Connect with us

U.E.

Comisia Europeană a publicat primul raport privind situația statului de drept în toate state membre UE în vederea consolidării unei ”uniuni a democrațiilor”

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a publicat miercuri primul raport privind statul de drept în Uniunea Europeană, care include contribuții din partea fiecărui stat membru și abordează atât evoluțiile pozitive, dar și pe cele negative care s-au înregistrat în acest domeniu în întreaga Uniune.

Potrivit unui comunicat al Executivul european, raportul constată existența unor standarde înalte în materie de respectare a statului de drept în multe state membre, dar apreciază că, la nivelul UE, persistă totuși provocări importante în această privință.

În același timp raportul analizează evoluțiile pe care le-au antrenat măsurile de urgență luate de statele membre în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19.

Acest document, primul care analizează situația statului de drept în toate țările membre ale Uniunii Europene după șase ani de la unicul raport privind corupția în statele UE, din 2014, se concentrază pe patru teme principale, care sunt deosebit de relevante: sistemele naționale de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul și libertatea mass-mediei, precum și alte aspecte instituționale legate de sistemele de control și echilibru, care sunt esențiale pentru funcționarea eficace a sistemului de guvernanță democratică.

”Astăzi, ne completăm setul de instrumente privind statul de drept cu unul nou, acoperind astfel o lacună importantă. Pentru prima dată, noul raport aplică o grilă comună pentru a analiza situația din toate statele membre, cu scopul de a identifica tendințele în materie de respectare a statului de drept și a contribui la prevenirea apariției unor probleme grave. Fiecare cetățean merită să aibă acces la judecători independenți, să beneficieze de o mass-media liberă și pluralistă și să aibă încredere că drepturile sale fundamentale sunt respectate. Doar când toate aceste deziderate vor fi atinse vom putea să ne considerăm cu adevărat o uniune a democrațiilor”, a transmis vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová. 

Noul raport privind statul de drept își propune să lărgească setul de instrumente ale UE, adăugându-i un nou instrument cu rol preventiv, să lanseze o dezbatere cu toate părțile interesate și să pună bazele unei culturi a supremației legii în întreaga UE.

Comisia Europeană consideră că raportul ar trebui să fie pentru toate statele membre un prilej de a reflecta la cum pot fi soluționate problemele cu care se confruntă și cum pot învăța fiecare din experiențele celorlalți. Raportul ar trebui, de asemenea, să arate cum poate fi consolidat în continuare statul de drept, cu respectarea deplină a sistemelor și a tradițiilor constituționale naționale.

Situația statului de drept în funcție de cele patru teme

Sistemele de justiție

1. Executivul european semnalează că mai multe state membre întreprind în prezent reforme menite să consolideze independența sistemului judiciar și iau măsuri pentru a reduce influența puterii executive sau legislative asupra sistemului judiciar. Printre acestea sunt și state membre în care independența sistemului judiciar este în mod tradițional considerată ca fiind ridicată sau chiar foarte ridicată.

Potrivit raportului, evaluările specifice fiecărei țări arată că situația independenței judiciare este în continuare îngrijorătoare în unele state membre, motiv pentru care în unele situații a fost inițiată procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor sau procedura prevăzută la articolul 7 alineatul (1). Pregătirea sistemelor de justiție pentru era digitală este o altă provocare care privește întreaga UE, iar pandemia actuală a contribuit la accelerarea reformelor digitale necesare.

2. Cadrele anticorupție

Mai multe state membre au adoptat strategii anticorupție cuprinzătoare, în timp ce în altele astfel de strategii sunt în curs de elaborare. Transpunerea eficace în practică a acestor strategii și monitorizarea rămân esențiale pentru realizarea de progrese. Multe state membre au adoptat sau intenționează să adopte măsuri de consolidare a cadrului lor de prevenire a corupției și de integritate, iar unele state membre au adoptat măsuri de consolidare a capacității sistemului de justiție penală de a combate corupția. În schimb, în multe state membre asigurarea eficacității cercetării penale, a urmăririi penale și a judecării cauzelor de corupție, inclusiv a celor de corupție la nivel înalt, rămâne o provocare.

3. Libertatea și pluralismul mass-mediei

”Cetățenii UE se bucură în general de existența unor standarde înalte în ceea ce privește libertatea și pluralismul mass-mediei. În special în timpul pandemiei de COVID-19, mijloacele de informare în masă s-au dovedit esențiale în combaterea dezinformării”, precizează Executivul european potrivit comunicatului.

