Connect with us

CHINA

Raport ECFR: Cum își construiește China influența în țările Europei, inclusiv în România

Published

on

”Alege cu multă grijă”, aceasta este deviza prin care China abordează relația cu Uniunea Europeană, o poziționare care nu de puține ori desfidă orice normă europeană, scriu într-un studiu recent experții European Council Foregin Relations (ECFR) Francois Godement și Abigael Vasselier.

Sursa foto: ec.europa.eu

În raportul ECFR, autorii arată că oferta Chinei pentru statele Uniunii Europene nu este diferită de cea făcută ”statelor africane și țărilor în curs de dezvoltare”.

”China practică o abordare ”alege cu multă grijă” în relațiile sale cu Uniunea Europeană, concentrându-se asupra intereselor sale directe și ignorând adesea normele UE în propunerile sale. Ea a sporit considerabil eforturile de consolidare a relațiilor bilaterale cu statele membre, punând un accent deosebit pe periferia Europei. China deține propriul summit cu națiunile din Europa Centrală și de Est, așa-numitul format 16 + 1, și a profitat de oportunitatea crizei euro pentru preluări masive de companii din sudul Europei. În mod fascinant, ofertele și modul cum sunt ele ambalate nu sunt foarte diferite de cele oferite țărilor africane și altor țări în curs de dezvoltare: o serie de proiecte care creează concurență între beneficiari, împrumuturi la rate comerciale și o insistență puternică asupra unor acorduri identice” (extras din raportul ECFR).

De la începutul anului 2018 orientarea strategică a Chinei pare să se axeze și pe marile economii europene în condițiile în care Beijing-ul i-a avut drept oaspeți pe președintele francez Emmanuel Macron și pe premierul britanic Theresa May.

În luna ianuarie, Macron și-a capitalizat vizita printr-o serie de acorduri bilaterale, inclusiv vânzarea de avioane Airbus, dar și alte înțelegeri de miliarde de euro în sectoarele industriei, comerțului, artei sau energiei. Mai mult, în contextul întrevederii sale cu Xi Jinping, președintele francez a profitat de ocazie pentru a anunța că ”Europa a revenit” pe scena globală, indicând necesitatea colaborării în domeniul schimbărilor climatice și în avantajele și provocările generate de globalizare.

De cealaltă parte, colaborarea sino-britanică are la bază contextul ieșirii anunțate a Marii Britanii din UE, iar vizita Theresei May la Beijing confirmă acest lucru. Relațiile comerciale bilaterale se ridică la o valoare de peste 59 de miliarde de lire sterline (67 de miliarde de euro), iar exporturile din Marea Britanie către China sunt în creștere cu 60% din 2010.

Rutele de influență ale Beijing-ului în Europa. Cum se manifestă acest lucru în România

Studiul ECFR a fost citat și de Washington Post, care face referire și la alt studiu lansat luni și finanțat de Global Public Policy Institute și de Mercator Institute for China Studies, două think tank-uri cu sediul la Berlin. Acesta din urmă face referire la principalele rute de influență ale Chinei.

Pe harta realizată de Mercator Institute for China Studies, România este menționată la capitolul unui mix de influențe ale Beijingului în societatea civilă, politică și mass-media, scrie Digi24

FOTO: Captură ecran Mercator Institute for China Studies

Principalele rute de influență ale Chinei, la nivelul politicilor publice și al investițiilor directe în infrastructură, trec prin Europa de Est și de Sud-Est, dar nu ocolesc nici state nordice precum Norvegia, care și-a ”relaxat” tonul critic legat de abuzurile autorităților chineze la adresa drepturilor omului după ce Beijingul și-a manifestat interesul investițional în Oslo.

