Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Published

on

© Représentation permanente de la France auprès de l'UE/ Facebook

Comisia Europeană a publicat marți cel de-al doilea raport privind situația statului de drept în Uniunea Europeană, care cuprinde o analiză dublă, de ansamblu și de detaliu, cu aplecare asupra fiecărui stat membru.

Raportul din 2021 evaluează noile evoluții din luna septembrie a anului trecut, când a fost dat publicității primul astfel de document, punând accent pe aspectele identificate în raportul anterior și lunând în considerare impactul pandemiei de COVID-19.

În general, raportul global arată numeroase evoluții pozitive în statele membre, inclusiv acolo unde, în anul 2020, au fost identificate provocări.

Cu toate acestea, preocupările persistă, iar în anumite state membre acestea s-au accentuat, de exemplu în ceea ce privește independența sistemului judiciar și situația mass-media.

Raportul subliniază, de asemenea, rezistența puternică a sistemelor naționale în timpul pandemiei COVID-19. Această pandemie a ilustrat, de asemenea, importanța capacității de a menține un sistem de ”checks and balances”, sprijinind astfel statul de drept.

”Raportul privind statul de drept este un instrument preventiv util care a stimulat necesara dezbatere a în rândul statelor membre și al altor actori. Cea de-a doua ediție arată că statele membre pot face progrese pentru a aborda aspectele legate de statul de drept. Cu toate acestea, progresele au fost neuniforme și există motive de îngrijorare serioasă în mai multe state membre, în special atunci când vine vorba de independența sistemului judiciar. În plus, doi jurnaliști au fost uciși în ultimele luni – acest lucru este inacceptabil. Raportul face apel la acțiuni ferme pentru a îmbunătăți libertatea presei și pluralismul. Pe parcursul anului viitor, ne așteptăm ca rezultatele raportului 2021 să alimenteze discuțiile dintre statele membre, pe măsură ce acestea depun eforturi pentru a consolida statul de drept”, a transmis vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová.

La rândul său, comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, a subliniat că ”raportul privind statul de drept pentru anul 2020 a încurajat reforme pozitive legate de statul de drept într-o serie de state membre. În plus, Consiliul de Miniștri l-a utilizat pentru a-și moderniza dialogul privind statul de drept, cu dezbateri periodice specifice fiecărei țări. De asemenea, am dezbătut raportul în 20 de parlamente naționale. În acest an, am aprofundat și mai mult evaluarea noastră, care a beneficiat de o sensibilizare și mai mare decât anul trecut. Raportul ne poate ajuta să purtăm un dialog real ca Uniune, cot la cot, într-un spirit onest și deschis. Acest raport pentru 2021, care se bazează pe cel de anul trecut, va încuraja acest proces”, a completat Reynders.

Principalele constatări privind situația statului de drept în statele membre

Raportul pentru anul 2021 se bazează pe aceeași metodologie și domeniu de aplicare utilizate la conceperea primului astfel de document, evaluând patru teme principale, care sunt deosebit de relevante pentru situația statului de drept: sistemele naționale de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul și libertatea mass-mediei, precum și alte aspecte instituționale legate de sistemele de control și echilibru, care sunt esențiale pentru funcționarea eficace a sistemului de guvernanță democratică.

1. Sistemele de justiție

Aproape toate statele membre au demarat reforme legate de sistemele lor de justiție, deși cu variații în ceea ce privește domeniul de aplicare, forma și progresul.

În mai multe state membre au fost sau sunt în curs de a fi luate măsuri pentru a consolida independența justiției prin reforme legate, de exemplu, de consiliile judiciare, de numirea judecătorilor și de independența și autonomia parchetelor.

Cu toate acestea, câteva state membre au continuat să realizeze reforme care diminuează garanțiile privind independența justiției, ceea ce ridică îngrijorări sau le agravează pe cele existente în legătură cu influența sporită a puterii executive și legislative asupra funcționării sistemului lor de justiție.

În plus, în unele state membre, atacurile politice și încercările repetate de subminare a judecătorilor sau a instituțiilor judiciare pun și mai mult la îndoială independența judiciară.

De la adoptarea raportului 2020, Curtea de Justiție a UE a reafirmat importanța unei protecții judiciare eficace pentru susținerea statului de drept. În cele din urmă, pandemia COVID-19 a dat un nou sens urgenței de a moderniza sistemele judiciare și a evidențiat potențialul digitalizării.

2. Cadrele anticorupție

Statele membre ale UE continuă să ocupe printre cele mai bune locuri la nivel global la acest capitol, zece dintre acestea fiind în topul mondial al primelor douăzeci de țări percepute ca fiind cel mai puțin corupte.

Mai multe state membre adoptă sau revizuiesc în prezent strategii sau planuri de acțiune naționale anticorupție. Multe au luat măsuri pentru a consolida cadrele de prevenire a corupției și de integritate, inclusiv normele privind conflictele de interese, transparența activităților de lobby.

Cu toate acestea, rămân totuși provocări, în special legate de anchetele penale, de urmărirea penală și de sancționarea corupției în unele state membre.

Cazuri de corupție majore sau extrem de complexe au continuat să apară în diverse state membre. Resursele alocate luptei împotriva corupției nu sunt întotdeauna adecvate în unele țări UE, în timp ce în altele persistă preocupări cu privire la eficacitatea anchetelor, a urmăririi penale și a judecării cazurilor de corupție la nivel înalt. În general, pandemia COVID-19 a încetinit reformele și deciziile în cazurile de corupție în unele state membre.

3. Libertatea și pluralismul mass-mediei

În timpul pandemiei COVID-19, jurnaliștii și cei care activează în domeniul mass-media din Europa au fost supuși la o presiune puternică.

Având în vedere cel mai mare număr de alerte privind siguranța jurnaliștilor și evenimentele tragice recente, este necesar să se abordeze această problemă în întreaga UE.

Raportul privind pluralismul mass-mediei din 2021 – o sursă esențială de informații pentru Raportul privind statul de drept – indică o deteriorare generală a situației jurnaliștilor în mai multe state membre.

Nu toate autoritățile de control a mass-media sunt libere de influența politică și există un risc ridicat de interferență politică în mass-media în unele state membre.

Mijloacele de informare în masă au fost esențiale pentru informarea cetățenilor în timpul pandemiei COVID-19, chiar dacă o serie de restricții au îngreunat munca jurnaliștilor.

Pandemia a provocat, de asemenea, provocări economice serioase pentru sectorul presei, ceea ce a determinat unele țări UE să adopte scheme de sprijin financiar, care trebuie pus în aplicare într-un mod transparent și echitabil.

4. Mecanisme instituționale de control și echilibru

Unele țări membre au continuat să inițieze reforme consituționale pentru consolidarea mecanismelor instituționale de control și echilibru.

Unele au instituit recent măsuri pentru a spori transparența procesului de elaborare a legilor și pentru a îmbunătăți participarea cetățenilor.

În general, mecanismele de control și echilibru, inclusiv parlamentele, instanțele, avocații poporului și alte autorități independente au jucat un rol crucial în timpul pandemiei COVID-19, care a reprezentat un test de rezistență pentru statul de drept.

În același timp, există provocări la adresa procesului legislativ, cum ar fi schimbările bruște, procedurile accelerate sau sistemul de revizuire constituțională.

Societatea civilă beneficiază, în general, de un mediu favorabil în majoritatea statelor membre, însă în unele dintre acestea continuă să se confrunte cu provocări serioase, fie că este vorba de amenințări deliberate din partea autorităților, de o protecție inadecvată împotriva atacurilor fizice sau verbale sau de un nivel inadecvat de protecție a drepturilor fundamentale care le garantează activitatea.

Aceste provocări au fost uneori exacerbate de contextul pandemiei COVID-19. O serie de evoluții recente au generat preocupări în ceea ce privește respectarea primatului dreptului UE, esențial pentru funcționarea ordinii juridice a UE și pentru egalitatea statelor membre în UE.

Evaluarea situației statului de drept în țările membre pentru al doilea an la rând reprezintă o nouă cărămidă la construcția unei ”uniuni a democrațiilor”.

Amintim că în primul astfel de document prezentat la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a subliniat că există standarde înalte în materie de respectare a statului de drept în multe state membre și a apreciat că, la nivelul UE, persistă totuși provocări importante în această privință.

Raportul a evaluat atunci patru teme principale, care sunt deosebit de relevante pentru situația statului de drept: sistemele naționale de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul și libertatea mass-mediei, precum și alte aspecte instituționale legate de sistemele de control și echilibru, care sunt esențiale pentru funcționarea eficace a sistemului de guvernanță democratică.

În ceea ce privește România, Comisia Europeană constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale.

Executivul european și-a exprimat aprecierea față de faptul că Guvernul propune reforme menite să răspundă preocupărilor ridicate de modificările aduse legilor justiției din 2017-2019, care au atras critici pentru impactul negativ asupra independenței, calității și eficienței justiției, reluând astfel mesajul transmis și în 2020, cu ocazia publicării primului raport.

La acel moment, președintele Klaus Iohannis a punctat că “România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie în locul MCV-ului care discriminează într-un fel România și Bulgaria”. 

