Comisia Europeană a publicat marți cel de-al doilea raport privind situația statului de drept în Uniunea Europeană, care cuprinde o analiză dublă, de ansamblu și de detaliu, cu aplecare asupra fiecărui stat membru.
Raportul din 2021 evaluează noile evoluții din luna septembrie a anului trecut, când a fost dat publicității primul astfel de document, punând accent pe aspectele identificate în raportul anterior și lunând în considerare impactul pandemiei de COVID-19.
În general, raportul global arată numeroase evoluții pozitive în statele membre, inclusiv acolo unde, în anul 2020, au fost identificate provocări.
Cu toate acestea, preocupările persistă, iar în anumite state membre acestea s-au accentuat, de exemplu în ceea ce privește independența sistemului judiciar și situația mass-media.
Raportul subliniază, de asemenea, rezistența puternică a sistemelor naționale în timpul pandemiei COVID-19. Această pandemie a ilustrat, de asemenea, importanța capacității de a menține un sistem de ”checks and balances”, sprijinind astfel statul de drept.
”Raportul privind statul de drept este un instrument preventiv util care a stimulat necesara dezbatere a în rândul statelor membre și al altor actori. Cea de-a doua ediție arată că statele membre pot face progrese pentru a aborda aspectele legate de statul de drept. Cu toate acestea, progresele au fost neuniforme și există motive de îngrijorare serioasă în mai multe state membre, în special atunci când vine vorba de independența sistemului judiciar. În plus, doi jurnaliști au fost uciși în ultimele luni – acest lucru este inacceptabil. Raportul face apel la acțiuni ferme pentru a îmbunătăți libertatea presei și pluralismul. Pe parcursul anului viitor, ne așteptăm ca rezultatele raportului 2021 să alimenteze discuțiile dintre statele membre, pe măsură ce acestea depun eforturi pentru a consolida statul de drept”, a transmis vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová.
La rândul său, comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, a subliniat că ”raportul privind statul de drept pentru anul 2020 a încurajat reforme pozitive legate de statul de drept într-o serie de state membre. În plus, Consiliul de Miniștri l-a utilizat pentru a-și moderniza dialogul privind statul de drept, cu dezbateri periodice specifice fiecărei țări. De asemenea, am dezbătut raportul în 20 de parlamente naționale. În acest an, am aprofundat și mai mult evaluarea noastră, care a beneficiat de o sensibilizare și mai mare decât anul trecut. Raportul ne poate ajuta să purtăm un dialog real ca Uniune, cot la cot, într-un spirit onest și deschis. Acest raport pentru 2021, care se bazează pe cel de anul trecut, va încuraja acest proces”, a completat Reynders.
Principalele constatări privind situația statului de drept în statele membre
Raportul pentru anul 2021 se bazează pe aceeași metodologie și domeniu de aplicare utilizate la conceperea primului astfel de document, evaluând patru teme principale, care sunt deosebit de relevante pentru situația statului de drept: sistemele naționale de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul și libertatea mass-mediei, precum și alte aspecte instituționale legate de sistemele de control și echilibru, care sunt esențiale pentru funcționarea eficace a sistemului de guvernanță democratică.
1. Sistemele de justiție
Aproape toate statele membre au demarat reforme legate de sistemele lor de justiție, deși cu variații în ceea ce privește domeniul de aplicare, forma și progresul.
În mai multe state membre au fost sau sunt în curs de a fi luate măsuri pentru a consolida independența justiției prin reforme legate, de exemplu, de consiliile judiciare, de numirea judecătorilor și de independența și autonomia parchetelor.
Cu toate acestea, câteva state membre au continuat să realizeze reforme care diminuează garanțiile privind independența justiției, ceea ce ridică îngrijorări sau le agravează pe cele existente în legătură cu influența sporită a puterii executive și legislative asupra funcționării sistemului lor de justiție.
În plus, în unele state membre, atacurile politice și încercările repetate de subminare a judecătorilor sau a instituțiilor judiciare pun și mai mult la îndoială independența judiciară.
De la adoptarea raportului 2020, Curtea de Justiție a UE a reafirmat importanța unei protecții judiciare eficace pentru susținerea statului de drept. În cele din urmă, pandemia COVID-19 a dat un nou sens urgenței de a moderniza sistemele judiciare și a evidențiat potențialul digitalizării.
2. Cadrele anticorupție
Statele membre ale UE continuă să ocupe printre cele mai bune locuri la nivel global la acest capitol, zece dintre acestea fiind în topul mondial al primelor douăzeci de țări percepute ca fiind cel mai puțin corupte.
Mai multe state membre adoptă sau revizuiesc în prezent strategii sau planuri de acțiune naționale anticorupție. Multe au luat măsuri pentru a consolida cadrele de prevenire a corupției și de integritate, inclusiv normele privind conflictele de interese, transparența activităților de lobby.
Cu toate acestea, rămân totuși provocări, în special legate de anchetele penale, de urmărirea penală și de sancționarea corupției în unele state membre.