Politic, China încearcă acum să își creeze imaginea unei alternative la criza democrațiilor liberale. Mizând pe această carte, notează experții, Beijingul caută să obțină o poziție antitetică a Europei față de SUA pe dosarele unor litigii teritoriale din Marea Chinei de Sud. Iar odată cu acest lucru, China zărește și o ”fereastră de oportunitate” în faptul că Statele Unite, sub președinția lui Donald Trump, lasă impresia că nu își va mai asuma rolul de garant al ”ordinii internaționale liberale”.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CHINA

Acord comercial ”istoric” între SUA și China, semnat la Washington. Donald Trump: Corectăm greşelile trecutului. Xi Jinping: Un acord bun pentru întreaga lume

Published

on

© The White House/ Facebook

Statele Unite şi China au semnat miercuri un prim acord comercial, care prevede eliminarea unor tarife şi creşterea achiziţiilor chineze de bunuri şi servicii americane, detensionând conflictul din ultimele 18 luni dintre cele mai mari două economii ale lumii, transmite Reuters, potrivit Adevărul.

Beijingul şi Washingtonul au descris faza întâi a acordului comercial ca un pas important după luni de zile de negocieri punctate cu tarife de retorsiune care au perturbat lanţurile de aprovizionare şi au provocat temeri legate de încetinirea creşterii economiei mondiale.

”Împreună corectăm greşelile trecutului şi oferim un viitor al justiţiei economice şi securităţii pentru muncitorii, fermierii şi familiile americane”, a declarat preşedintele american Donald Trump la Casa Albă, alături de vicepremierul chinez Liu He şi alţi oficiali.  

”Ziua de astăzi marchează o etapă istorică, o etapă ce niciodată n-a mai fost parcursă cu China, spre un acord comercial corect şi reciproc între Statele Unite şi China”, a declarat preşedintele american.

Acordul comercial între China şi Statele Unite este bun „pentru întreaga lume”, afirmă preşedintele chinez Xi Jinping, într-o scrisoare adresată omologului său american, care a fost citită în timpul ceremoniei de semnare a documentului.  

La baza acordului se află angajamentul Chinei pentru achiziţia suplimentară de bunuri, servicii şi produse agricole americane în valoare de cel puţin 200 de miliarde de dolari, în următorii doi ani, faţă de achiziţii de 186 de miliarde de dolari în 2017.  

Acordul va include comenzi suplimentare pentru produse agricole de 50 de miliarde de dolari, a spus Trump, adăugând că are încredere că fermierii americani vor putea să răspundă cererii mai mari. Preşedintele a mai spus că China va cumpăra servicii americane suplimentare de 40-50 de miliarde de dolari, bunuri manufacturate de 75 de miliarde de dolari şi livrări suplimentare de energie de 50 de miliarde de dolari.  

Oficiali ai ambelor ţări au afirmat că acordul marchează o nouă eră pentru relaţiile sino-americane, dar acesta nu reuşeşte să răspundă multor diferenţe structurale care l-au determinat pe preşedintele Trump să declanşeze războiul comercial. Între aceste probleme se află practica veche a Chinei de a subvenţiona companiile de stat şi inundarea pieţelor internaţionale cu produse foarte ieftine.

Faza întâi a acordului comercial, convenită în decembrie, anulează tarifele americane planificate pentru telefoane, jucării şi laptopuri şi reduce la jumătate tarifele, la 7,5%, pentru bunuri din China de circa 120 de miliarde de dolari, între care televizoare, căşti Bluetooth şi încălţăminte. Vor rămâne în vigoare tarife de 25% pentru produse industriale şi componente din China de 250 de miliarde de dolari, folosite de producătorii americani.

Continue Reading

CHINA

Parlamentul European solicită sancțiuni pentru autoritățile chineze: Beijing-ul trebuie să închidă ”taberele de reeducare” din provincia Xinjiang

Published

on

© European Parliament

Parlamentul European a criticat din nou, joi, autorităţile de la Beijing pentru tratamentul la care este supusă minoritatea uigură din provincia Xinjiang şi a cerut adoptarea unor sancţiuni ţintite contra oficialităţilor chineze.

