Creșterea competitivității României în domeniul transporturilor și logisticii și reducerea amprentei de carbon sunt esențiale pentru viitorul infrastructurii, au subliniat Dan-Virgil Pascu, vicepreședinte al Consiliului Concurenței și Lucian Baltaru, CEO Sameday, în cadrul panelului Eurosfat privind „Viitorul României și al infrastructurii”.
Lucian Baltaru, CEO Sameday, a arătat cum inovația și optimizarea fluxurilor pot reduce amprenta de carbon cu 20-40% fără schimbări radicale de infrastructură. El a oferit exemplul rețelei de lockere și puncte de livrare alternative, prin care un colet poate avea o amprentă de carbon cu până la 95% mai mică decât livrările door-to-door.
„Vreau să vă dau perspectiva antreprenorului din industria transporturilor, mai exact din zona de last mile. Am pornit Sameday acum 18 ani cu doar patru curieri. De atunci am crescut constant, iar astăzi suntem prezenți în România, Ungaria și Bulgaria, cu peste 6.000 de colegi. Visul nostru este să transformăm curieratul tradițional prin inovație și eficiență. Ne dorim să devenim cel mai popular curier din Europa Centrală și de Sud-Est. În 2020, chiar în plină pandemie, am deschis operațiunile în Ungaria, iar în 2022 am intrat în Bulgaria. Continuăm să construim tehnologie aici, în România, pe care o putem exporta cu succes și în alte piețe regionale.
Lucian Baltaru a arătat că tranziția către transport verde începe cu măsuri pragmatice, precum optimizarea fluxurilor logistice, care pot reduce amprenta de carbon cu până la 40% fără investiții masive în flote electrice.
„Transportul verde nu înseamnă neapărat să treci toată marfa pe camioane electrice. Marele beneficiu al acestui trend este că din ce în ce mai multe companii, inclusiv cele de transport, au început să își calculeze amprenta de carbon.
Când faci acest calcul corect, până la nivelul furnizorilor și subcontractorilor, realizezi că amprenta de carbon poate fi redusă cu 20-40% doar prin optimizarea fluxurilor – fără să schimbi imediat mașinile”, a spus acesta.
El a subliniat că un „bottleneck” major în România îl reprezintă traversarea munților, iar creșterea vitezei medii pe aceste segmente ar conduce la eficiență sporită, costuri mai mici și emisii reduse.
„Viteza medie în afara munților a crescut mult în ultimii ani – de la 40-45 km/h acum un deceniu la aproape 70 km/h pe unele segmente. Dar când trebuie să traversezi munții, media scade la 50-55 km/h, depinzând de perioadă. Dacă reușim să creștem viteza medie, vom deveni mai eficienți, iar eficiența aduce costuri mai mici și emisii reduse. Pe lângă aceste îmbunătățiri incrementale, putem aduce schimbări radicale. În zona de last mile, acum 8-10 ani, când făceam planuri pentru viitor, am realizat că la productivitatea curierilor de atunci ar fi fost nevoie de un număr uriaș de angajați pentru a livra în standardele dorite. Întrebarea a fost: cum putem face mai bine și mai eficient”, a explicat Lucian Baltaru.
Ca soluție inovatoare, Baltaru a prezentat rețeaua de puncte de livrare alternative – easybox-uri, pick-up points și lockere – care reduc semnificativ amprenta de carbon, un colet ridicat de la un easybox având o amprentă de carbon cu până la 95% mai mică decât unul livrat la ușă.
Baltaru a explicat eficiența sistemului: un curier door-to-door procesează 100–120 de colete pe zi, în timp ce alimentarea punctelor de livrare permite gestionarea a 600–700 de colete cu aceeași mașină, iar peste jumătate dintre consumatori își ridică pachetele mergând pe jos.
