Connect with us

PPE

Primul est-european în fruntea PPE: Donald Tusk a fost ales președintele Partidului Popular European

Published

on

© EPP/ Twitter

Președintele în exercițiu al Consiliului European, Donald Tusk, a fost ales președintele Partidului Popular European, cea mai mare familie politică pan-europeană, devenind primul est-european deținător al acestei funcții.

Tusk, singurul candidat, a fost ales cu 93% din voturi la Congresul PPE de la Zagreb. Astfel, fostul prim-ministru polonez a fost validat cu 491 de voturi pentru şi 37 de voturi împotrivă.

Mandatul de preşedinte al PPE atribuit miercuri seară lui Donald Tusk este unul de trei ani, dar poate fi prelungit pe termen nedefinit. Această funcţie a fost ocupată de altfel timp de 23 de ani de belgianul Wilfried Martens (1990-2013), căruia i-a succedat francezul Joseph Daul. De la crearea formaţiunii în 1976, PPE a avut cinci preşedinţi, doi belgieni (Leo Tindemans şi Wilfried Martens), un olandez (Piet Bukman), un francez (Joseph Daul) şi un luxemburghez (Jacques Santer).

În discursul său de candidatură, Donald Tusk, Președintele în exercițiu al Consiliului European până la 30 noiembrie, a făcut un apel către la unitate pe câmpul de luptă politic în care popularii europeni se opună ”populismului iresponsabil” printr-o abordare a ”popularității responsabile”.

Într-un discurs de 15 minute încheiat în aplauzele delegaților care îl vor confirma miercuri seară ca nou președinte al PPE, Tusk le-a reamintit popularilor europeni că au câștigat alegerile europene și că cetățenii au nevoie de certitudini din partea oamenilor politici că nu vor fi abandonați.

”În ciuda tendințelor actuale, predicții negative și eforturi ale oponenților noștri, noi am câștigat din nou alegerile pentru Parlamentul European. Nu lăsați pe nimeni să vă spună că cei care au câștigat sunt pierzători. Întotdeauna poate fi mai bine, dar nimeni nu poate opri să mergem cu capul sus”, a spus Tusk.

Viitorul președinte al PPE a mulțumit actualui lider al popularilor europeni, Joseph Daul, glumind în stilul său caracteristic.

”Permite-mi să își mulțumesc și pentru încrederea acordată. Tu ai fost cel care, acum mai bine de un an, a venit la mine cu sugestia de a deveni succesorul tău și ai avut grijă atât de bună de această idee încât am rămas singurul candidat. Acesta este un alt exemplu de eficiență extraordinară. Și uite, iată-mă aici, la dispoziția voastră”, a spus Tusk, cel care va deveni primul est-european în funcția de președinte al Partidului Popular European.

Vorbind despre proiectul său politic, fostul prim-ministru polonez a spus că prin candidatura sa nu este creată o ”revoluție generațională”, însă a făcut referire la nevoia de ”identitate” și de ”securitate”, care nu și-au pierdut din relevanță.

”Astăzi, mai mult ca în trecut, frica este cea care joacă cel mai mare rol în politică. În momentele de incertitudine (…) oamenii vor să fie siguri că cei de la putere nu îi vor abandona. Vor un sentiment de siguranță și securitate”, a spus Tusk, vorbind despre nevoile cetățenilor de a se regăsi în ordine, armonie și înțelegere a lumii ce îi înconjoară.

În continuare, președintele în exercițiu al Consiliului European a subliniat puternic nevoia de înrădăcinare în tradiții și cultură pentru a justifica ”genele” creștin-democrației europene, baza ideologică a Partidului Popular European. Pe de altă parte, Donald Tusk a lansat și o critică indirectă pentru prim-ministrul maghiar Viktor Orban, al cărui partid este auto-suspendat din PPE din cauza derapajelor de la statul de drept, pentru a recurge la coexistența între securitate și valorile democratice.

