Connect with us

U.E.

Programul politic al conservatorilor germani după epoca Angela Merkel: Fondul de redresare a UE nu este o poartă de intrare într-o “Uniune a datoriilor”. Germania va contracara voința de putere a Chinei ”în strânsă cooperare” cu SUA

Published

on

© Armin Laschet/ Facebook

Cu trei luni înaintea alegerilor care vor marca încheierea celui de-al patrulea, şi ultimul, mandat al cancelarului Angela Merkel, conservatorii germani CDU și CSU şi-au prezentat luni programul electoral, care exclude orice creştere de impozite, susține ca planul de redresare a UE să nu fie o intrare într-o Uniune a datoriilor promite acţiuni de combaterea a schimbărilor climatice şi contracararea Chinei ”în strânsă cooperare” cu SUA, consemnează France Presse și Politico Europe.

Programul de ”stabilitate şi reînnoire”, un text de 139 de pagini prezentat luni de candidatul la succesiunea Angelei Merkel, Armin Laschet, și de liderul CSU din Bavaria, Markus Söder, va fi baza de negociere pentru formarea unei eventuale coaliţii după alegerile generale din 26 septembrie, informează și Agerpres.

Conform sondajelor, conservatorii Uniunii Creştin-Democrate (CDU) şi ai filialei bavareze a acesteia, Uniunea Creştin-Socială (CSU), sunt favoriţii scrutinului, în faţa Verzilor.

Potrivit Politico Europe, cinci capitole din programul de guvernare prezentat de liderii CDU și CSU sunt importante: politica externă, schimbările climatice, digitalizarea și birocrația, taxele și politica fiscală.

Politica externă, în prim plan

La capitolul politică externă se observă o schimbare de ton a conservatorilor germani faţă de China, deşi Angela Merkel a efectuat mai multe vizite în această ţară pentru a promova exporturile germane, iar la sfârşitul anului trecut a susţinut semnarea acordului UE-China privind investiţiile, demers între timp suspendat.

“Pandemia a arătat că provocările noastre nu sunt naționale, ci globale”, a spus Laschet, adăugând că “de aceea, am plasat în mod deliberat Europa și afacerile internaționale la începutul programului nostru”.

”Cea mai mare provocare de politică externă şi de securitate astăzi este reprezentată de Republica Populară Chineză”, se arată în programul conservatorilor germani, care descriu Beijingul drept ”un concurent, un partener de cooperare, dar şi un rival sistemic”, asemenea documentelor programatice ale Uniunii Europene și concluziilor recente ale summitului dintre Uniunea Europeană și SUA

Prin urmare, Germania va trebui ”să contracareze voinţa de putere a Chinei în strânsă cooperare” cu SUA, iar una dintre priorităţi va fi protejarea ”proprietăţii intelectuale”, se precizează în document.

Tonul este la fel de dur faţă de Rusia, despre care conservatorii germani afirmă că ”sfidează valorile noastre” şi a încălcat dreptul internaţional prin anexarea Crimeei.

Schimbări climatice

În chestiunea combaterii schimbărilor climatice, pentru atingerea neutralităţii emisiilor de CO2 în anul 2045, alianţa CSU-CDU promite dezvoltarea mobilităţii electrice, a hidrogenului şi a carburanţilor de sinteză în transportul rutier. Totuşi, în program nu se mai regăseşte interzicerea din anul 2035 a motoarelor pe combustie, nici măcar a celor diesel. În schimb, CDU-CSU doreşte o creştere a costurilor certificatelor pentru emisiile de carbon la nivel european.

Digitalizare și birocrație

Potrivit manifestului lor, CDU și CSU intenționează să dea un impuls economiei după pandemie prin introducerea unui “an fără birocrație” pentru antreprenorii care tocmai au înființat un start-up și “reducerea birocrației la minimum” în al doilea an al unei companii, “aplicându-se în primul rând la anumite reglementări fiscale și cerințe de documentare”.

În ceea ce privește infrastructura digitală, conservatorii au promis să “creeze o rețea 5G la nivel național în întreaga Germanie până în 2025 și să ofere un total de 15 miliarde de euro pentru rețele gigabit până în 2025”.

Programul include, de asemenea, un angajament de a adopta o “lege spațială” care va ajuta întreprinderile mici și mijlocii să se echipeze și să concureze în cadrul proiectelor orbitale.

CDU/CSU promit că nu vor mări taxele

În ciuda provocărilor determinate de pandemie în raport cu economia și societatea, Laschet a insistat că nu se pune problema unor taxe mai mari.