În cel mai recent raport privind evoluția situației din România în materie de reformă a sistemului judiciar și luptă împotriva corupției, în contextul angajamentelor asumate de aceasta în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), Comisia a salutat faptul că, în 2021, s-a dat un impuls reînnoit reformei și remedierii regreselor înregistrate în perioada 2017-2019. Ca urmare a acestui fapt, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește toate recomandările din cadrul MCV care nu fuseseră încă puse în aplicare, iar multe dintre acestea sunt aproape de a fi îndeplinite dacă progresele rămân constante.

Comisia Europeană a subliniat, în egală măsură, că așteaptă cu interes ca autoritățile române să transpună acest angajament în măsuri concrete, legislative și de altă natură și că va continua să monitorizeze îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV până la îndeplinirea obiectivelor de referință și, în paralel, va continua să colaboreze cu România, așa cum colaborează și cu celelalte state membre, în contextul mecanismului general privind statul de drept. 

De un raport favorabil al MCV depinde și aderarea României la Spațiul Schengen. 

Parlamentul European a adoptat deja un document prin care solicită statelor membre să dea undă verde ”integrării depline a României și Bulgariei în spațiul Schengen”, completând că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Votul asupra acestuia a fost precedat de o dezbatere privind funcționarea spațiului Schengen, în cadrul căreia comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat marți, în Parlamentul European, că este necesară reconstrucția spațiului Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele interne introduse în timpul pandemiei și “întregirea” acestuia prin aderarea Croației, Bulgariei și României.

Mesajul comisarului european venea să întărească apelul lansat de instituția omonimă prin noua strategie publicată la începutul lunii iunie, în care sublinia că cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume poate deveni mai puternic și mai rezilient prin extinderea sa la țările care respectă deja criteriile de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

România și Bulgaria au făcut pași spre Schengen, din luna iulie privind acces pasiv la Sistemul de Informații privind vizele.

Parlamentul European a dat deja în 2011 undă verde pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Infringement: România, vizată de Comisia Europeană pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service

România a fost vizată joi, 23 septembrie, de Comisia Europeană, prin procedura de infringement, pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală, potrivit unui comunicat.

Comisia Europeană ia măsuri juridice împotriva unui număr de 18 state membre care nu au făcut pașii necesari pentru ca cetățenii să beneficieze de avantajele legislației UE în domeniul telecomunicațiilor. Acestor state membre li se cere să transpună în dreptul lor intern, fără întârziere Codul european al comunicațiilor electronice și să informeze Comisia cu privire la această transpunere. Actul legislativ este esențial pentru tranziția digitală a UE. Acesta a fost convenit de comun acord de către statele membre și ar fi trebuit să fie transpuse până la sfârșitul anului 2020.

Termenul pentru transpunerea Codului european al comunicațiilor electronice în legislația națională a fost 21 decembrie 2020. La 4 februarie 2021, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 24 de state membre.

Numai Bulgaria și Danemarca au notificat transpunerea integrală până la sfârșitul lunii august (alăturându-se Greciei, Ungariei și Finlandei, care încheiaseră anterior procesul de transpunere). De asemenea, Belgia și Germania au notificat recent transpunerea completă, aflată în prezent în curs de evaluare. Cehia a notificat în timpul verii un număr mare de măsuri de transpunere parțială a directivei și, mai recent, și Franța; aceste notificări sunt, de asemenea, în curs de evaluare.

În prezent, Comisia face următorul pas procedural, trimițând avize motivate Estoniei, Spaniei, Croației, Irlandei, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Țărilor de Jos, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei și Suediei (adică unui număr de 18 state membre), prin care le solicită să adopte și să notifice măsurile relevante.

Statele membre în cauză au la dispoziție două luni pentru a remedia situația și a adopta măsuri naționale de transpunere a acestor acte legislative ale UE. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE a stabilit ca data de 23 septembrie să fie Ziua europeană a produselor ecologice, promovând rolul-cheie jucat de acestea în tranziția către sisteme alimentare durabile

Published

on

© European Commission/ Twitter

Cele trei instituții europene, Parlamentul European, Comisia și Consiliul UE au semnat o declarație comună care stabilește de acum înainte data de 23 septembrie ca Ziua europeană a produselor ecologice.

Aceasta se înscrie în continuarea Planului de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice, adoptat de Comisie la 25 martie 2021, care anunța crearea unei astfel de zile în vederea sensibilizării publicului cu privire la producția ecologică.