Raportul apreciază, cu toate acestea, că, în unele state membre, există motive de îngrijorare legate de eficacitate și de adecvarea resurselor, precum și de riscurile de politizare a autorităților mass-media. Astfel, este punctat că în evaluările privind anumite țări s-au identificat totodată situații care au stârnit preocupări serioase din perspectiva presiunilor politice asupra mass-mediei. ”Nu în ultimul rând, cu toate că în unele țări au fost dezvoltate practici și au fost create structuri și întreprinse măsuri de sprijinire și protejare a jurnaliștilor, există mai multe state membre în care aceștia și alți actori din mass-media sunt supuși amenințărilor și atacurilor din cauza activității lor profesionale”, mai este precizat în raport.

4. Mecanisme instituționale de control și echilibru

Comisia Europeană apreciază că mecanismele instituționale de control și echilibru sunt de o importanță crucială pentru statul de drept, întrucât ele garantează că puterile exercitate de o autoritate de stat sunt supuse controlului democratic.

În acest sens, în mai multe state membre au fost inițiate reforme constituționale în vederea consolidării mecanismelor instituționale de control și echilibru. Multe state membre au elaborat, de asemenea, politici prin care se asigură implicarea sistematică a părților interesate și se garantează faptul că reformele structurale sunt rezultatul unei dezbateri ample în cadrul societății.

În același timp, raportul arată că recurgerea excesivă la proceduri legislative accelerate și de urgență poate fi preocupantă din perspectiva respectării statului de drept. În întreaga UE, societatea civilă continuă să fie un actor-cheie în apărarea statului de drept, iar în majoritatea statelor membre există un climat favorabil derulării acțiunilor societății civile.

Cu toate acestea, în unele state membre au fost cazuri în care societatea civilă s-a confruntat cu provocări serioase ca urmare a unor acte legislative care au limitat accesul organizațiilor societății civile la finanțare străină sau a unor campanii de denigrare, se atrage atenția în documentul mai sus citat.

Statul de drept în timpul pandemiei de COVID-19

Raportul analizează unele dintre problemele care au apărut în cadrul dezbaterilor naționale și în contextul răspunsului legal și politic la criză. De exemplu, modificarea sau suspendarea mecanismelor naționale obișnuite de control și echilibru poate reprezenta o amenințare deosebită la adresa statului de drept. În același timp, există mai multe exemple pozitive în care hotărârile instanțelor judecătorești naționale sau implicarea ombudsmanilor au avut un impact pozitiv asupra măsurilor de urgență luate. Comisia va continua să monitorizeze situația până când măsurile de urgență vor fi retrase complet.

Raportul privind statul de drept va sta la baza dezbaterii mai ample privind statul de drept care se va desfășura la nivel european și național. 

Citiți și:
Președinția germană a Consiliului UE propune un mecanism care condiționează accesul la fondurile europene de respectarea statului de drept (Reuters)

Comisia Europeană invită parlamentele naționale și autoritățile naționale să inițieze discuții cu privire la acest raport, inclusiv cu privire la capitolele consacrate fiecărei țări, și să își solicite reciproc ajutorul, în semn de încurajare de a continua reformele și de acceptare a solidarității europene. Părțile interesate relevante de la nivel național și de la nivelul UE ar trebui să fie, la rândul lor, implicate.

Pornind de la rezultatele acestui dialog pe marginea raportului din 2020 și beneficiind de experiența dobândită în primul an de funcționare a mecanismului european privind statul de drept, Comisia va începe pregătirile în vederea raportului din 2021, menținând dinamica atinsă pentru a consolida reziliența statului de drept în democrațiile europene. 

Primul raport anual privind statul de drept este una dintre inițiativele majore din Programul de lucru al Comisiei pentru 2020 și face parte din mecanismul european cuprinzător privind statul de drept anunțat de președinta von der Leyen în Orientările sale politice. Raportul este rezultatul unui dialog strâns cu autoritățile naționale și cu părțile interesate și analizează situația din toate statele membre în mod obiectiv și imparțial. Evaluarea calitativă realizată de Comisie se concentrează pe evoluțiile semnificative care au avut loc din ianuarie 2019 până în prezent și asigură o abordare coerentă prin aplicarea aceleiași metodologii tuturor statelor membre, proporțională însă cu scara evoluțiilor.