Cazuri de corupție majore sau extrem de complexe au continuat să apară în diverse state membre. Resursele alocate luptei împotriva corupției nu sunt întotdeauna adecvate în unele țări UE, în timp ce în altele persistă preocupări cu privire la eficacitatea anchetelor, a urmăririi penale și a judecării cazurilor de corupție la nivel înalt. În general, pandemia COVID-19 a încetinit reformele și deciziile în cazurile de corupție în unele state membre.
3. Libertatea și pluralismul mass-mediei
În timpul pandemiei COVID-19, jurnaliștii și cei care activează în domeniul mass-media din Europa au fost supuși la o presiune puternică.
Având în vedere cel mai mare număr de alerte privind siguranța jurnaliștilor și evenimentele tragice recente, este necesar să se abordeze această problemă în întreaga UE.
Raportul privind pluralismul mass-mediei din 2021 – o sursă esențială de informații pentru Raportul privind statul de drept – indică o deteriorare generală a situației jurnaliștilor în mai multe state membre.
Nu toate autoritățile de control a mass-media sunt libere de influența politică și există un risc ridicat de interferență politică în mass-media în unele state membre.
Mijloacele de informare în masă au fost esențiale pentru informarea cetățenilor în timpul pandemiei COVID-19, chiar dacă o serie de restricții au îngreunat munca jurnaliștilor.
Pandemia a provocat, de asemenea, provocări economice serioase pentru sectorul presei, ceea ce a determinat unele țări UE să adopte scheme de sprijin financiar, care trebuie pus în aplicare într-un mod transparent și echitabil.
4. Mecanisme instituționale de control și echilibru
Unele țări membre au continuat să inițieze reforme consituționale pentru consolidarea mecanismelor instituționale de control și echilibru.
Unele au instituit recent măsuri pentru a spori transparența procesului de elaborare a legilor și pentru a îmbunătăți participarea cetățenilor.
În general, mecanismele de control și echilibru, inclusiv parlamentele, instanțele, avocații poporului și alte autorități independente au jucat un rol crucial în timpul pandemiei COVID-19, care a reprezentat un test de rezistență pentru statul de drept.
În același timp, există provocări la adresa procesului legislativ, cum ar fi schimbările bruște, procedurile accelerate sau sistemul de revizuire constituțională.
Societatea civilă beneficiază, în general, de un mediu favorabil în majoritatea statelor membre, însă în unele dintre acestea continuă să se confrunte cu provocări serioase, fie că este vorba de amenințări deliberate din partea autorităților, de o protecție inadecvată împotriva atacurilor fizice sau verbale sau de un nivel inadecvat de protecție a drepturilor fundamentale care le garantează activitatea.
Aceste provocări au fost uneori exacerbate de contextul pandemiei COVID-19. O serie de evoluții recente au generat preocupări în ceea ce privește respectarea primatului dreptului UE, esențial pentru funcționarea ordinii juridice a UE și pentru egalitatea statelor membre în UE.
Evaluarea situației statului de drept în țările membre pentru al doilea an la rând reprezintă o nouă cărămidă la construcția unei ”uniuni a democrațiilor”.
Raportul a evaluat atunci patru teme principale, care sunt deosebit de relevante pentru situația statului de drept: sistemele naționale de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul și libertatea mass-mediei, precum și alte aspecte instituționale legate de sistemele de control și echilibru, care sunt esențiale pentru funcționarea eficace a sistemului de guvernanță democratică.
În cel mai recent raport privind evoluția situației din România în materie de reformă a sistemului judiciar și luptă împotriva corupției, în contextul angajamentelor asumate de aceasta în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), Comisia a salutat faptul că, în 2021, s-a dat un impuls reînnoit reformei și remedierii regreselor înregistrate în perioada 2017-2019. Ca urmare a acestui fapt, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește toate recomandările din cadrul MCV care nu fuseseră încă puse în aplicare, iar multe dintre acestea sunt aproape de a fi îndeplinite dacă progresele rămân constante.
Comisia Europeană a subliniat, în egală măsură, că așteaptă cu interes ca autoritățile române să transpună acest angajament în măsuri concrete, legislative și de altă natură și că va continua să monitorizeze îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV până la îndeplinirea obiectivelor de referință și, în paralel, va continua să colaboreze cu România, așa cum colaborează și cu celelalte state membre, în contextul mecanismului general privind statul de drept.
De un raport favorabil al MCV depinde și aderarea României la Spațiul Schengen.
Votul asupra acestuia a fost precedat de o dezbatere privind funcționarea spațiului Schengen, în cadrul căreia comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat marți, în Parlamentul European, că este necesară reconstrucția spațiului Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele interne introduse în timpul pandemiei și “întregirea” acestuia prin aderarea Croației, Bulgariei și României.
Mesajul comisarului european venea să întărească apelul lansat de instituția omonimă prin noua strategie publicată la începutul lunii iunie, în care sublinia că cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume poate deveni mai puternic și mai rezilient prin extinderea sa la țările care respectă deja criteriile de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.
Parlamentul European a dat deja în 2011 undă verde pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.