Manifestul se declară în favoarea “economiei sociale de piață în locul redistribuirii socialiste”. Acesta spune că, mai ales în urma pandemiei, statul ar trebui să facă un pas înapoi pentru a face loc mai multă libertate și mai puține reglementări.

În loc de noi taxe, atât Laschet, cât și Söder au declarat că politicile de stimulare a creșterii economice ar trebui să creeze veniturile necesare pentru a plăti factura pentru COVID-19.

Politica fiscală: Next Generation EU nu este o intrare într-o uniune a datoriilor

În schimb, CDU/CSU dorește ca Germania să revină la un buget echilibrat “cât mai repede posibil”.

Orice discuție despre modificarea frânei datoriei, consacrată prin constituție , care limitează deficitul structural al guvernului la 0,35% din PIB – va fi scoasă din discuție dacă Laschet va deveni cancelar.

Laschet și aliații săi sunt, de asemenea, dornici să sublinieze o linie fermă în ceea ce privește datoria europeană. Emisiunea comună de datorie a UE pentru programul Next Generation EU trebuie să fie unică.

“Nu este o intrare într-o uniune a datoriilor – și nu trebuie să devină niciodată una”, declară manifestul, înainte ca președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să efectueze o vizită la Berlin, pentru a marca aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență al Germaniei, cu granturi în valoare de 25,6 miliarde de euro.

Manifestul a afirmat, de asemenea, un angajament față de independența Băncii Centrale Europene.

“Politicile monetare și fiscale trebuie să rămână separate”, se afirmă în document.

Săptămâna trecută, într-un interviu acordat în marja Brussels Forum 2021, Armin Laschet, candidatul alianței conservatoare formate din Creștin Democrată (CDU) și Uniunea Creștin-Socială (CSU) la funcția de cancelar al Germaniei, și-a descris stilul politic ca fiind un melanj între ”sobrietatea” Angelei Merkel și ”pasiunea” lui Emmanuel Macron pentru reforme la nivel european. De altfel, Laschet va moșteni de la Merkel un nou tratat de cooperare franco-germană, semnat la Aachen, orașul natal al noului lider al CDU, el insuși fiind un promotor al unei Uniuni Europene puternice și a unui parteneriat franco-german consolidat în această direcție.

Prim-ministru al celui mai industrializat land german, Renania de Nord, Armin Laschet este un veteran al politicii germane și europene, având deopotrivă o experiență legislativă și executivă.

El a fost membru al Bundestagului în perioada 1994-1998, pentru a deveni membru al Parlamentului European din 1999 și până în anul 2005, unde a activat în Comisia pentru bugete și în Comisia pentru afaceri externe.

Din 2017 este prim-ministru al Renaniei de Nord, iar în ianuarie 2021 a devenit lider al CDU, fiind considerat un aliat al Angelei Merkel.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

“Crimeea este Ucraina”, reacționează UE la “oferta finală” de concesii teritoriale Ucraina – Rusia propusă de SUA

Published

on

© European Union, 2025

Uniunea Europeană și-a exprimat din nou miercuri sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei, a subliniat că Peninsula Crimeea ocupată de Rusia face parte din teritoriul Ucrainei și a îndemnat Kievul să continue să se consolideze militar astfel încât să aibă mai multă putere în negocierile de pace, informează EFE.

Suntem alături de Ucraina, îi susținem suveranitatea, independența și integritatea teritorială, iar când vine vorba de Crimeea, poziția este foarte clară: Crimeea este Ucraina“, a subliniat purtătorul de cuvânt Guillaume Mercier în timpul conferinței de presă zilnice a Comisiei Europene, potrivit Agerpres.

O poziție similară a fost exprimată miercuri și de președinția franceză în timp ce delegații franceză, britanică și germană se întâlnesc miercuri la Londra cu emisari americani și ucraineni în cadrul unor negocieri pentru un armistițiu în Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a răspuns astfel la întrebările jurnaliștilor despre “oferta finală” pe care președintele american Donald Trump a făcut-o pentru a obține pacea în Ucraina.

Mercier a salutat toate eforturile diplomatice “care respectă Carta ONU pentru a aduce pacea în Ucraina” și a asigurat că UE continuă să lucreze în această direcție “la toate nivelurile”, conchide sursa citată.

Vicepreședintele american JD Vance a declarat miercuri, în timpul vizitei sale în India, că Moscova și Kievul trebuie să ajungă la un acord, în caz contrar Washingtonul va pune capăt eforturilor sale pentru a se ajunge la un armistițiu de încetare a focului.