„Astfel, traficul și poluarea sunt reduse semnificativ. Metoda a fost dezvoltată inițial de mediul privat, dar acum se extinde rapid în toată Europa. România a fost printre primele trei țări care au scalat acest model. Există multe modalități prin care poți aduce îmbunătățiri incrementale, dar și schimbări radicale care transformă complet o problemă structurală. Din perspectiva mea, acesta este modul în care logistica poate deveni mai verde, mai eficientă și mai competitivă”, a concluzionat CEO-ul Sameday.
Vicepreședintele Consiliului Concurenței, Dan-Virgil Pascu, a subliniat că România se află într-o competiție globală, mai ales între Statele Unite, China și UE, și că rețelele mari de infrastructură nu mai pot fi dezvoltate doar de țara noastră, ci în cadrul unei cooperări regionale europene, în special cu Bulgaria și Ungaria.
„Suntem într-o competiție globală, mai ales între Statele Unite, China și Uniunea Europeană. Din păcate, nu mai stăm la fel de bine ca acum 10-15 ani. Avem de recuperat, în special în privința prețurilor la energie și a noilor tehnologii – inteligența artificială, centre de date și cloud. O infrastructură logistică și de transport dezvoltată în România aduce beneficii directe consumatorului, prin prețuri mai mici, livrare mai rapidă și siguranță mai mare. Totuși, cred că rețelele mari de infrastructură nu mai pot fi dezvoltate doar de România, ci printr-un efort comun european și regional, alături de vecinii noștri, în special Bulgaria și Ungaria”, a spus acesta.
„În ceea ce privește reglementările europene, trebuie spus clar: nimeni nu ne obligă să facem lucrurile prost”, a punctat el, subliniind că, deși Uniunea Europeană reglementează multe domenii, există și o preocupare reală pentru dereglementare, iar excesul normativ afectează competitivitatea.
El a atras atenția că nu regulile europene sunt problema, ci modul în care sunt aplicate, subliniind că excesul de reglementări frânează competitivitatea.
„Legislația europeană trebuie, în anumite cazuri, transpusă în legislația națională, iar alteori are efect direct, ca o lege adoptată de Parlamentul României. Problema noastră este că, din reflexe inerțiale, nu implementăm lucruri bune, care ar aduce eficiență și experiență. România a fost condusă centralizat până acum 35 de ani, iar inițiativele erau fie blocate, fie încurajate coercitiv. Astăzi avem acces la experiența altor state – portul Rotterdam asigură prosperitate de 500 de ani, Amsterdam a fost secole întregi cel mai bogat oraș al lumii, iar tradițiile comerciale europene sunt la dispoziția noastră”, a precizat Dan-Virgil Pascu.
El a evidențiat potențialul strategic al României, de la Marea Neagră și portul Constanța până la Dunăre și conexiunile rutiere europene, dar a subliniat paradoxul unei infrastructuri interne deficitare, care face mai ușoară deplasarea la Viena decât la Sibiu.
„Arhitectura legislativă din România reprezintă adesea o frână. Nu este rocket science – ar trebui implementate regulamentele europene. De ani de zile încercăm, în cadrul Consiliului Concurenței, să aplicăm prevederi europene pentru portul Constanța, dar întâmpinăm piedici. Un plan integrat pentru transport verde și multimodal ar fi esențial. În plus, trebuie să corectăm distorsiunile de fiscalitate. În România este mai ieftin să transporți pe asfalt decât pe calea ferată sau pe apă. Suntem o excepție în Uniunea Europeană, unde transportul feroviar și naval este mai rapid, mai ieftin și mai curat”, a cocluzionat vicepreședintele Consiliului Concurenței.
În cadrul aceluiași panel, Mihai Coteț (vicepreședintele Biroului Permanent al Senatului) a subliniat că pentru a avea un impact real asupra mediului în care trăim este necesară implicarea activă. George Dima (vicepreședinte în Comisia pentru Cultură și Media, Camera Deputaților) a pledat pentru cinci direcții esențiale: accelerarea infrastructurii critice, investiții în porturi maritime și fluviale, dezvoltarea proiectelor transfrontaliere, digitalizare și logistică integrată, reformă instituțională și parteneriat public-privat, precum și o politică externă regională activă.
