Connect with us

U.E.

Raportul CE privind statul de drept: Sistemul judiciar din Ungaria înregistrează ”rezultate bune”, iar cel din Polonia îngrijorează ”serios” Comisia Europeană

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a publicat astăzi, 20 iulie, Raportul anual privind situația statului de drept în UE, iar în cazul Ungariei și Poloniei, Executivul European atrage atenția că încă mai sunt de îndeplinit cerințele impuse de Comisie privind independența justiției și lupta anticorupție.

În cazul Ungariei, Comisia Europeană a remarcat rezultatele bune obținute în ceea ce privește durata procedurilor în sistemul judiciar, având un nivel ridicat de digitalizare. Salariile judecătorilor și procurorilor au început să crească. De asemenea, noile norme care permit numirea membrilor Curții Constituționale la Curtea Supremă (Kúria) în afara procedurii normale au fost puse în practică și au permis alegerea noului președinte al Kúria, a cărui funcție a fost, de asemenea, înzestrată cu puteri suplimentare. 

Potrivit Executivului punerea în aplicare a strategiei anticorupție este în curs de desfășurare, dar domeniul de aplicare al acesteia rămâne limitat. 

Totodată, în cazul statului vecin, pluralismul mass-mediei rămâne în pericol: „Persistă preocupările cu privire la independența și eficacitatea Autorității pentru mass-media, inclusiv în lumina deciziilor Consiliului mass-media care au dus la scoaterea din emisie a postului de radio independent Klubrádió. Deși nu au fost create programe de sprijin pentru mass-media pentru a contracara impactul pandemiei COVID-19 asupra instituțiilor de presă, cantități semnificative de publicitate de stat au continuat să permită guvernului să exercite o influență politică indirectă asupra mass-media.

În cazul Poloniei, preocupările Comisiei Europene privind reformele sistemului judiciar polonez sunt și mai serioase.

Reformele efectuate începând cu 2015 au sporit influența puterilor executive și legislative asupra sistemului judiciar în detrimentul independenței judiciare și au determinat Comisia să lanseze procedura prevăzută la articolul 7 alineatul (1) din TUE, care este încă în curs de desfășurare: „Consiliul Național al Magistraturii continuă să funcționeze în pofida independenței sale contestate, iar funcționarea Curții Supreme a fost afectată în continuare, inclusiv de modificările legislative”, subliniază Comisia Europeană în raportul său anual.

Cadrul juridic și instituțional de prevenire și combatere a corupției este în mare parte în vigoare. Cu toate acestea, există riscuri în ceea ce privește eficacitatea luptei împotriva corupției la nivel înalt, inclusiv un risc de influențare nejustificată a urmăririlor penale pentru corupție în scopuri politice. În acest context, persistă preocupări cu privire la independența principalelor instituții responsabile pentru prevenirea și combaterea corupției, având în vedere în special subordonarea Biroului Central Anticorupție față de executiv și faptul că ministrul justiției este, de asemenea, procurorul general.

De asemenea, au fost exprimate îngrijorări cu privire la un proiect de lege fiscală care vizează unele grupuri de presă, într-un mediu considerat din ce în ce mai puțin favorabil pentru instituțiile media cu capital străin. Începând cu 2020, mediul profesional al jurnaliștilor s-a deteriorat, cu utilizarea procedurilor judiciare de intimidare, cu o lipsă tot mai mare de protecție a jurnaliștilor și cu acțiuni violente în timpul protestelor, inclusiv din partea forțelor de poliție. Sistemul de control și echilibru continuă să fie supus unor presiuni considerabile. Adoptarea accelerată a legislației continuă să fie utilizată, de asemenea, dincolo de aspectele legate de pandemia COVID-19, inclusiv pentru reformele structurale ale sistemului judiciar, fără consultarea sau cu o consultare limitată a părților interesate.

Unele măsuri introduse de guvern în 2020 pentru a aborda pandemia COVID-19 au fost considerate ilegale de către instanțe în cazuri individuale. Ombudsmanul continuă să joace un rol-cheie ca garanție a statului de drept. Ca urmare a unei decizii a Tribunalului Constituțional, exercitarea în continuare a competențelor de bază de către ombudsmanul demisionar s-a încheiat în iulie 2021.