“Este acum timpul, cred eu, de a lua dacă nu ultima măsură, atunci una dintre ultimele, adică, la nivel general, cea care spune că noi vom opri uciderea de oameni, (…) vom îngheța liniile teritoriale la un nivel apropiat celui la care ele se situează astăzi. Acum, desigur, aceasta înseamnă că ucrainenii și rușii trebuie și unii, și alții să abandoneze o parte din teritoriul pe care ei îl dețin în prezent”, a declarat Vance.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat marți că este deschis la discuții cu Rusia, dar că Kievul nu va accepta un acord care recunoaște controlul Moscovei asupra Crimeei.

Ucraina nu va recunoaște legal ocuparea Crimeei. Nu este nimic de discutat. Este împotriva constituției noastre”, a afirmat, în mod tranșant, Zelenski.

Afirmațiile lui Vance acumulează noi presiuni la adresa Ucrainei și a Rusiei, ele fiind făcute în aceeași zi în care reprezentanți americani, ucraineni și europeni s-au reunit miercuri la Londra pentru o nouă rundă de negocieri, în încercarea de a găsi o soluție pentru conflictul din Ucraina.

Reuniunea se desfășoară la un nivel diplomatic inferior decât era anunțat după ce secretarul de stat Marco Rubio și-a anulat participarea

După ce Rubio a renunțat la planurile de a participa la ultimele discuții, SUA sunt reprezentate la Londra de trimisul special al președintelui Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg.

Propunerea SUA care a provocat un blocaj include recunoașterea controlului Rusiei asupra Crimeei, peninsula din sudul Ucrainei anexată ilegal de Moscova, a declarat pentru CNN un oficial familiarizat cu negocierile. De asemenea, ar pune în aplicare o încetare a focului de-a lungul liniilor de front ale războiului, a spus oficialul.

Orice mișcare de recunoaștere a controlului Rusiei asupra Crimeei ar inversa un deceniu de politică a SUA.

Financial Times a raportat marți că președintele rus Vladimir Putin i-a propus emisarului președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, ca Rusia să oprească invazia Ucrainei și să înghețe actuala linie a frontului.

Putin s-a oferit să oprească invazia țării sale în Ucraina de-a lungul liniilor de front actuale, poate renunțând la pretențiile sale asupra unor regiuni ucrainene pe care le ocupă parțial, în schimbul recunoașterii de către Statele Unite a dreptului de proprietate al Rusiei asupra Crimeei (pe care a anexat-o ilegal în 2014) și a unor teritorii ocupate în timpul războiului de amploare care a început în 2022.

Noua deschidere vine după ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, a amenințat că se va retrage din negocierile pentru încheierea războiului dacă “oricare dintre părți” va continua să blocheze procesul de încetare a focului. Trump a mai spus luni, într-o postare cu majuscule pe Truth Social, că speră ca Ucraina și Rusia să ajungă la un acord în această săptămână.

Continue Reading

U.E.

Integritatea teritorială și vocația europeană a Ucrainei sunt “exigențe foarte puternice ale europenilor”, răspunde Franța la ideea SUA de “schimburi teritoriale” Ucraina-Rusia

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Respectarea “integrității teritoriale și a vocației europene a Ucrainei sunt exigențe foarte puternice ale europenilor”, a subliniat miercuri președinția franceză, după propunerea vicepreședintelui american privind “schimburi teritoriale” între Kiev și Moscova, informează AFP.

În timp ce delegații franceză, britanică și germană se întâlnesc miercuri la Londra cu emisari americani și ucraineni în cadrul unor negocieri pentru un armistițiu în Ucraina, “obiectivul rămâne de a construi o abordare comună pe care SUA au putea-o prezenta rușilor”, potrivit președinției franceze, informează Agerpres.

Vicepreședintele american JD Vance a declarat miercuri, în timpul vizitei sale în India, că Moscova și Kievul trebuie să ajungă la un acord, în caz contrar Washingtonul va pune capăt eforturilor sale pentru a se ajunge la un armistițiu de încetare a focului.

“Este acum timpul, cred eu, de a lua dacă nu ultima măsură, atunci una dintre ultimele, adică, la nivel general, cea care spune că noi vom opri uciderea de oameni, (…) vom îngheța liniile teritoriale la un nivel apropiat celui la care ele se situează astăzi. Acum, desigur, aceasta înseamnă că ucrainenii și rușii trebuie și unii, și alții să abandoneze o parte din teritoriul pe care ei îl dețin în prezent”, a declarat Vance.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat marți că este deschis la discuții cu Rusia, dar că Kievul nu va accepta un acord care recunoaște controlul Moscovei asupra Crimeei.

“Ucraina nu va recunoaște legal ocuparea Crimeei. Nu este nimic de discutat. Este împotriva constituției noastre”, a afirmat, în mod tranșant, Zelenski.

Afirmațiile lui Vance acumulează noi presiuni la adresa Ucrainei și a Rusiei, ele fiind făcute în aceeași zi în care reprezentanți americani, ucraineni și europeni s-au reunit miercuri la Londra pentru o nouă rundă de negocieri, în încercarea de a găsi o soluție pentru conflictul din Ucraina.

Reuniunea se desfășoară la un nivel diplomatic inferior decât era anunțat după ce secretarul de stat Marco Rubio și-a anulat participarea

După ce Rubio a renunțat la planurile de a participa la ultimele discuții, SUA sunt reprezentate la Londra de trimisul special al președintelui Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg.

Propunerea SUA care a provocat un blocaj include recunoașterea controlului Rusiei asupra Crimeei, peninsula din sudul Ucrainei anexată ilegal de Moscova, a declarat pentru CNN un oficial familiarizat cu negocierile. De asemenea, ar pune în aplicare o încetare a focului de-a lungul liniilor de front ale războiului, a spus oficialul.

Orice mișcare de recunoaștere a controlului Rusiei asupra Crimeei ar inversa un deceniu de politică a SUA.

Financial Times a raportat marți că președintele rus Vladimir Putin i-a propus emisarului președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, ca Rusia să oprească invazia Ucrainei și să înghețe actuala linie a frontului.

Putin s-a oferit să oprească invazia țării sale în Ucraina de-a lungul liniilor de front actuale, poate renunțând la pretențiile sale asupra unor regiuni ucrainene pe care le ocupă parțial, în schimbul recunoașterii de către Statele Unite a dreptului de proprietate al Rusiei asupra Crimeei (pe care a anexat-o ilegal în 2014) și a unor teritorii ocupate în timpul războiului de amploare care a început în 2022.

Noua deschidere vine după ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, a amenințat că se va retrage din negocierile pentru încheierea războiului dacă “oricare dintre părți” va continua să blocheze procesul de încetare a focului. Trump a mai spus luni, într-o postare cu majuscule pe Truth Social, că speră ca Ucraina și Rusia să ajungă la un acord în această săptămână.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european pentru buget Piotr Serafin, vizită în România pentru consultări privind viitorul buget pe termen lung al UE

Published

on

© European Union, 2025 / Source: EC - Audiovisual Service

Piotr Serafin, comisarul european pentru buget, luptă antifraudă și administrație publică, efectuează joi și vineri o vizită oficială în România, la București și la Oradea, urmând a avea întrevederi cu președintele interimar Ilie Bolojan și cu prim-ministrul Marcel Ciolacu, deplasarea făcând parte din consultările europene efectuate de Comisia Europeană înainte de prezentarea următorului buget pe termen lung al UE, planificată pentru luna iulie a acestui an. 

Vizita înaltului oficial va fi axată pe îmbunătățirea incluziunii sociale, crearea de locuri de muncă și consolidarea comunităților locale cu ajutorul fondurilor acordate de UE, informează Reprezentanța Comisiei Europene la București într-un comunicat.

În cadrul vizitei vor avea loc dialoguri cu autoritățile și părțile interesate din România pentru a sprijini mai bine creșterea economică a României și a alinia prioritățile țării la planurile privind viitorul buget al UE. 

Această vizită face parte din consultările europene efectuate de Comisia Europeană înainte de prezentarea următorului buget pe termen lung al UE, planificată pentru luna iulie a acestui an. 

La 24 aprilie, comisarul Serafin își va începe vizita la București.

El se va întâlni cu președintele interimar al României, Ilie Bolojan, cu prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, și cu alți miniștri care se ocupă de domeniul fondurilor UE. Se va discuta modul în care fondurile acordate de Uniunea Europeană contribuie la dezvoltarea României și se vor analiza prioritățile României pentru viitorul buget al UE. 

De asemenea, el se va întâlni cu viceprim-ministrul și ministrul afacerilor interne al României, Cătălin Predoiu, pentru a discuta despre securitate, protecția frontierelor și gestionarea migrației, cu accent pe rolul esențial care îi revine României în protejarea frontierelor externe ale UE. 

Comisarul Serafin va discuta, de asemenea, cu oameni de afaceri și cu grupuri de investitori din România pentru a le afla părerea cu privire la modul în care funcționează finanțările actuale din partea UE. Acest dialog are drept scop perfecționarea viitoarelor instrumente de finanțare pentru a sprijini mai bine economia și industria României. 

La 25 aprilie, comisarul Serafin se va deplasa la Oradea. El va vizita proiecte importante de infrastructură, precum Spitalul Județean și Aeroportul Oradea, care ilustrează modul în care fondurile europene influențează pozitiv dezvoltarea regională.

Vizita comisarului se va încheia cu un tur al Cetății istorice Oradea și al coridorului de mobilitate. Beneficiind de investiții semnificative din partea UE, acest sit ilustrează angajamentul Uniunii de a conserva reperele culturale și de a stimula turismul regional.

Vizita comisarului Serafin evidențiază angajamentul constant al Uniunii Europene de a promova creșterea economică, unitatea socială și consolidarea comunităților în România.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
U.E.4 hours ago

“Crimeea este Ucraina”, reacționează UE la “oferta finală” de concesii teritoriale Ucraina – Rusia propusă de SUA

U.E.4 hours ago

Integritatea teritorială și vocația europeană a Ucrainei sunt “exigențe foarte puternice ale europenilor”, răspunde Franța la ideea SUA de “schimburi teritoriale” Ucraina-Rusia

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisarul european pentru buget Piotr Serafin, vizită în România pentru consultări privind viitorul buget pe termen lung al UE

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Apple și Meta, amendate de Comisia Europeană cu 500, respectiv 200 milioane de euro pentru încălcarea Actului legislativ privind piețele digitale

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Vance lansează un ultimatum pentru un acord Ucraina-Rusia prin “înghețarea” liniilor teritoriale, altfel SUA se retrag din negocieri. “Nu vom recunoaște legal ocuparea Crimeei” – reacția tranșantă a lui Zelenski

ROMÂNIA6 hours ago

40 de ani de la crearea spațiului Schengen. Aderarea deplină a României și Bulgariei consolidează în mod semnificativ economia UE, subliniază Comisia Europeană

ROMÂNIA6 hours ago

Ziua Forțelor Terestre. Ilie Bolojan: Modernizarea Armatei României trebuie să continue prin creșterea bugetului apărării și investiții în tehnică militară, industria de apărare și instruirea militarilor

ROMÂNIA6 hours ago

Raportul deputatului Ovidiu Cimpean privind viziunea României pentru bugetul UE post-2027, aprobat în Parlament

ROMÂNIA7 hours ago

Ilie Bolojan a convocat o nouă ședință CSAT axată pe legea apărării naționale, mobilitatea militară și participarea României la planurile apărării europene

SECURITATE8 hours ago

Ziua Forțelor Terestre. Premierul Marcel Ciolacu: Rămâne esențial angajamentul de a aloca peste 2% din PIB pentru apărare

NATO1 day ago

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

ROMÂNIA1 week ago

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

ROMÂNIA2 weeks ago

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

ROMÂNIA2 weeks ago

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

NATO2 weeks ago

Bolojan și MApN afirmă că “nu există nicio informație oficială” din partea SUA de a retrage militari din România. Poziția strategică și Baza Mihail Kogălniceanu, printre argumentele României în a evita o dezangajare SUA pe flancul estic

ROMÂNIA2 weeks ago

Bolojan pune Palatul Cotroceni la dispoziția candidaților la funcția de președinte pentru dezbateri: În afară de holograme, să vedem candidați, programe și idei

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

INTERVIU Stefano Scarpetta, director al Departamentului ELS în cadrul OCDE, apreciază că tarifele anunțate de Trump ar putea genera o creștere a prețurilor la anumite produse și servicii: OCDE este un loc foarte sigur pentru dialog constructiv

ROMÂNIA3 weeks ago

Marcel Ciolacu: Investitorii români și străini au încredere în potențialul nostru economic. De aceea pun la bătaie atâția bani

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, prezintă ”trei beneficii clare” ale aderării României la OCDE: Simplificare și debirocratizare, creșterea capacității de împrumut pentru companii și IMM-uri, creșterea ratingului de țară

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Ambasadorul Italiei reafirmă sprijinul țării sale pentru aderarea României la OCDE: Este următorul pas logic în integrarea sa continuă în economia globală și comunitatea euroatlantică

Trending