”Astăzi sărbătorim producția ecologică, un tip de agricultură durabilă prin care producția alimentară se realizează în armonie cu natura, biodiversitatea și bunăstarea animalelor. 23 septembrie este, de asemenea, echinocțiul de toamnă, când durata zilei este egală cu cea a nopții, un simbol al echilibrului între agricultură și mediu care se potrivește în mod ideal producției ecologice. Mă bucur că, împreună cu Parlamentul European, Consiliul și actorii-cheie ai sectorului, avem posibilitatea de a lansa această zi europeană anuală a produselor ecologice, o ocazie excelentă de a sensibiliza publicul cu privire la producția ecologică și de a promova rolul-cheie jucat de aceasta în tranziția către sisteme alimentare durabile”, a transmis comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Obiectivul general al Planului de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice este stimularea puternică a producției și consumului de produse ecologice, pentru a contribui la realizarea obiectivelor de reducere a utilizării îngrășămintelor, pesticidelor și antimicrobienelor, cuprinse în strategia „De la fermă la consumator” și în strategia privind biodiversitatea. Sectorul ecologic are nevoie de instrumentele adecvate pentru a se dezvolta, așa cum se arată în planul de acțiune. Structurându-le în jurul a trei axe – stimularea consumului, sporirea producției și îmbunătățirea în continuare a sustenabilității sectorului – planul propune 23 de măsuri vizând asigurarea unei creșteri echilibrate a sectorului.

Pentru a stimula consumul, planul de acțiune include acțiuni precum informarea și comunicarea cu privire la producția ecologică, promovarea consumului de produse ecologice, precum și stimularea unei utilizări sporite a produselor ecologice în cantinele publice, prin intermediul achizițiilor publice. Pe lângă aceasta, în vederea creșterii producției ecologice, politica agricolă comună (PAC) va rămâne un instrument-cheie pentru sprijinirea tranziției către agricultura ecologică. Ea va fi completată, de exemplu, prin evenimente de informare și crearea de rețele pentru schimbul de bune practici și printr-o certificare a grupurilor de fermieri, mai degrabă decât a fiecărui fermier în parte. În fine, pentru a spori durabilitatea agriculturii ecologice, Comisia va dedica cel puțin 30 % din bugetul aferent cercetării și inovării în domeniul agriculturii, silviculturii și al zonelor rurale unor acțiuni cu tematică specifică sau relevantă pentru sectorul ecologic.

Producția ecologică aduce o serie de beneficii importante: câmpurile cultivate ecologic prezintă cu circa 30 % mai multă biodiversitate, animalele crescute ecologic se bucură de un grad mai mare de bunăstare și necesită mai puține antibiotice, fermierii ecologici au venituri mai mari și sunt mai rezilienți, iar consumatorii știu exact ce obțin, datorită siglei ecologice a UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a adoptat propunerea privind îmbunătățirea instrumentului comercial unilateral care facilitează accesul la piața unică a produselor din țările cu venituri mici

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat miercuri, 22 septembrie, propunerea legislativă privind noul sistem generalizat de preferințe (SGP) al UE pentru perioada 2024-2034. Comisia propune îmbunătățirea unora dintre principalele caracteristici ale sistemului pentru a răspunde mai bine nevoilor și provocărilor în continuă evoluție ale țărilor SGP, precum și pentru a consolida dimensiunile socială, de mediu și climatică ale sistemului, se arată într-un comunicat.

Regulamentul SGP, care este în vigoare din 1971, este un instrument comercial unilateral care elimină sau reduce taxele la import pentru produsele care intră în UE din țările vulnerabile cu venituri mici, sprijinind eradicarea sărăciei, dezvoltarea durabilă și participarea acestora la economia mondială. Propunerea Comisiei face ca SGP al UE să se concentreze mai mult pe reducerea sărăciei și pe creșterea oportunităților de export pentru țările cu venituri reduse. Scopul său este de a stimula creșterea economică durabilă în țările cu venituri reduse și de a oferi noi posibilități de implicare în chestiunile de mediu și de bună guvernanță.

Noul cadru SGP consolidează posibilitățile UE de a utiliza preferințele comerciale pentru a crea oportunități economice și pentru a promova dezvoltarea durabilă. Cadrul modernizat extinde, de asemenea, motivele pentru retragerea preferințelor SGP ale UE în cazul unor încălcări grave și sistematice. Pe lângă convențiile de bază privind drepturile omului și munca, deja reglementate, propunerea mai include convenții de mediu și de bună guvernanță.

Concentrarea asupra celor care au cea mai mare nevoie de sprijin

SGP are mai multe caracteristici pentru a se asigura că preferințele comerciale ajung la țările care au cea mai mare nevoie de ele și pentru a sprijini dezvoltarea durabilă a acestora.