Procedurile parlamentare indică în prezent numirea unui nou ombudsman cu sprijin transpartinic. Spațiul societății civile a fost afectat în continuare de problemele generale privind drepturile femeilor și de atacurile împotriva grupurilor LGBTI.

Puteți urmări aici conferința de presă a Comisiei Europene.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen face apel la populația României să se vaccineze anti-COVID-19: Convingerea oamenilor de a se vaccina ține de autoritățile naționale. Este nevoie de comunicare bună

Published

on

© European Union 2021/ Source: EC - Audiovisual

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, face apel la populația României să se vaccineze, potrivit declarației de presă susținută luni, 27 septembrie, la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, cu ocazia vizitei sale pentru aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență. 

„Vaccinarea este extrem de importantă. Vaccinarea salvează vieți, vă protejează pe dvs., dar și pe cei dragi. În Uniunea Europeană avem norocul de a avea acces la vaccinuri în momentul de față, ceea ce reprezintă un avantaj enorm pentru a ne proteja cetățenii europeni, dar și pentru a reduce riscul de a răspândi boala și ca alte variante îngrijorătoare să apară. Vă încurajez, dacă nu ați profitat de ocazie, să o faceți. Profitați de ocazie și vaccinați-vă”, a transmis șefa executivului european.

De asemenea, Ursula von der Leyen a menționat că decizia legată de convingerea oamenilor de a se vaccina ține de competența națională. 

„Din experiența mea este nevoie de comunicare bună. Este foarte important faptul că 73% din populația adultă din Uniunea Europeană este deja vaccinată, iar lucrurile evoluează în sens pozitiv. Consecințele virusului nu mai sunt atât de grave. Știm că vaccinul a salvat vieți. Încurajez pe toată lumea să se vaccineze”, a punctat aceasta. 

Tot în acest sens, premierul Florin Cîțu a reamintit că instituția Comisiei Europene a ajutat foarte mult România prin faptul că a avut acces la vaccin în același moment ca toate țările din Uniunea Europeană.

„Sunt mai multe variante în UE şi după cum ştiţi şi la noi se iau în calcul aceste variante pentru a accelera campania de vaccinare. Am văzut că a început să crească, în această perioadă, numărul persoanelor care se vaccinează. Am spus de fiecare dată – singura soluţie pentru a depăşi pandemia o reprezintă vaccinarea. Orice altă măsură nu face decât să încetinească, dar nu elimină pandemia. Ne uităm să vedem în restul ţărilor din Uniunea Europeană care sunt măsurile care au avut cel mai mare impact şi le vom folosi şi aici”, a spus el. 

Președintele României, Klaus Iohannis a menționat că fără implicarea Ursulei von der Leyen România nu ar fi beneficiat de un număr important de doze de vaccin.

„Doamna președintă a avut inițiativa, a riscat și a pus pe picioare un mecanism prin care întreaga Uniune Europeană beneficiază de doze foarte multe de vaccin. Sănătatea nu este o competență a Comisiei Europene. Sănătatea este de competență națională, dar această chestiune, fără intervenția și fără sprijinul Comisiei nu ar fi putut să fie rezolvată. Sprijinul Comisiei constă în dozele de vaccin care vor veni în continuare în România”, a declarat acesta. 

„Au fost folosite peste 10 milioane de doze de vaccin în România, fiind aproape 5 milioane și jumătate de români care sunt vaccinați cu schema completă. În timp ce noi avem mii și mii de cazuri zilnice și internați la ATI și decese, în Danemarca s-a renunțat la toate restricțiile pentru că s-au vaccinat aproape toți. Împreună cu premierul convenit să ne întâlnim încă din această săptămână se reevaluăm campania de vaccinare și să vedem cum putem să o repunem pe roate. Avem arma cu care putem să terminăm pandemia, dar nu o folosim”, a adăugat Klaus Iohannis.

Uniunea Europeană a atins la finalul lunii august o etapă crucială în privința imunizării împotriva COVID-19, 70 % din populația adultă europeană fiind în prezent vaccinată complet. 

Comisia Europeană atrage atenția că vaccinarea rapidă și completă a tuturor populațiilor vizate – în Europa și la nivel mondial – este esențială pentru a controla impactul pandemiei.

UE este în continuare lider în ceea ce privește răspunsul multilateral. UE a exportat jumătate din vaccinurile produse în Europa către alte țări din lume, adică aceeași cantitate pe care a furnizat-o cetățenilor săi. Team Europe a contribuit cu aproape 3 miliarde EUR la mecanismul COVAX pentru a contribui la asigurarea a cel puțin 1,8 miliarde de doze pentru 92 de țări cu venituri mici și medii inferioare. În prezent, COVAX a furnizat peste 200 de milioane de doze în 138 de țări.

Comisia Europeană a rezervat până în prezent 4,6 miliarde de doze de vaccinuri împotriva COVID-19 și sunt în curs negocieri pentru doze suplimentare. Comisia colaborează, de asemenea, cu industria pentru a spori capacitatea de producție a vaccinurilor.

În același timp, ea a demarat activități de abordare a noilor variante, cu scopul de a dezvolta și de a produce rapid vaccinuri eficace împotriva acestor variante pe scară largă. Incubatorul HERA contribuie la răspunsul la această amenințare.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

Published

on

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată în vizită la București pentru aprobarea planului național de redresare și reziliență (PNRR), a declarat că există relații de lucru excelente și multă încredere între administrația pe care o conduce la Bruxelles și cea din România.

„A fost o muncă grea pentru a pune în aplicare acest plan, ca în cazul oricărui alt stat membru, dar există multe inovații și multe subiecte noi. Și este o muncă grea pentru a corela reforma cu investițiile și cu etapele pe care am convenit să le îndeplinim. Și vă mulțumim foarte, foarte mult pentru cooperarea excelentă care a existat. Și există un motiv pentru care am menționat acest lucru, deoarece, bazându-ne pe experiența pe care personalul nostru administrativ din Comisie și din administrația română au avut-o împreună, știm, de asemenea, că până acum există condiții și relații de lucru excelente și există multă încredere între cele două administrații. Așa că am trecut prin suișuri și coborâșuri cu dezvoltarea planului și știm exact ce este necesar”, a declarat Ursula von der Leyen, în conferința de presă comună la care au participat președintele Klaus Iohannis și premierul Florin Cîțu.

 

De asemenea, șefa Comisiei Europene a asigurat decidenții din România de sprijinul instituției pentru îndeplinierea obiectivelor și etapelor din PNRR care coincid cu primirea unor tranșe din cele 29,1 miliarde de euro alocate țării, necesare implementării reformelor și investițiilor pentru redresare și modernizare.

„Acum, privind înainte, există un motiv pentru care există obiective de etapă în fiecare plan, deci și în planul românesc, care trebuie îndeplinite pentru ca următoarea tranșă să fie plătită. Și aici, încă o dată, vă oferim tot sprijinul și toate sfaturile posibile și, dacă este cazul, și dacă este necesar, pentru a ne asigura că îndepliniți etapele, că implementați măsurile necesare, că îndepliniți obiectivele, astfel încât următoarea tranșă să poată fi plătită. Așadar, este un sistem foarte bun de verificări și echilibre care asigură că banii contribuabililor europeni sunt investiți în mod corect”, a mai afirmat Ursula von der Leyen.

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

Citiți și

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NextGenerationEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

Ca parte a procedurii, Consiliul Uniunii Europene, care reunește statele membre, va avea acum la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu, așteptată spre finele lunii octombrie, ar permite plata a 3,6 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru salută adoptarea PNRR și explică cum a obținut România calificative maxime la 10 dintre cele 11 criterii de evaluare a planului de 29,2 miliarde de euro

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Europarlamentarul Dragoș Pîslaru, fost co-negociator pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, a explicat luni seară, într-un material publicat pe pagina sa, cum a reușit România să obțină aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, undă verde care a fost dată de Comisia Europeană prin vizita pe care președinta Ursula von der Leyen a efectuat-o la București.

“Pentru ca un PNRR să fie aprobat, trebuie îndeplinite 11 criterii, care arată împreună cât de relevant, eficace, eficient și coerent este un plan de reforme și investiții. Pentru fiecare criteriu, Comisia acordă calificative de la A la C, unde A înseamnă că criteriul a fost respectat în mare măsură, iar C înseamnă că criteriul nu a fost respectat sau a fost respectat într-o mică măsură. Un calificativ C descalifică automat un PNRR”, a spus Pîslaru, făcând trimitere și la documentele publicate de Comisia cu prilejul aprobării planului.

