeană până în 2030.
Realegerea lui a fost salutată de principalii lideri ai instituțiilor europene de la Bruxelles. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține că sub conducerea premierului Edi Rama, Albania a făcut mari progrese în direcția „Uniunii noastre”: „Să continuăm să lucrăm îndeaproape împreună la reformele UE. Locul Albaniei este în UE! Aștept cu nerăbdare să vă felicit în persoană mâine la Tirana”, a scris Ursula von der Leyen într-un mesaj pe contul X.
Dear @ediramaal, congratulations on your electoral victory!
Under your leadership, Albania has made great progress towards our Union.
Let’s keep working closely together on EU reforms. Albania belongs in the EU!
Looking forward to congratulate you in person tomorrow in Tirana. pic.twitter.com/Lneh8LPh3D
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 14, 2025
Macedonia de Nord este candidat oficial la aderarea la UE din 2005, Muntenegru din 2010 și Albania din 2014.
COMISIA EUROPEANA
Lovitură de imagine pentru Ursula von der Leyen: CJUE se pronunță împotriva lipsei de transparență a CE în cazul Pfizergate
Published
12 hours agoon
May 14, 2025
Tribunalul General al UE, instanță specializată în cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene, a anulat decizia Comisiei Europene de a refuza accesul la mesajele text schimbate între președinta Ursula von der Leyen și directorul general al Pfizer, Albert Bourla, în contextul negocierilor privind achiziția de vaccinuri anti-COVID-19. Hotărârea reprezintă o lovitură puternică de imagine pentru șefa Executivului european, care s-a angajat public în urmă cu câteva luni să apere standardele de transparență, eficiență și probitate în cel de-al doilea mandat al său.
Demersul în instanță a fost inițiat de jurnalista The New York Times, Matina Stevis-Gridneff, care a invocat Regulamentul UE privind accesul la documente, cerând transmiterea tuturor mesajelor text dintre von der Leyen și Bourla din perioada 1 ianuarie 2021 – 11 mai 2022. Aceste mesaje ar fi vizat negocieri directe privind achiziția de vaccinuri, într-unul dintre cele mai tensionate momente ale pandemiei, relatează Politico.
Comisia a invocat lipsa documentelor, dar Curtea nu a fost convinsă
Executivul european a respins inițial cererea, susținând că mesajele respective sunt documente „efemere, de scurtă durată” care nu au fost arhivate și, prin urmare, „nu se află în posesia instituției”. Cu toate acestea, instanța de la Luxemburg a considerat că The New York Times a prezentat probe relevante și coerente care demonstrează existența acestor schimburi de mesaje.
„Comisia nu a oferit o explicație plauzibilă privind lipsa deținerii documentelor solicitate”, a subliniat Tribunalul General al UE în motivarea deciziei „Răspunsurile Comisiei au fost bazate pe presupuneri sau informații vagi și contradictorii. Prin contrast, reclamanta a furnizat dovezi clare privind existența unor schimburi de mesaje între președinta Comisiei și CEO-ul Pfizer.”
Instanța a subliniat că Regulamentul privind accesul la documente are ca scop garantarea unui acces cât mai larg la toate documentele instituțiilor UE. De aceea, Comisia nu se poate limita la a afirma că nu deține documentele, ci trebuie să ofere explicații credibile cu privire la căutările efectuate și la eventualele motive pentru care mesajele nu mai există.
„Comisia nu a clarificat dacă mesajele au fost șterse și, dacă da, dacă ștergerea a fost voluntară sau automată, sau dacă telefonul mobil al președintei a fost înlocuit între timp”, noteză instanța.
Transparență pusă sub semnul întrebării
Deși reacția rapidă a Ursulei von der Leyen în perioada de criză pandemică a fost inițial apreciată, negocierile directe cu Pfizer, desfășurate în afara canalelor tradiționale și netransparente, au ridicat semne de întrebare serioase. În lipsa unei documentații clare, decizia instanței accentuează acuzațiile privind lipsa de transparență în gestionarea unui dosar cu impact major asupra sănătății publice și asupra bugetului Uniunii.
„Comisia nu a explicat de ce a considerat că aceste mesaje nu conțin informații importante sau care ar fi necesitat păstrarea lor”, a adăugat Tribunalul General al UE.
Reacția Comisiei Europene
Comisia a emis, miercuri, un comunicat oficial în care anunță că „va analiza cu atenție decizia Tribunalului General” și că va adopta o „decizie nouă, cu explicații mai detaliate” privind cazul.
„Transparența a fost mereu o prioritate pentru Comisie și pentru președinta von der Leyen. Vom continua să respectăm cadrul legal și să menținem o comunicare deschisă cu toate părțile interesate”, se arată în reacția oficială.
Cu toate acestea, nu este clar dacă mesajele vor fi făcute publice, iar decizia poate fi atacată cu recurs la Curtea de Justiție a UE în termen de două luni și zece zile.
COMISIA EUROPEANA
UE ”pregătește terenul” pentru integrarea industriei de apărare din Ucraina în ecosistemul european
Published
1 day agoon
May 13, 2025By
Diana Zaim
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, anunță că Uniunea Europeană „pregătește terenul pentru integrarea industriei de apărare din Ucraina în ecosistemul european”. Reamintim că până în prezent, UE este cel mai mare investitor public în industria de apărare ucraineană, cu o investiție semnificativă de 1,4 miliarde de euro din „profituri excepționale” (obținute din profiturile nete din imobilizarea activelor Băncii Centrale a Rusiei).
Peste 500 de reprezentanți ai industriilor de apărare din UE și Ucraina s-au reunit ieri, 12 mai, la Bruxelles, pentru a consolida cooperarea dintre cele două părți, pentru a încuraja achizițiile comune și pentru a ajuta Ucraina să obțină capacități în domenii prioritare.
„UE este cel mai mare susținător al industriei de apărare ucrainene și, cu un total de 1,4 miliarde de euro, am furnizat acum mai multe fonduri decât oricine altcineva. O industrie de apărare ucraineană puternică este fundamentală pentru securitatea Ucrainei. În același timp, întreprinderile ucrainene din domeniul apărării au fost deschizătoare de drumuri în ultimii trei ani și alte întreprinderi europene pot învăța multe. La Forumul industriei de apărare le aducem pe cele două împreună, încurajăm o mai mare colaborare și pregătim terenul pentru integrarea industriei de apărare din Ucraina în ecosistemul european”, a transmis Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas, în cadrul celui de-al doilea Forum UE-Ucraina al industriei de apărare, care a avut loc la Bruxelles, în data de 12 mai.
De asemenea, în marja forumului, grupul operativ UE-Ucraina privind cooperarea industrială în domeniul apărării, recent anunțat, s-a reunit, de asemenea, pentru prima dată, deschizând calea pentru potențiale proiecte emblematice între industria de apărare a UE și cea ucraineană.
Până în prezent, UE este cel mai mare investitor public în industria de apărare ucraineană, cu o investiție semnificativă de 1,4 miliarde de euro din „profituri excepționale” (obținute din profiturile nete din imobilizarea activelor Băncii Centrale a Rusiei): „Acest sprijin va accelera producția de echipamente militare, de la sisteme de artilerie la drone, sprijinind în mod semnificativ eforturile de apărare ale Ucrainei, susținând economia Ucrainei și garanțiile de securitate pe termen lung ale UE pentru Ucraina”, se mai arată în comunicatul Executivului European.
Comisia Europeană anunță că UE și statele sale membre continuă să depună eforturi pentru a furniza Ucrainei o asistență militară mai mare și mai rapidă, în special prin intermediul instrumentului de finanțare Facilitatea europeană pentru pace: „UE sprijină achizițiile publice comune între statele membre și Ucraina și încurajează achizițiile publice de la industria de apărare ucraineană, împreună cu întreprinderile comune între industria de apărare europeană și cea ucraineană.”
În cadrul forumului, Ucraina și Asociația industriilor aerospațiale și de apărare din Europa (ASD) au semnat, de asemenea, un memorandum de înțelegere pentru consolidarea cooperării industriale în domeniul apărării. Inițiativele sunt menite să atragă mai multe investiții ale UE în sectorul de apărare al Ucrainei și să aprofundeze legăturile industriale dintre cele două părți.
În temeiul Regulamentului privind planul ReArm Europe/Readiness 2030, Ucraina a fost deja asociată pe deplin pentru a asigura alinierea între sectorul său de apărare și cel al UE. Acest parteneriat va permite Ucrainei să participe la inițiative comune de achiziții publice și va permite statelor membre ale UE să cumpere de la industriile de apărare ucrainene.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Donald Tusk, mesaj de susținere în română pentru Nicușor Dan, rememorând un discurs din 2019 la București: Mănușile cu care Duckadam a apărat la Sevilla trebuie primite de Nicușor Dan pentru a apăra România, Europa și libertatea

Merz promite să retransforme Germania într-o „locomotivă a creșterii”, dotată cu „cea mai puternică armată din Europa”

George Simion, primit la Varșovia de președintele Poloniei cu patru zile înainte de alegeri. Discuțiile, axate pe “relația bilaterală dintre Polonia și România”

Comunitatea de business avertizează asupra deteriorării accelerate a climatului de afaceri și cere decizii politice stabile și coerente pentru menținerea României pe traiectoria euro-atlantică

Atragerea de noi investiții străine directe este vitală pentru progresul economic al României, semnalează Consiliul Investitorilor Străini (FIC) în cea de-a 15-a ediție a Cărții Albe

Ungaria: Lege propusă împotriva ONG-urilor cu finanțare externă și considerate o amenințare la adresa suveranității naționale

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

BNR: Investițiile străine directe în România au scăzut cu peste 32% în primul trimestru din 2025

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară

Elena Lasconi: Am votat cu gândul și credința că sistemul poate fi resetat și că în sfârșit se va face dreptate pentru România

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
“Un singur drum: Europa! / RO, rămâi!”. O manifestație pro-europeană va avea loc pe 9 mai, de Ziua Europei, înainte de turul doi al prezidențialelor
- ROMÂNIA7 days ago
Prima dezbatere George Simion – Nicușor Dan, candidații din turul doi al alegerilor prezidențiale 2025, are loc la Euronews România, joi, 8 mai, de la ora 20:00
- EVENIMENTE1 week ago
MLNR marchează 145 de ani de la momentul fondator al Masoneriei române moderne. Peste 120 de delegați din 41 de Mari Loji regulare de pe toate continentele, găzduiți la București în perioada 9-10 mai
- POLITICĂ1 week ago
Prima confruntare George Simion – Nicușor Dan, LIVE ora 16:00 la Congresul BNS. “România este ca un bolnav ținut pe aparate”, afirmă președintele BNS
- POLITICĂ1 week ago
Alegeri prezidențiale 2025: George Simion și Nicușor Dan se vor confrunta în turul al doilea într-un scrutin decisiv pentru orientarea României în NATO și UE (rezultate parțiale)