Noua propunere îmbunătățește sistemul actual prin:

  • asigurarea unei tranziții line pentru toate țările care urmează să se abată de la statutul de țară cel mai puțin dezvoltată în următorul deceniu. Ele vor putea solicita regimul special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe (SGP+) dacă se angajează să respecte standarde solide de durabilitate și, prin urmare, pot păstra preferințe tarifare generoase pentru a avea acces la piața UE;
  • maximizarea oportunităților pentru țările cu venituri mici de a beneficia de SGP prin reducerea cu zece puncte procentuale a pragurilor de graduare a produselor (adică suspendarea temporară a preferințelor tarifare pentru produsele înalt competitive), astfel încât marii producători industrializați să lase mai mult spațiu în sectoarele în care sunt foarte competitivi;
  • lista convențiilor internaționale care trebuie respectate a fost extinsă prin adăugarea a două instrumente suplimentare în domeniul drepturilor omului: cel privind drepturile persoanelor cu handicap și cel privind drepturile copilului; a două convenții privind drepturile lucrătorilor referitoare la inspecția muncii și la dialogul tripartit și o convenție de guvernanță privind criminalitatea organizată transnațională;
  • instituirea unui cadru bine definit pentru ca beneficiarii actuali ai SGP+ să se adapteze la noile cerințe, oferind o perioadă de tranziție adecvată și necesitând prezentarea unor planuri de punere în aplicare.

Un SGP mai ecologic

Pentru a consolida importanța respectării standardelor privind schimbările climatice și protecția mediului, noua propunere SGP:

  • introduce posibilitatea de a retrage beneficiile SGP pentru încălcări grave și sistematice ale principiilor convențiilor privind schimbările climatice și protecția mediului;
  • extinde lista convențiilor internaționale pe care țările SGP + trebuie să le ratifice dincolo de cele șapte instrumente actuale în materie de mediu și climă, incluzând în prezent și Acordul de la Paris.

Un SGP mai flexibil

Lecțiile învățate prin aplicarea actualului SGP sunt reflectate prin:

  • îmbunătățirea monitorizării conformității cu cerințele SGP+, precum și creșterea transparenței și a implicării societății civile în aplicarea sa;
  • o nouă procedură de retragere urgentă a preferințelor atunci când este necesar un răspuns rapid în circumstanțe deosebit de grave într-o țară beneficiară, cum ar fi încălcările grave ale standardelor internaționale;
  • o evaluare a efectelor socioeconomice ale oricărei retrageri propuse, pentru a lua în considerare orice impact negativ asupra populațiilor vulnerabile.

Parlamentul European și Consiliul vor discuta propunerea. Actualul Regulament SGP expiră la 31 decembrie 2023. Odată adoptat, noul regulament SGP se va aplica de la 1 ianuarie 2024.

 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA11 mins ago

Infringement: România, vizată de Comisia Europeană pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală

COMISIA EUROPEANA20 mins ago

UE a stabilit ca data de 23 septembrie să fie Ziua europeană a produselor ecologice, promovând rolul-cheie jucat de acestea în tranziția către sisteme alimentare durabile

INTERNAȚIONAL27 mins ago

Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire: Criza submarinelor arată că UE „nu mai poate conta” pe SUA pentru a-i garanta protecția strategică

U.E.57 mins ago

O regiune din Polonia renunță la titlul de ”zonă liberă de LGBTIQ” sub amenințarea pierderii fondurilor europene

Dragoș Pîslaru1 hour ago

Dragoș Pîslaru: Ce facem în PE este tot politică internă. Gândim lucrurile la Bruxelles pentru a îmbunătăți viața oamenilor din România

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

DOCUMENT 43 de europarlamentari, între care 6 români, cer Comisiei Europene să investigheze rolul Gazprom în creșterea prețurilor gazelor naturale în Europa

U.E.2 hours ago

Sondaj: Majoritatea cetățenilor cu drept de vot din Germania spun că s-au decis cu cine să voteze la scrutinul de duminică. Social-democrații se mențin pe primul loc

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Social-democrații europeni solicită ca Parlamentul European să dezbată în viitoarea sesiune plenară prețurile ”inacceptabile” la energie

Cristian Bușoi3 hours ago

Cristian Bușoi: E nevoie să actualizăm Planul Național de Control al Cancerului. EU4Health, cheia pentru îmbunătățirea accesului la screening în România

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Australia nu se așteaptă ca relația cu Franța să se îmbunătățească prea curând. Scott Morrison: Vom avea răbdare, le înțelegem dezamăgirea

ONU16 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru20 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU21 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI23 hours ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending