Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Purtătorul de cuvânt al PPE, eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, anunță un sprijin major al popularilor europeni pentru numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de Procuror European

Published

on

Purtătorul de cuvânt al PPE, eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, a anunțat miercuri, de la Strasbourg, un sprijin major al popularilor europeni pentru numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de Procuror European, în condițiile în care Partidul Național Liberal a anunțat că va face demersuri de acest tip către familia politică a Popularilor Europeni.

Sprijinul anunțat de Partidul Național Liberal pentru candidatul român la funcția de Procuror European și munca europarlamentarilor PNL din aceste zile încep să dea roade. Grupul Partidului Popular European – familia noastră politică și cel mai mare grup politic din Parlamentul European – își arată sprijinul față de Laura-Codruța Kövesi pentru funcția de Procuror European. Mai întâi, vice-liderul Grupului PPE din Parlamentul European, Esteban González Pons, a anunțat ieri susținerea grupului pentru candidatul român la funcția de Procuror European. Astăzi, Roberta Metsola, coordonatoarea Grupului PPE din Comisia pentru libertăți civile a Parlamentului European – comisie decidentă în procesul de numire a Procurorului European – a transmis că o consideră pe Laura-Codruța Kövesi favorită pentru această poziție datorită CV-ului și determinării candidatei”, a spus Mureșan, într-o declarație remisă CaleaEuropeană.ro.

Eurodeputatul român a reafirmat faptul că europarlamentarii PNL din Grupul PPE vor continua să se coordoneze cu colegii din familia politică pentru a obține o majoritate în Parlamentul European pentru alegerea candidatului român.

”Amintesc că alegerea Procurorului European se face în comun de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene. Noi, PNL, ne-am făcut datoria și vom obține un vot pentru candidatul român în Parlamentul European. Așteptăm ca Guvernul României, care deține președinția Consiliului UE pe perioada procedurii de numire a Procurorului European, să negocieze un vot bun pentru candidatul român și în Consiliul UE”, a completat Siegfried Mureșan.

Grupul PPE este ferm pentru susținerea unui procuror-șef european calificat și respectat, care va trebui să conducă lupta împotriva fraudei la bugetul UE și pentru interesul financiar al Uniunii Europene, în ansamblu. Comisia LIBE va intervieva acum cei trei candidați listați pentru acest post în cadrul unei audieri speciale care va avea loc în această lună. Într-o notă personală, trebuie să recunosc că CV-ul și determinarea Laurei-Codruța Kövesi o fac favorită pentru acest post. De fapt, ea s-a plasat deja pe primul loc după selecția făcută de un panel special. Aștept cu nerăbdare să am ocazia de a discuta despre acest rol cu doamna Kövesi și cu ceilalți doi candidați”, este declarația eurodeputatului Roberta Metsola la care face referire Siegfried Mureșan.

Săptămâna trecută, la finalul reuniunii informale de la București a miniștrilor de Justiție din țările UE, Tudorel Toader a anunțat că își menține poziția în ceea ce privește candidatura Laurei Codruța Kövesi și faptul că nu o va sprijini.

În context, miniștrii omologi din Austria și Olanda au arătat susținere față de candidatura fostei șefe a DNA, la fel și președintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag-ul german.

Laura Codruța Kovesi este favorită pentru a ocupa funcția de procuror-șef al Parchetului European, clasându-se pe primul loc la selecția organizată de comisia de specialiști, care a transmis Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene lista primilor trei clasați după interviul de la finalul săptămânii trecute. După Laura Codruţa Kovesi sunt clasaţi un procuror din Franţa şi unul din Germania.

Rezultatul selecţiei a fost transmis Consiliului Uniunii Europene, a cărui președinție este deținută de România, şi Parlamentului European, forurile care vor lua decizia numirii procurorului şef al Parchetului European.

Comitetul de selecție a luat decizia la ședința din 1 februarie. Votul din Parlamentul European și cel din Consiliul UE vor avea loc la finalul lunii februarie și începutul lunii martie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027

Published

on

© European Union 2019 – EP/photographer

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei ITRE,  explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027. 

Într-o postare pe Facebook, Cristian Bușoi precizează că bugetul pe termen lung al UE ajută „milioane de studenți, mii de cercetători, orașe, companii, regiuni și ONG-uri, contribuind, de asemenea, la sănătatea cetățenilor și siguranța alimentelor, drumuri noi și mai bune, căi ferate și aeroporturi, un mediu mai curat și o mai bună securitate la frontierele externe ale UE”.