Raportul face parte din noul ciclu anual de evaluare a statului de drept, așa-numitul mecanism privind statul de drept. Mecanismul este un ciclu anual menit să promoveze statul de drept și să prevină apariția sau agravarea problemelor.

Obiectivul este de a se concentra pe o mai bună înțelegere și conștientizare a problemelor și a evoluțiilor semnificative, precum și de a identifica amenințările la adresa statului de drept și de a ajuta statele membre să găsească soluții cu sprijinul Comisiei și al celorlalte state membre, precum și al părților interesate, inclusiv al Comisiei de la Veneția.

Obiectivul mecanismului este unul preventiv. Acesta este distinct de celelalte elemente din setul de instrumente ale UE pentru asigurarea respectării statului de drept/ și nu înlocuiește mecanismele de care dispune UE în temeiul tratatelor pentru a rezolva problemele mai grave legate de statul de drept cu care se confruntă statele membre.

Printre aceste instrumente se numără procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și procedura de protejare a valorilor fondatoare ale Uniunii, prevăzută la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Mecanismul este, de asemenea, diferit de procedura propusă de condiționalitate bugetară, care urmărește să protejeze bugetul UE în situațiile în care interesul financiar al Uniunii ar putea fi în pericol din cauza unor deficiențe generalizate ale statului de drept într-un stat membru.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Emmanuel Macron va participa pe 9 mai la inaugurarea Conferinței privind viitorul Europei, la Strasbourg

Published

on

© European Union 2020

De Ziua Europei, Emmanuel Macron președintele Franței, va participa la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei, care va avea loc la sediul Parlamentului European din Strasbourg, relatează Agerpres.

După lansarea cu succes a platformei digitale, Comitetul Executiv al Conferinței privind viitorul Europei a aprobat vineri proiectul de program al evenimentului de inaugurare în format hibrid de pe 9 mai de la Strasbourg, care va avea loc de Ziua Europei.

Acesta va fi transmis live și va permite participarea de la distanță a cetățenilor, precum și intervenții ale președinților celor trei instituții UE, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citiți și: Conferința privind viitorul Europei va fi inaugurată la Strasbourg pe 9 mai, de Ziua Europei

De asemenea, reprezentanții Parlamentului European, Consiliului și Comisiei au aprobat regulamentului de procedură al conferinței, care stabilește regulile referitoare la participarea cetățenilor la grupurile de dezbatere și relația cu principiile și domeniul conferinței. Fiecare grup va cuprinde 200 de cetățeni și va include cel puțin o femeie și un bărbat din fiecare stat membru. Cetățenii vor fi aleși aleatoriu, pentru a înființa grupuri reprezentative pentru diversitatea UE, în ceea ce privește originea geografică, sexul, vârsta, profilul socio-economic și nivelul de educație. Tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani vor reprezenta o treime din fiecare grup.

A avut loc, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la regulile după care se vor desfășura sesiunile plenare ale conferinței, urmând ca la următoarea întrunire să se ajungă la un acord.

Guy Verhofstadt, copreședinte al comitetului executiv, reprezentând Parlamentul European, a declarat: „Pregătim terenul pentru a obține cât mai multă interacțiune posibilă între cele două elemente inițiale ale conferinței – platforma și grupurile de dezbatere. Următorul pas este să punem baza sesiunii plenare, care să reflecte diversitatea de opinii din Europa și care să preia ideile și sugestiile cetățenilor, aspect de care depinde succesul conferinței.”

Revenit de la un Summit social european la Porto, Emmanuel Macron va ţine discursul de deschidere, duminică, alături de şefii celor trei instituţii europene, preşedintele Parlamentului European David Sassoli, preşedinta Comisiei Ursula von der Leyen şi prim-ministrul portughez Antonio Costa, la sediul Parlamentului European de la Strasbourg; ar putea profita de ocazie pentru a discuta cu cetăţenii din prima zi.

Concluziile Conferinţei privind viitorul Europei sunt aşteptate în jurul lunii martie 2022, când Franţa se va afla la preşedinţia prin rotaţie a UE – un moment oportun pentru Emmanuel Macron, care a fost ales pe baza unui program pro-european şi care intenţionează să facă din preşedinţia sa la UE un atu politic major în contextul alegerilor prezidenţiale franceze din mai 2022.

Continue Reading

Alin Mituța

Eurodeputatul Alin Mituța: La 14 ani de la aderare, exporturile României în cadrul UE au crescut de peste două ori, de la 18.3 la 45.7 miliarde de euro

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Aderarea la Uniunea Europeană a adus României accesul la piața unică, de peste 400 de milioane de consumatori, în care libera circulație a persoanelor, mărfurilor, a serviciilor și capitalurilor este garantată, a transmis eurodeputatul Alin Mituța (USR PLUS, Renew Europe), printr-o postare pe contul său de Facebook, unde a detaliat beneficiile aderării la UE. 

Acesta a subliniat că accesul la cea mai mare economie a lumii a făcut ca schimburile comerciale ale României să crească foarte mult după aderare, atât cu țările membre UE cât și cu partenerii comerciali din afara Uniunii, prin politica comercială comună europeană.

„Dacă în 2006, România exporta către UE bunuri în valoare de 18.3 miliarde de euro, la 14 ani după aderare, această cifră se ridica la 45.7 miliarde de euro care constituie aproximativ 75% din valoarea totală a exporturilor”, a punctat eurodeputatul. 

De asemenea, Alin Mituța a reamintit că România importa în 2006 bunuri în valoare de de 25.9 miliarde de euro din Uniunea Europeană, această cifră ajungând anul trecut la 59.2 miliarde de euro.

„Cei mai importanți parteneri comerciali din UE ai României sunt Germania, Italia, Franța, Ungaria, Polonia. Partea mai puțin bună este că deși schimburile comerciale au crescut, balanța comercială rămâne în continuare dezechilibrată, România importând mai mult decât exportă”, a adăugat acesta.

În final, eurodeputatul a explicat că este nevoie ca țara noastră să producă bunuri și servicii mai complexe, cu valoare adăugată mai mare: mobilă în loc de bușteni, carne procesată în loc de animale vii, produse procesate în loc de materii prime.

Continue Reading

U.E.

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

Published

on

© pes.eu

În ajunul Summitului Social de la Porto, social-democrații au organizat o întrevedere pentru a stabili o agendă ambițioasă pentru drepturile sociale.

Potrivit unui comunicat al PES, prim-miniștrii, membri ai Parlamentului European, sindicaliști și muncitori din sectoare esențiale au participat la un eveniment hibrid intitulat ”De la Göteborg la Porto: Calea către o Europă socială” în cadrul căruia au discutat despre punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.

Prin intermediul acestui pilon, social-democrații depun eforturi pentru a pune capăt sărăciei în rândul copiilor, inegalității de gen și deceselor la locul de muncă, asigurând în același timp locuri de muncă decente, salarii echitabile și ”dreptul cetățenilor de a se deconecta”.

Așadar, Summitul Social de la Porto, convocat de premierul Antonio Costa, reprezintă oportunitatea de a pune Europa pe o cale mai echitabilă.

”Porto (n.r. summitul social) va reprezenta un punct de cotitură pentru Europa: oamenii trebuie să reprezinte o prioritate, dincolo de PIB, deoarece creșterea economică contează doar dacă îmbunătățește viața de zi cu zi a oamenilor. Nu există loc mai bun decât Portugalia pentru a arăta că o criză poate fi rezolvată prin solidaritate. După ani de austeritate, pandemia de COVID-19 a scos la iveală adevărul: doar politici sociale puternice pot contribui la înfruntarea crizei. Avem nevoie de o plasă socială pentru a scoate milioane de europeni din sărăcie și pentru a asigura salarii decente pentru așa-numiții muncitori săraci. Nu este posibil ca un copil din patru în UE să fie expus riscului de excluziune socială. Și trebuie să oferim sprijin pentru acei muncitori ale căror afaceri mici au fost afectate de restricțiile impuse ca urmare a pandemiei. Sper că liderii vor asculta apelul Summitului Social de la Porto și vor da un nou impuls drepturilor sociale”, a transmis președintele Grupului S&D din Parlamentul European, Iratxe García.

La rândul său, președintele PES, Serghei Stanișev, a subliniat că Summitul Social de la Porto ”reprezintă următorul mare pas pentru a asigura drepturi sociale puternice despre care credem că ar trebui să le aibă toți cetățenii. Prim-ministrul Costa a readus Europa socială în fruntea agendei. De la proclamarea Pilonului european al drepturilor sociale, în urma evenimentului organizat de premierul Stefan Löfven la Göteborg, am cerut ca acest pilon să fie tradus în politici concrete pentru cetățeni. Comisarul european Nicolas Schmit a avansat acest lucru prin planul de acțiune al Comisiei. Iar acum, acest summit reprezintă o oportunitate de a face noi pași. Criza COVID-19 a scos la iveală inegalitățile din societățile noastre. A evidențiat importanța serviciilor publice, efectele subfinanțării, necesitatea de a îmbunătăți condițiile de muncă și multe altele. Acum, luptăm din greu pentru a depăși această criză, dar odată depășită, nu ne putem întoarce la <<business as usual>>. Summitul din Porto trebuie să deschidă calea către o Europă mai dreaptă și mai echitabilă pentru toți”, a precizat Stanișev.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii martie agenda ambițioasă pentru realizarea unei Europe sociale puternice, axate pe locuri de muncă și competențe adaptate exigențelor viitorului, și deschide calea către o redresare socioeconomică echitabilă, rezilientă și favorabilă incluziunii.

Planul propune, de asemenea, obiective principale în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de protecție socială, pe care UE va trebui să le îndeplinească până în 2030.

Este o ocazie pentru Europa să își actualizeze cadrul de reglementare în domeniul social, integrând totodată cu succes transformările determinate de noile evoluții societale, tehnologice și economice și de consecințele socioeconomice ale pandemiei.

Obiectivele UE pentru concretizarea unei ambiții comune până în 2030

Planul de acțiune stabilește trei obiective principale pe care UE trebuie să le îndeplinească până în 2030:

  1. cel puțin 78 % dintre persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani să aibă un loc de muncă;
  2. cel puțin 60% dintre adulți să participe anual la cursuri de formare;
  3. numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială să fie redus cu cel puțin 15 milioane.

Noile obiective principale pentru 2030 sunt compatibile cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și susțin ambiția comună de a realiza o Europă socială puternică. Aceste obiective, împreună cu un tablou de bord social revizuit, îi vor permite Comisiei să monitorizeze progresele statelor membre în cadrul semestrului european.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.56 seconds ago

Emmanuel Macron va participa pe 9 mai la inaugurarea Conferinței privind viitorul Europei, la Strasbourg

Alin Mituța2 mins ago

Eurodeputatul Alin Mituța: La 14 ani de la aderare, exporturile României în cadrul UE au crescut de peste două ori, de la 18.3 la 45.7 miliarde de euro

U.E.23 mins ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

POLITICĂ48 mins ago

Cristian Diaconescu, videoconferință cu secretarul general al PPE: Popularii Europeni susțin demersurile PMP, al treilea partid ca scor politic la nivel național în urma alegerilor locale

CONSILIUL UE1 hour ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă, la reuniunea cu omologii din UE: România sprijină consolidarea palierului operațional al Politicii de Securitate şi Apărare Comună

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, consideră că viitorul Europei depinde de inovare: Bugetul record pentru programul Orizont Europa, dovada că ne pasă de Uniunea pe care o vom lăsa moștenire

NATO17 hours ago

Bogdan Aurescu, despre prezența militară a Rusiei în regiune: România nu se simte amenințată. Marea Neagră e parţial şi un “lac” NATO

Corina Crețu17 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu cere mai multă transparență din partea Guvernului privind folosirea fondurilor europene în domeniul sănătății

NATO18 hours ago

Șeful diplomației SUA, prima vizită în Europa de Est: Președintele Ucrainei îi cere lui Antony Blinken sprijinul SUA pentru a obține planul de acțiune de aderare la NATO

ROMÂNIA18 hours ago

Ludovic Orban: Parteneriatul Strategic dintre România și SUA, unul dintre pilonii de bază ai politicii externe

U.E.23 mins ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: PNRR este în negociere, nu a fost refuzat de Comisia Europeană. Este vorba de a remodela ce avem noi în planul de redresare şi rezilienţă

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Summitul privind clima. Joe Biden le cere liderilor lumii să se unească în lupta împotriva schimbărilor climatice: America s-a întors. Trebuie să trecem la acţiune noi toţi, în pas accelerat

Advertisement
Advertisement

Trending