”Aceasta este esența dezbaterii noastre interne în cadrul Partidului Poporului European. Aș dori să o încheiem cât mai repede cu o concluzie evidentă. Nu vom sacrifica valori precum libertățile civice, statul de drept și decența într-o viață publică pe altarul securității și ordinii, deoarece pur și simplu nu este nevoie. Pentru că nu se exclud una pe cealaltă. Cine nu este în măsură să o accepte, se plasează de facto în afara familiei noastre”, a spus Donald Tusk

Mai mult, Tusk a făcut o tranziție între acest fundament ideologic al PPE și discuțiile pe care le-a avut cu Papa Francisc recent cu accent pe identitatea popularilor europeni.

Acum câteva săptămâni l-am vizitat pe Papa Francisc. I-am spus că voi candida la funcția de președinte al PPE. Mi-a aruncat o privire lungă și m-a întrebat dacă vom reuși să facem distincția între populism și popularitate (n.r. – popolarismo). Cred că știți bine ce avea în minte. Dacă nu, citiți câteva dintre scrierile Papei Francisc, sunteți creștin-democrați până la urmă. (…) Așadar, să stăm cu toții împreună pe acest important câmp de luptă politic, pe de o parte partide de populism iresponsabil, pe de altă parte, partidul nostru de popularitate responsabilă. După cinci ani, m-am săturat să fiu șeful birocraților europeni. Sunt gata să lupt. Și sper că și voi sunteți”, și-a încheiat Tusk discursul, în aplauzele sălii.

Discursul lui Donald Tusk este disponibil aici.

Fost prim-ministru al Poloniei, Donald Tusk este al doilea președinte din istoria Consiliului European și politicianul est-european cu cea mai înaltă funcție ocupată la nivel instituțional european.

Donald Tusk a devenit, după alegerile de miercuri din cadrul Congresului PPE, primul est-european în funcția de președinte al Partidului Popular European. În ciclul instituțional al Uniunii Europene pentru perioada 2019-2014, PPE-ul deține cel mai mare număr de mandate în Parlamentul European (182), funcția de președinte al Comisiei Europene (prin Ursula von der Leyen), precum și cel mai mare număr de comisari europeni – zece

Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vizită de lucru în Africa de Sud în scopul valorificării lânii din România

Published

on

© Daniel Buda/Facebook

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PMP) se află în această săptămână într-o vizită de lucru în Africa de Sud, fiind invitat de Isak Staats, director general al Asociației Mondiale a Lânii.

Cu acestă ocazie eurparlamentarul liberal reafirmă importanța stabilirii de parteneriate cu structurile din mediul asociativ, universitar dar și de afaceri, în vederea valorificării lânii din România. 

Asociația Mondială a Lânii a fost înfiinţată în anul 1930 și reuneşte crescători din întreaga lume, având sute de membri.

Reamintim că în luna mai a acestui an, deputatul european Daniel Buda a organizat  în România, o întâlnire între liderii din sectorul de creștere a ovinelor din țara noastră și reprezentanții Asociației Mondială a Lânii, în vederea stabilirii unor relații pentru importul de lână din țara noastră.

”Prin Asociația Mondială a Lânii, fermierii români au posibilitatea să creeze oportunități pentru acest produs atât de răspândit în sectorul zootehnic românesc. Lâna românească trebuie să își găsească locul și rostul în economia mondială a lumii”, subliniază Daniel Buda.

Potrivit evaluărilor oficiale, în România se poate colecta o cantitate de aproximativ de 36.000 de tone de lână de la un efectiv de circa 10 milioane capete ovine.

”Din păcate, astăzi nu se reușește să se dea o valoare adăugată acestui produs principal, care până mai ieri reprezenta o sursă importantă de venit pentru proprietarii de oi. Astăzi, dealurile și văile sunt pline “de munți întregi” de lână, în timp ce fabricile noastre de produse din lână importă din alte țări. Să nu mai vorbim de faptul că puțina lână folosită din România este spălată în Turcia și adusă înapoi în România”, scrie Daniel Buda pe pagina oficială de Facebook.

 

 

 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Delegația eurodeputaților români din grupul PPE, condusă de Rareș Bogdan, găzduiește în Parlamentul European expoziția ”30 years of Freedom in Romania”

Published

on

Delegația română din grupul PPE din Parlamentul European găzduiește marți, la sediul PE din Bruxelles, o expoziție dedicată marcării a 30 de ani de la căderea comunismului în România.

Intitulată ”30 years of Freedom in Romania. Exbihition opening”, expoziția va fi deschisă de eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE în Parlamentul European.

Tot din partea grupului PPE va lua cuvântul și eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, precum și alți membri din cadrul delegației române din grupul PPE.

De asemenea, vor susține intervenții și reprezentanți ai asociațiilor revoluționare, Doru Mărieș, Lucian Căldăraru și Toma Velici, precum și jurnaliștii Oreste Teodorescu și Paul Cozighian.

România marchează anul acesta, alături de celelalte țări din fostul bloc comunist, 30 de ani de la prăbușirea regimurilor totalitariste în Europa de Est și începutul procesului de unitate europeană.

Din cadrul delegației române din grupul PPE fac parte zece eurodeputați PNL (Rareș Bogdan, Mircea Hava, Siegfried Mureșan, Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Vasile Blaga, Dan Motreanu, Cristian Bușoi, Marian-Jean Marinescu și Vlad Nistor), doi europarlamentari PMP (Traian Băsescu și Eugen Tomac) și doi eurodeputați UDMR (Iuliu Winkler și Vincze Lorant).

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Vasile Blaga (PNL, PPE): ”Integrarea României în Schengen este o chestiune exclusiv politică care trebuie rezolvată urgent începând de anul viitor”

Published

on

© Vasile Blaga

Eurodeputatul PPE Vasile Blaga a afirmat în cadrul unei întâlniri organizată la Bruxelles cu 50 de lideri locali din Județul Bihor că problema rămasă nerezolvată a integrării României și Bulgariei în spațiul Schengen a rămas una care depinde doar de consensul politic de la nivelul Consiliului Uniunii Europene.

”România îndeplinește încă din anul 2011 criteriile tehnice de aderare la Schengen. În calitatea mea de Ministru de Interne la acea vreme, m-am asigurat că România nu mai are nicio problemă din punctul de vedere al condiționalităților cu privire la Schengen. La momentul lui 2011, România era dată drept exemplu de bună practică în privința criteriilor tehnice. Franța, de exemplu, nu stătea prea bine la acel moment. Și, cu toate astea, la 8 ani distanță, suntem în același stadiu, în lipsa unui consens politic la nivelul Consiliului Uniunii Europene”, a spus Blaga, conform unei declarații remise CaleaEuropeană.ro.

”Anul 2020 poate fi, însă, un moment de cotitură pentru noi, în sensul în care putem realmente să punem o mai mare presiune pentru deblocarea dosarului Schengen. În acest sens, cred că este realist să spunem că la anul putem să realizăm o integrare a frontierelor maritime și aeriene, pentru ca în 2021 să definitivăm integrarea cu frontierele terestre”, a mai afirmat în cadrul întâlnirii europarlamentarul Vasile Blaga. 

Vasile Blaga are o vastă experiență politică, ocupând în mai multe rânduri funcția de ministru: Ministru al Administrației și Internelor, Ministrul Dezvoltării Regionale și Locuinței, Vice-prim-ministru. Între anii 1996-2016 a fost senator, iar între 2011-2012 a fost Președinte al Senatului. Din punct de vedere politic, Vasile Blaga a fost unul dintre artizanii fuziunii dintre Partidul Democrat-Liberal și Partidul Național Liberal, unul dintre cele mai importante efecte ale acestei decizii fiind aderarea Marelui Partid Național Liberal la Partidul Popular European, cea mai mare familie politică europeană. Totodată, ca ministru de Interne a avut o contribuție esențială la eliminarea condiționalităților din domeniul justiție și afaceri interne în contextul aderării României la Uniunea Europeană.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending