Connect with us

U.E.

Programul politic al conservatorilor germani după epoca Angela Merkel: Fondul de redresare a UE nu este o poartă de intrare într-o “Uniune a datoriilor”. Germania va contracara voința de putere a Chinei ”în strânsă cooperare” cu SUA

Published

on

© Armin Laschet/ Facebook

Cu trei luni înaintea alegerilor care vor marca încheierea celui de-al patrulea, şi ultimul, mandat al cancelarului Angela Merkel, conservatorii germani CDU și CSU şi-au prezentat luni programul electoral, care exclude orice creştere de impozite, susține ca planul de redresare a UE să nu fie o intrare într-o Uniune a datoriilor promite acţiuni de combaterea a schimbărilor climatice şi contracararea Chinei ”în strânsă cooperare” cu SUA, consemnează France Presse și Politico Europe.

Programul de ”stabilitate şi reînnoire”, un text de 139 de pagini prezentat luni de candidatul la succesiunea Angelei Merkel, Armin Laschet, și de liderul CSU din Bavaria, Markus Söder, va fi baza de negociere pentru formarea unei eventuale coaliţii după alegerile generale din 26 septembrie, informează și Agerpres.

Conform sondajelor, conservatorii Uniunii Creştin-Democrate (CDU) şi ai filialei bavareze a acesteia, Uniunea Creştin-Socială (CSU), sunt favoriţii scrutinului, în faţa Verzilor.

Potrivit Politico Europe, cinci capitole din programul de guvernare prezentat de liderii CDU și CSU sunt importante: politica externă, schimbările climatice, digitalizarea și birocrația, taxele și politica fiscală.

Politica externă, în prim plan

La capitolul politică externă se observă o schimbare de ton a conservatorilor germani faţă de China, deşi Angela Merkel a efectuat mai multe vizite în această ţară pentru a promova exporturile germane, iar la sfârşitul anului trecut a susţinut semnarea acordului UE-China privind investiţiile, demers între timp suspendat.

“Pandemia a arătat că provocările noastre nu sunt naționale, ci globale”, a spus Laschet, adăugând că “de aceea, am plasat în mod deliberat Europa și afacerile internaționale la începutul programului nostru”.

”Cea mai mare provocare de politică externă şi de securitate astăzi este reprezentată de Republica Populară Chineză”, se arată în programul conservatorilor germani, care descriu Beijingul drept ”un concurent, un partener de cooperare, dar şi un rival sistemic”, asemenea documentelor programatice ale Uniunii Europene și concluziilor recente ale summitului dintre Uniunea Europeană și SUA

Prin urmare, Germania va trebui ”să contracareze voinţa de putere a Chinei în strânsă cooperare” cu SUA, iar una dintre priorităţi va fi protejarea ”proprietăţii intelectuale”, se precizează în document.

Tonul este la fel de dur faţă de Rusia, despre care conservatorii germani afirmă că ”sfidează valorile noastre” şi a încălcat dreptul internaţional prin anexarea Crimeei.

Schimbări climatice

În chestiunea combaterii schimbărilor climatice, pentru atingerea neutralităţii emisiilor de CO2 în anul 2045, alianţa CSU-CDU promite dezvoltarea mobilităţii electrice, a hidrogenului şi a carburanţilor de sinteză în transportul rutier. Totuşi, în program nu se mai regăseşte interzicerea din anul 2035 a motoarelor pe combustie, nici măcar a celor diesel. În schimb, CDU-CSU doreşte o creştere a costurilor certificatelor pentru emisiile de carbon la nivel european.

Digitalizare și birocrație

Potrivit manifestului lor, CDU și CSU intenționează să dea un impuls economiei după pandemie prin introducerea unui “an fără birocrație” pentru antreprenorii care tocmai au înființat un start-up și “reducerea birocrației la minimum” în al doilea an al unei companii, “aplicându-se în primul rând la anumite reglementări fiscale și cerințe de documentare”.

În ceea ce privește infrastructura digitală, conservatorii au promis să “creeze o rețea 5G la nivel național în întreaga Germanie până în 2025 și să ofere un total de 15 miliarde de euro pentru rețele gigabit până în 2025”.

Programul include, de asemenea, un angajament de a adopta o “lege spațială” care va ajuta întreprinderile mici și mijlocii să se echipeze și să concureze în cadrul proiectelor orbitale.

CDU/CSU promit că nu vor mări taxele

În ciuda provocărilor determinate de pandemie în raport cu economia și societatea, Laschet a insistat că nu se pune problema unor taxe mai mari.

Manifestul se declară în favoarea “economiei sociale de piață în locul redistribuirii socialiste”. Acesta spune că, mai ales în urma pandemiei, statul ar trebui să facă un pas înapoi pentru a face loc mai multă libertate și mai puține reglementări.

În loc de noi taxe, atât Laschet, cât și Söder au declarat că politicile de stimulare a creșterii economice ar trebui să creeze veniturile necesare pentru a plăti factura pentru COVID-19.

Politica fiscală: Next Generation EU nu este o intrare într-o uniune a datoriilor

În schimb, CDU/CSU dorește ca Germania să revină la un buget echilibrat “cât mai repede posibil”.

Orice discuție despre modificarea frânei datoriei, consacrată prin constituție , care limitează deficitul structural al guvernului la 0,35% din PIB – va fi scoasă din discuție dacă Laschet va deveni cancelar.

Laschet și aliații săi sunt, de asemenea, dornici să sublinieze o linie fermă în ceea ce privește datoria europeană. Emisiunea comună de datorie a UE pentru programul Next Generation EU trebuie să fie unică.

“Nu este o intrare într-o uniune a datoriilor – și nu trebuie să devină niciodată una”, declară manifestul, înainte ca președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să efectueze o vizită la Berlin, pentru a marca aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență al Germaniei, cu granturi în valoare de 25,6 miliarde de euro.

Manifestul a afirmat, de asemenea, un angajament față de independența Băncii Centrale Europene.

“Politicile monetare și fiscale trebuie să rămână separate”, se afirmă în document.

Săptămâna trecută, într-un interviu acordat în marja Brussels Forum 2021, Armin Laschet, candidatul alianței conservatoare formate din Creștin Democrată (CDU) și Uniunea Creștin-Socială (CSU) la funcția de cancelar al Germaniei, și-a descris stilul politic ca fiind un melanj între ”sobrietatea” Angelei Merkel și ”pasiunea” lui Emmanuel Macron pentru reforme la nivel european. De altfel, Laschet va moșteni de la Merkel un nou tratat de cooperare franco-germană, semnat la Aachen, orașul natal al noului lider al CDU, el insuși fiind un promotor al unei Uniuni Europene puternice și a unui parteneriat franco-german consolidat în această direcție.

Prim-ministru al celui mai industrializat land german, Renania de Nord, Armin Laschet este un veteran al politicii germane și europene, având deopotrivă o experiență legislativă și executivă.

El a fost membru al Bundestagului în perioada 1994-1998, pentru a deveni membru al Parlamentului European din 1999 și până în anul 2005, unde a activat în Comisia pentru bugete și în Comisia pentru afaceri externe.

Din 2017 este prim-ministru al Renaniei de Nord, iar în ianuarie 2021 a devenit lider al CDU, fiind considerat un aliat al Angelei Merkel.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Mircea Hava: Noul Bauhaus european, o oportunitate de a investi bani europeni în proiecte inovative. Trebuie să fie o pagină esențială din ”Biblia” multor administrații locale din România

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Noul Bauhaus european trebuie să fie o pagină esențială din “Biblia” multor administrații locale din România, fiind o oportunitate de a atrage bani, dar și de a-i investi în proiecte inovative și durabile, consideră eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE), membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, acesta și-a exprimat speranța că acest program va fi ”cu adevărat o platformă ce va recruta foarte mulți tineri, cu diverse specializări, de la arhitecți și urbaniști, la artiști și vizionari ce vor transforma estetic și funcțional o bună parte din spațiile locuite.”

”Trebuie să recunoaștem că în multe dintre țările Europei locuitorii au încetat să mai spere într-o reconciliere a vechiului cu noul, într-o răscumpărare estetică prin artă urbană a clădirilor gri și a pereților murdari de care au parte, în viața lor de zi cu zi, mulți dintre noi. Noul Bauhaus European este un mod de a pune în lucru, păstrând politicile de mediu și implicând creativitatea, 85 de milioane de euro, între 2021-2022, prin diverse programe europene. Idei și concepte interesante ale tinerilor vor produce soluții estetice dar și tehnice, pentru spațiile noastre de locuit sub umbrela Pactului European”, a explicat Mircea Hava, fost primar al Municipiului Alba Iulia, oraș care a absorbit sub conducerea sa 300 de milioane de euro bani europeni și care a fost clasat în 2018 de către revista Forbes în primele 10 orașe ale României.

Acesta a transmis că așteaptă ”foarte mult de la acest program, dar și de la administrațiile publice.”

”Ei trebuie să încurajeze și să aducă în prim plan potențialul acestui program, pentru binele orașelor și implicarea tinerilor, a artiștilor care se bucură, prin asta, de o adevărată gură de oxigen în această pandemie”, consideră europarlamentarul. 

Dând drept exemplu orașul pe care l-a condus mai bine de 25 de ani, Mircea Hava a punctat ”că se pot realiza lucruri extraordinare” prin această nouă inițiativă a Comisiei Europene.

”Vă dau ca exemplu Alba Iulia, unde, dacă există pricepere și decizie, se pot realiza lucruri extraordinare. Blocurile din cartiere cum ar fi Cetate sau Ampoi, acolo unde există mii de locuințe pentru care se poate reconsidera, pentru zeci de ani de acum încolo, calitatea locuirii. Nu sunt împotriva construcțiilor noi, să fim înțeleși, însă dacă avem șansa de a regândi și da o o nouă înfățișare clădirilor mai vechi dar trainice, de ce să nu o facem? Mânuit așa cum trebuie, de către ași ai administrației, Bauhausul e cheia transformării unui fond locativ uriaș. Și, implicit, diferența între clădiri îmbătrânite moral și fizic și clădiri care să includă atribute de eficiență și estetice”, a subliniat eurodeputatul.

”La fel ca și colegii mei din grupul EPP, consider că prin stabilirea unor reguli și criterii clare, noul Bauhaus European poate să devină acel instrument prin care comunitățile pot recupera anumite decalaje în ce privește estetica la nivel de urbanism și nu numai. Chiar mai mult, acest program poate deveni un brand în adevăratul sens al cuvântului, o garanție a calității unor proiecte care vor beneficia de fonduri prin intermediul noului Bauhaus”, a conchis Mircea Hava.

Comisia Europeană a adoptat miercuri o comunicare care stabilește conceptul de nou Bauhaus european, ce include o serie de acțiuni de politică și posibilități de finanțare.

Citiți și:
Noul Bauhaus european: Comisia Europeană a adoptat o serie de acțiuni și posibilități de finanțare pentru a corela durabilitatea cu stilul și incluziunea

Proiectul vizează accelerarea transformării diferitelor sectoare economice, cum ar fi construcțiile și industria textilă, pentru a oferi tuturor cetățenilor acces la bunuri circulare și cu emisii de carbon mai scăzute.

De asemenea, Noul Bauhaus european aduce o dimensiune culturală și creativă Pactului verde european, cu scopul de a demonstra modul în care inovarea durabilă oferă experiențe concrete și pozitive în viața noastră de zi cu zi.

În ceea ce privește finanțarea, în perioada 2021-2022 vor fi alocate aproximativ 85 de milioane EUR proiectelor legate de noul Bauhaus european din cadrul programelor UE. Multe alte programe ale UE vor integra noul Bauhaus european ca element de context sau ca prioritate, fără un buget specific predefinit.

Finanțarea va proveni din diferite programe ale UE, inclusiv programul Orizont Europa pentru cercetare și inovare (în special misiunile Orizont Europa), programul LIFE pentru mediu și politici climatice și Fondul european de dezvoltare regională. Mai mult, Comisia va invita statele membre să utilizeze valorile fundamentale ale noului Bauhaus european în strategiile lor de dezvoltare teritorială și socioeconomică și să mobilizeze părțile relevante ale planurilor lor de redresare și reziliență, precum și programele din cadrul politicii de coeziune pentru a construi un viitor mai bun pentru toți.

Comisia va institui un laborator al noului Bauhaus european: un „grup de reflecție și de lucru” menit să co-creeze, să realizeze prototipuri și să testeze noi instrumente, soluții și recomandări de politică. Laboratorul va continua spiritul de colaborare al mișcării, care reunește diferite categorii sociale și se adresează societății, industriei și politicii pentru a conecta oamenii și a găsi noi modalități de a crea împreună.

Comunicarea se inspiră din contribuțiile primite în timpul fazei de co-proiectare, care s-a desfășurat în perioada ianuarie-iulie, în cadrul căreia Comisia a primit peste 2 000 de contribuții din întreaga Europă și din afara acesteia.

Continue Reading

U.E.

Eurostat: România, printre țările Uniunii Europene cu cea mai ridicată rată anuală a inflației în luna august

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Rata anuală a inflației în zona euro a crescut în luna august la 3%, de la 2,2%, valoare înregistrată în luna iulie, și de la -0,2%, cât era anul trecut, în vreme ce rata anuală a inflației în Uniunea Europeană s-a situat la 3,2%, în creștere de la 2,5%, cât era în iulie, și de la 0,4%, valoare înregistrată în 2020, arată cele mai recente date publicate de Eurostat, citat de Agerpres

Comparativ cu luna iulie, inflația anuală a rămas stabilă într-un stat membru și a crescut în 26 de state membre ale Uniunii Europene.

Cel mai scăzut nivel al ratei anuale a inflației a fost observat în Malta (0,4%), Grecia (1,2%) și Portugalia (1,3%).

La polul opus, cea mai ridicată rată anuală a inflației a fost înregistrată în Estonia, Lituania și Polonia, (toate cu 5%), urmate de Ungaria (4,9%), Belgia (4,7%) şi România (4%).

În luna august, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a avut-o domeniul energiei (+1,44 procente puncte procentuale, pp), urmat de bunurile industriale non-energetice (+0,65 pp) și de alimente, alcool și tutun și servicii (ambele +0,43 pp).

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Marian-Jean Marinescu, eurodeputatul care a negociat în numele Parlamentului European Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF) în valoare de 33,71 de miliarde de euro, face apel la autoritățile din România să învețe din lecțiile trecutului pentru a profita de fondurile accesibile prin acest program emblematic astfel încât să îmbunătățească sistemul feroviar.

Prezent la conferința intitulată ”Green Deal: Investiții în infrastructura feroviară”, organizată de Comisia Europeană pentru a marca proiectul ”Connecting Europe Express”, trenul care traversează 26 de țări și 100 de orașe europene și care a staționat azi în Gara de Nord-București, Marinescu a deplâns faptul că România nu a folosit foarte mulți bani din exercițiul financiar anterior, în pofida faptului că ”sistemul feroviar este într-o stare mult mai rea decât era acum 30 de ani.”

”Avem nevoie de proiecte bine scrise, cu prețuri corecte, în zone nu decise politic, ci economic, pentru a conecta regiunile slab dezvoltate cu Europa de Vest, pentru oameni și pentru industrie”, a transmis Marinescu în intervenția sa în cadrul evenimentului, făcând aluzie la regiunile Olteniei și Nordului Moldovei.

Eurodeputatul a reluat criticile sale la adresa pachetului ”Fit for 55” care nu cuprinde ”studii de impact complete” și nu detaliază ”care sunt costrurile” pe care le vor suporta industria și cetățenii.

În acest context, Marian-Jean Marinescu a atras atenția că ”mobilitatea va fi redusă, iar costurile vor crește.”

”Măsurile care sunt propuse momentan vor duce la reducerea emisiilor, dar vor genera o creștere a prețurilor și o reducere a mobilității. Mecanismul pentru Interconectarea Europei este un bun program pentru că aduce investiții în transportul feroviar”, care se confruntă cu mai multe probleme: ”nu există armonizare, standardizare, interoperabilitate”, a mai explicat eurodeputatul român.

Parlamentul European a adoptat pe 6 iulie programul reînnoit al Mecanismului pentru Interconectarea Europei, în valoare de 33,71 miliarde de euro care va finanța proiecte cheie pentru îmbunătățirea conexiunilor de transport și a rețelelor energetice, precum și a serviciilor digitale și conectivității în Europa.

Mecanismul de interconectare a Europei urmărește stabilirea unor punți între sectoarele transportului, energiei și digital. Bugetul pentru fiecare dintre aceste sectoare va fi:

  • Transport: 25,81 miliarde de euro
  • Energie: 5,84 miliarde de euro
  • Digital: 2,07 miliarde de euro

Se va promova interconectarea, dezvoltarea și modernizarea căilor ferate, a infrastructurii rutiere, fluviale și maritime, cât și asigurarea unei mobilități în condiții de siguranță.

Continuarea dezvoltării rețelelor de transport transeuropene (TEN-T) va reprezenta o prioritate.

Noul program va garanta că adaptarea infrastructurii pentru îmbunătățirea mobilității militare în interiorul UE va răspunde atât nevoilor civile cât și celor militare. Un total de 1,69 miliarde de euro din bugetul transportului va fi direcționat către mobilitatea militară.

Vor fi alocate fonduri pentru proiecte transfrontaliere privind sursele de energie regenerabilă, decarbonizare în susținerea Pactului Verde european și a ambițiilor UE legate de climă. 

Un demers în combaterea schimbărilor climatice care are drept scop conectarea președințiilor protugheză, slovenă și franceză ale Consiliului Uniunii Europene și promovarea transportului feroviar ca alternativă ma puțin poluantă în contextul Anului european al căilor ferate este trenul Connecting Europe Express, care a poposit vineri în București.

Acesta a plecat din gara Lisabona la 2 septembrie și va opri în peste 100 de orășele și orașe în cursul călătoriei sale de cinci săptămâni, înainte de a ajunge la Paris, capăt de linie, unde va gara la 7 octombrie. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Noul Bauhaus european, o oportunitate de a investi bani europeni în proiecte inovative. Trebuie să fie o pagină esențială din ”Biblia” multor administrații locale din România

U.E.4 hours ago

Eurostat: România, printre țările Uniunii Europene cu cea mai ridicată rată anuală a inflației în luna august

Marian-Jean Marinescu4 hours ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

Daniel Buda5 hours ago

Daniel Buda: Parlamentul European contribuie la construirea unei Uniuni a Sănătății mai puternice

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 7 mld. de euro pentru infrastructură rezilientă. Cine poate aplica

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană propune posibilitățile de pescuit pentru 2022 în Marea Mediterană și în Marea Neagră

ROMÂNIA7 hours ago

Visa Waiver: Ambasadorul României în SUA și secretarul american pentru securitate internă au convenit să lucreze pentru a reduce rata de refuz a cererilor de viză

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

ROMÂNIA7 hours ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, întrevedere cu David Muniz, însărcinatul cu afaceri al SUA în România: Au fost abordate teme de interes privind cooperarea în sectorul agricol

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Slovenia primește 231 milioane de euro din cele 2,5 mld. prevăzute în PNRR pentru demararea investițiilor și reformelor de redresare

Marian-Jean Marinescu4 hours ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D2 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

Team2Share

Trending