Într-o rezoluţie adoptată joi prin ridicare de mâini, eurodeputaţii le solicită Comisiei Europene şi statelor membre să ia toate măsurile necesare pentru a convinge guvernul chinez să închidă “taberele de reeducare”, să pună capăt tuturor încălcărilor drepturilor omului în Xinjiang şi să apere libertăţile fundamentale ale uigurilor.

Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, eurodeputații au lansat un apel către Consiliu pentru a ”adopta sancţiuni ţintite şi a îngheţa activele celor vinovaţi de reprimarea gravă a drepturilor fundamentale în Xinjiang”.

Rezoluția Parlamentului European vine după ce eurodeputații i-au acordat Premiul Saharov pentru libertate de gândire lui Ilham Tohti, profesor universitar uigur, închis pe viață în China. Premiul a fost înmânat fiicei sale.

Fost profesor de economie, Ilham Tohti, de 50 de ani, considerat un ”terorist” de Beijing, a fost condamnat în 2014 la închisoare pe viaţă pentru ”separatism”. Un an mai devreme, el a fost arestat pentru prima dată pe aeroportul din Beijing când, invitat de universitatea din Indiana, se pregătea să plece spre SUA, împreună cu fiica sa, pe atunci în vârstă de 18 ani. Ea a fost lăsată să plece în SUA, unde trăieşte de atunci.

Agerpres notează că, în luna noiembrie, cotidianul The New York Times a publicat peste 400 de pagini de documente guvernamentale secrete care dezvăluie mecanismele de supraveghere dure din Xinjiang, ca reacţie la atentatele atribuite de Beijing separatiştilor sau islamiştilor de etnie uigură.

Experţi din mai multe organizaţii pentru apărarea drepturilor omului acuză Beijingul că aproape un milion de musulmani din Xinjiang, în principal de etnie uigură, au fost internaţi în aşa-numitele ”tabere de reeducare”.

Continue Reading

CHINA

Președintele Chinei, Xi Jinping, l-a felicitat pe Klaus Iohannis pentru realegerea sa în funcția de președinte al României

Published

on

Președintele Chinei, Xi Jinping, i-a transmis un mesaj de felicitare lui Klaus Iohannis pentru realegerea sa în funcția de președinte al României, a anunțat vineri Xinhua vineri, citat de Agerpres.

China şi România se bucură de o prietenie tradiţională, iar vastul lor parteneriat de prietenie şi cooperare a cunoscut o dezvoltare continuă în ultimii ani, declară liderul chinez în mesajul datat cu 9 decembrie.

Xi Jinping a reamintit de schimbul de mesaje de felicitare cu președintele Iohannis în luna octombrie, cu ocazia aniversării a 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice bilaterale. Președintele chinez a precizat că promovarea prieteniei și consolidarea cooperării între cele două țări servește interesele fundamentale ale ambelor popoare.

Preşedintele Chinei a adăugat că acordă o importanţă deosebită dezvoltării relaţiilor între China şi România şi este pregătit să lucreze cu omologul său român pentru a profita de oportunităţile istorice create de cooperarea în cadrul iniţiativei ”Belt and Road” şi de cooperarea dintre China şi ţările din Europa Centrală şi de Est, pentru a extinde permanent schimburile bilaterale şi cooperarea pe baza respectului reciproc, a egalităţii şi beneficiilor reciproce şi pentru a aduce beneficii mai mari pentru ambele popoare.

Klaus Iohannis a obținut cel de-al doilea mandat de președinte în urma celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale care a avut loc la 24 noiembrie, clasându-se pe primul loc, la o distanță covârșitoare față de contracandidata sa, Viorica Dăncilă.

Astfel, actualul președinte a obținut cel mai mare procent din istoria alegerilor prezidențiale pentru un candidat de dreapta, obținând 66.06% din totalul voturilor exprimate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending