Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, OCDE, a publicat astăzi, 11 decembrie, Raportul de sinteză 2025: Tendințe în reforma politicii de sănătate în UE”, un proiect realizat în colaborare cu Comisia Europeană, ce face parte din seria „Starea sănătății în UE”. Raportul oferă o analiză cuprinzătoare a sistemelor de sănătate din statele membre, de la investiții în prevenție, până la speranța de viață a europenilor. Calea Europeană vă prezintă cele mai importante concluzii din cel mai recent raport „Health Policy Reform Trends in the EU (2025)”, dar și o comparație cu rapoartele publicate în 2024, 2023 și 2021.
Speranța de viață a românilor crește ușor de la an la an, dar tot rămâne printre cele mai mici din UE
Raportul de țară arată că în 2023, speranța medie de viață la naștere în România era de 76,6 ani. În acest clasament suntem urmați doar de Bulgaria. Prin urmare, față de rapoartele publicate în ultimii ani, speranța de viață în România a crescut, dar rămâne în continuare una dintre cele mai scăzute din UE, cu mult sub media europeană.
- În raportul publicat în 2024, speranța medie de viață la naștere în România era tot de 76,6 ani.
- În raportul publicat în 2021, speranța medie de viață la naștere în România era de 75,3 ani.
- În raportul publicat în 2019, speranța medie de viață la naștere în România era de 74,2 ani.
Principalele boli cu care se confruntă pacienții români: Bolile cardiovasculare și cancerul
Bolile sistemului circulator și cancerul rămân cele două cauze principale ale mortalității în România și UE, bolile sistemului circulator reprezentând 55,9% din totalul deceselor în 2021, iar cancerul 16,9%. Dintre bolile aparatului circulator, principalele cauze ale mortalității sunt bolile cardiace ischemice și accidentele vasculare. Principalele cauze ale mortalității provocate de cancer sunt cancerul pulmonar, cancerul colorectal, cancerul mamar (care afectează aproape exclusiv femeile) și cancerul de prostată (care afectează numai bărbații).
România este țara din UE care investește cel mai puțin în sănătate
În raportul publicat astăzi, România a cheltuit 5,8% din PIB pentru sănătate (date pentru anul 2023) – cel mai mic procent din rândul țărilor UE. Deși cheltuielile pentru sănătate au crescut sistematic în ultimii ani, în 2023, România a cheltuit pentru sănătate 1.800 euro pentru fiecare persoană (valoare ajustată în funcție de diferențele în ceea ce privește puterea de cumpărare), mai puțin de jumătate din media UE de 3.832 euro. Germania a cheltuit 5.414 euro pentru sănătate pentru fiecare persoană, adică de trei ori mai mult decât țara noastră.
- În 2022, România a cheltuit 5,7% din PIB pentru sănătate – cel mai mic procent din rândul țărilor UE. România a cheltuit 1.632 euro pentru fiecare persoană (mai puțin de jumătate din media UE de 3.533 euro).
- În 2021, România a cheltuit 6,5% din PIB pentru sănătate – cel mai mic procent din rândul țărilor UE. România a cheltuit 1.663 euro pentru fiecare persoană (mai puțin de jumătate din media UE de 4.030 euro).
- În 2019, România a cheltuit 5,7 % din PIB pentru sănătate – al doilea cel mai scăzut nivel din țările UE. România a cheltuit 1.310 euro pentru fiecare persoană (mai puțin de jumătate din media UE de 3.523 euro).
- În 2017, România a cheltuit 5% din PIB pentru sănătate – cel mai scăzut, din nou, nivel din rândul țărilor UE. România a cheltuit 1.029 euro pentru fiecare persoană (mai puțin de media UE de 1.884 euro).
Cum sunt cheltuiți banii
România continuă să concentreze cea mai mare parte a resurselor în zona curativă, în special în îngrijirea spitalicească, iar prevenția este aproape uitată. Aproape jumătate din buget (41%) este direcționat către îngrijirea spitalicească. Urmează medicamentele și dispozitivele medicale, care reprezintă 27,8% din cheltuieli, iar serviciile ambulatorii însumează aproape 20%. Prevenția rămâne aproape invizibilă în buget: primește doar 1,2% din total, echivalentul a doar 22 de euro per persoană. Germania este statul membru care cheltuie 260 de euro per persoană pentru prevenție. Datele pentru România arată un sistem orientat în principal spre tratament, nu spre prevenție și îngrijire integrată, ceea ce explică starea de sănătate a românilor.
Acoperirea costurilor serviciilor stomatologice este de cinci ori mai mică decât media UE
Acoperirea costurilor serviciilor stomatologice rămâne un domeniu cu mult sub medie. Numai 7% din asistența stomatologică este finanțată din fonduri publice (media UE este de 34.9%).
Aspecte pozitive din raport
Deși România rămâne una dintre țările cu cele mai mici investiții în sănătate din UE, raportul OCDE evidențiază și evoluții pozitive importante. Progrese care arată că direcția de reformă începe să se contureze
- Speranța de viață a atins în 2024 cel mai ridicat nivel de până acum, iar sistemul medical beneficiază de investiții masive prin PNRR, care finanțează modernizarea infrastructurii, digitalizarea și dezvoltarea centrelor comunitare.
- România a introdus, de asemenea, Riscogramma, un instrument modern de screening în medicina de familie pentru depistarea precoce a bolilor cronice, și a extins accesul gratuit la vaccinuri, inclusiv la vaccinul HPV pentru fete și băieți.
- Numărul medicilor și asistenților este în creștere, iar procesul de evaluare a medicamentelor noi s-a redus la jumătate, facilitând accesul mai rapid la tratamente inovatoare.
OCDE avertizează că presiunea tot mai mare asupra bugetelor sistemului de sănătate reflectă un „climat economic dificil, cu priorități competitive care restrâng fondurile publice disponibile pentru sănătate.” Pe termen lung, se preconizează o creștere a cheltuielilor pentru sănătate din surse publice în rândul țărilor OCDE. Prin urmare, s-ar putea ajunge la un potențial maxim de 11,8 % din PIB alocat cheltuielilor de sănătate până în 2040.