Din cele 11 criterii, România a primit 10 calificative de A, doar unul B și niciunul C.

România a obținut calificativul A la cele patru criterii obligatorii.

Astfel, măsurile țin cont de recomandările pe care Comisia Europeană le face fiecărei țări de două ori pe an în Semestrul European, contribuie la obiectivele Mecanismului de Redresare și Reziliență (creează locuri de muncă, realizează măsuri sustenabile care aduc bunăstarea cetățenilor și creștere economică), investește 37% din fondurile disponibile în măsuri verzi, investește 20% din fondurile disponibile în măsuri digitale.

Pe lângă ele, România a obținut încă șase calificative de A pentru următoarele criterii: a avut măsuri pe toți cei șase piloni care stau la baza Mecanismului pe care l-am negociat; nicio măsură nu face rău mediului înconjurător (aplică principiul „Do No Significant Harm”); măsurile vor avea un impact pozitiv pe termen lung; planul are ținte, obiective și indicatori clari; există mecanisme prin care se monitorizează cum se pun măsurile în practică; planul este coerent, adică există un echilibru între reforme și investiții.

“România a obținut un singur calificativ B la criteriul legat de costuri. Acest lucru ne arată că metodologia folosită nu a fost suficient de bine explicată, legătura între costuri și justificarea acestora nu este mereu clară, iar din acest motiv, evaluarea la acest calificativ a fost medie și nu am obținut A. Menționez că majoritatea statelor membre au avut calificative B la acest criteriu”, a mai explicat Pîslaru. 

El a indicat că misiunea sa, în calitate de membru al Comisiei Parlamentului European de monitorizare a PNRR, este să stea “cu ochii pe implementarea proiectelor susținute cu cele aproape 30 de miliarde de euro venite prin Mecanismul de Redresare și Reziliență”.

“Subliniez o dată în plus: acești bani pot avea impact real în România grație instituțiilor și autorităților serioase și puse pe treabă, prin investiții susținute de reforme! Felicitări echipei de la MIPE coordonată de Cristian Ghinea pentru eforturi!”, a conchis Dragoș Pîslaru.

Citiți și Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană a avut loc luni la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. Acest plan a fost posibil ca urmare a acordului istoric Next Generation EU convenit de Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE la 21 iulie 2020, după patru nopti și patru zile de negocieri maraton, care prevede o punere în comun a datoriilor în virtutea solidarității și relansării economice și sociale europene, și ca urmare a întregului procesului decizional care a cuprins aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență de către Parlamentul European și Consiliu.

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare. Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Sunt încântată să anunț aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mergând de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor până la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potențialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase prevăzute în plan sunt implementate integral“, a spus von der Leyen.

Transporturile, educația și sănătatea – prioritățile vedetă ale României anului 2026

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. 

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 20 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA51 mins ago

Ursula von der Leyen face apel la populația României să se vaccineze anti-COVID-19: Convingerea oamenilor de a se vaccina ține de autoritățile naționale. Este nevoie de comunicare bună

COMISIA EUROPEANA54 mins ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

Dragoș Pîslaru59 mins ago

Dragoș Pîslaru salută adoptarea PNRR și explică cum a obținut România calificative maxime la 10 dintre cele 11 criterii de evaluare a planului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Ursula von der Leyen, reverență pentru ”medici, infirmiere și întreg personalul spitalicesc” din România: Vă mulțumesc pentru profesionalismul și dedicarea de care ați dat dovadă

Cristian Bușoi1 hour ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, despre aprobarea PNRR: Un efort diplomatic susținut la nivelul instituțiilor europene, care deschide un capitol istoric pentru România

Daniel Buda1 hour ago

Eurodeputatul Daniel Buda salută aprobarea PNRR: Să lăsăm generațiilor viitoare o Românie modernă și sustenabilă

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

FONDURI EUROPENE2 hours ago

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

ROMÂNIA2 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA54 mins ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI23 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ2 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU5 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

Team2Share

Trending