 

Astfel, pentru bugetul multianual pentru perioada 2021-2027, Parlamentul European dorește să finanțeze adecvat noile inițiative ale UE (de exemeplu, combaterea schimbărilor climatice sau a sărăciei în rândul copiilor), să mențină finanțarea pentru agricultură și susținerea regiunilor mai sărace, precum și să stimuleze programele pentru cercetare, studenți și IMM-urile.

Bugetul UE pe termen lung stabilește limite pentru utilizarea finanțării, nu doar în general, ci și în anumite domenii politice, pe o perioadă de șapte ani. 

Menționăm în acest context că Parlamentul European s-a declarat dezamăgit de eșecul Consiliului European de a găsi un acord cu privire la următorul cadru financiar multianual și la resursele proprii

Parlamentul propune un buget multianual echivalent cu 1,3% din venitul național brut (VNB) al UE, ceea ce se află cu mult peste propunere respinsă a președintelui Charles Michel, care a înaintate liderilor europeni o propunere de finanțare de 1,074% din VNB. Acest proiect cuprindea tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă, două politici tradiționale pe care Parlamentul European le susține puternic și asupra cărora nu dorește să facă concesii. 

Continue Reading

Gheorghe Falcă

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE): Un proiect european de aproximativ 4 milioane de euro a schimbat fața Palatului Cultural din Arad

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Palatul Cultural a redevenit o bijuterie arhitecturală din patrimoniul Aradului grație unui proiect european de aproximativ 4 milioane de euro, transmite eurodeputatul PNL, Gheorghe Falcă.

Într-o postare pe Facebook, eurodeputatul menționează că acoperișul, fațada principală și sala de spectacole ale Palatului Cultural au fost reabilitate, iar punctul final în acest proiect l-a constituit dezvelirea statuii lui Ludovic Szántay, arhitectul arădean care a proiectat clădirea.

Gheorghe Falcă mai spune că acest moment a fost marcat prin organizarea unui concert special de orgă, care a fost „o investiție de aproximativ 3 milioane de lei din bugetul local, prima investiție de acest tip din România ultimilor 60 de ani”.

Eurodeputatul consideră că reabilitarea Palatului Cuultural este o dovadă a faptului că „Administrația PNL Arad a înțeles nevoia de dezvoltare culturală a unui oraș și importanța investițiilor în acest domeniu”.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu avertizează: Sute de mii de programe europene, în pericol, dacă Bugetul UE 2021-2027 nu este aprobat la timp

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Fostul comisar european pentru politica regională, actualul eurodeputat Corina Crețu, avertizează asupra riscului de continuitate, de anul viitor, a „sute de mii de programe din întreaga Uniune Europeană” în contextul în care liderii europeni nu au putut ajunge nici la summitul special al Consiliului European, încheiat ieri, la un acord asupra Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027. 

Într-o postare pe Facebook, actualul eurodeputat menționează blocajul creat între țările Europei de Vest și cele din Est, care, în opinia sa, este „o situație care riscă să lase răni greu de vindecat” și își exprimă regretul, în calitate de fost membru al Comisiei Juncker, că „propunerea acesteia – care a încercat să acomodeze toate nevoile și ambițiile – nu a fost luată în considerare”.

Totuși, spune aceasta, „e îmbucurător faptul că statele care au nevoie de reducerea decalajelor – cele care fac parte din Grupul “Prietenii coeziunii” (și din care face parte și România, n.r.) – au rămas unite și s-au luptat pentru a convinge că Uniunea Europeană trebuie sa rămână un proiect politic al solidarității, care urmărește reducerea sărăciei și îmbunătățirea vieții oamenilor”.

În ceea ce privește România,  Corina Crețu spune că este „regretabil faptul că nu există o dezbatere serioasă la nivel național în legătură cu șansele reale pe care le are România pentru o dezvoltare robustă cu ajutorul fondurilor europene”, mai precis o dezbatere în care să se reflecte „asupra modului în care puteam beneficia mai mult de oportunitățile pe care le-am avut, astfel încât să înțelegem cu toții ce putem face mai bine pentru viitor”.

„Așa cum adesea se întâmplă în viață, abia când nu mai ai ceva înțelegi cât de mult însemna acel lucru…Riscăm să trăim această tragedie: am avut miliarde de euro la dispoziție pe care nu le-am folosit acolo unde era cea mai mare nevoie de bani, iar viitorul este incert pentru că, foarte probabil, nu vom mai putea conta pe aceste fonduri”, avertizează Corina Crețu. 

Cu toate acestea, eurodeputatul român speră la un compromis în cadrul negocierilor care vor urma, astfel încât să se găsească un răspuns adecvat cerințelor din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, acelea de reducere a decalajelor de dezvoltare dintre țări, dar și a disparităților din interiorul acestora.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending