Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american, Jennifer Granholm, despre ”cooperare în domeniul energiei în contextul aniversării a 10 ani de la înheierea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA și al Acordului România-SUA pentru cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă.”

În acest context, acesta și-a exprimat nerăbdarea de a ”lucra împreună cu partenerii noștri din SUA pentru a ne promova securitatea energetică și climatică, pentru a dezvolta proiecte pentru cooperare în domeniul nuclear, dar și în dezvoltarea industriei de metale rare în România”, a trasmis Popescu, care a participat la reuniunea ministerială a Parteneriatului Transatlantic pentru o cooperare energetică în domeniul climei (P-TECC), în cadrul căreia a subliniat că energia ”înseamnă securitate, iar procesul de decarbonare nu se poate fără energie nucleară.”

Proiectele nucleare și angajamentul României în privința cooperării pe zona de energie au reprezentat temele principale discutate și de premierul Florin Cîțu și secretarul pentru Energie al Statelor Unite, Jennifer Granholm, cu prilejul participării celor doi, în luna august, la summitul inaugural al Platformei Crimeea.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat deja legea pentru ratificarea acordului dintre România și Statele Unite privind cooperarea în domeniul proiectelor nuclearo-energetice de la Cernavodă și în sectorul energiei nucleare civile din România, după ce plenul Senarului i-a dat undă verde.

Acest acord, care face parte din abordarea strategică a administrației Biden de a combate schimbările climatice, are ca scop relansarea noilor linii directoare de dezvoltare de capacităţi nuclearo-energetice în România care necesită o restructurare rapidă, prin valorificarea potenţialului de redefinire a direcţiilor strategice, într-o cheie diferită de cea concepută în urmă cu peste un deceniu şi bazată, în primul rând, pe investitori ce provin din ţări aliate României, în conformitate cu prevederile Memorandumului Guvernului României nr.3/20.01.2020 cu tema ”Noi politici şi linii directoare de dezvoltare a sectorului nuclearo-energetic din România”.

Un nou sondaj Eurobarometru pubicat astăzi, 23 seotembrie, arată că europenii sprijină ferm știința și tehnologia și se așteaptă ca noiile tehologii să aibă un impact pozitiv în următorii ani pentru energia solară, dar și vaccinuri și combaterea bolilor infecțioase. Românii consideră că medicina și asistența medicală beneficiază de cele mai multe schimbări pozitive aduse de inovație si cercetare.

9 din 10 cetățeni ai UE (86 %) consideră că influența generală exercitată de știință și tehnologie este pozitivă.

Europenii se așteaptă ca o serie de tehnologii aflate în curs de dezvoltare să aibă un efect pozitiv asupra modului nostru de viață în următorii 20 de ani: în special, energia solară (92%), vaccinurile și combaterea bolilor infecțioase (86%) și inteligența artificială (61%).

La acest capitol 66% dintre români se așteaptă ca noile tehnologii să aibă un efect pozitiv în următorii 20 de ani în sectorul vaccinurilor și combaterea bolilor infecțioase și 75% dintre români au votat pentru energia solară.

© Eurometru

În plus, rezultatele arată un nivel ridicat de interes pentru știință și tehnologie (82 %) și dorința cetățenilor de a afla mai multe despre acestea în locuri precum primării, muzee și biblioteci (54 %).

În multe domenii, interesul, așteptările și angajamentul cetățenilor UE față de știință și tehnologie au crescut în ultimii ani.

Atunci când sunt întrebați în ce domenii cercetarea și inovarea pot aduce o schimbare, respondenții menționează cel mai adesea medicina și asistența medicală, precum și lupta împotriva schimbărilor climatice. Aceste rezultate sunt în concordanță cu interesul din ce în ce mai mare față de noile descoperiri medicale, care a crescut de la 82 % la 86 % din 2010 până în prezent. 

La această întrebare, cei mai mulți români consideră că medicina și asistența medicală ar beneficia de cele mai multe schimbări pozitive produse prin cercetare și inovare.

© Eurobarometru

„Atitudinea generală pozitivă față de știință și tehnologie este încurajatoare, deoarece ele sunt esențiale pentru a combate pandemia de coronavirus, schimbările climatice, declinul biodiversității și o serie de alte provocări urgente. În același timp, trebuie să răspundem preocupărilor cetățenilor referitoare la faptul că beneficiile științei și tehnologiei nu sunt distribuite în mod egal, să acordăm mai multă atenție dimensiunilor de gen în conținutul cercetării și să căutăm modalități de a crește nivelul de implicare în cercetare și inovare a cetățenilor și a altor părți interesate”, a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Sondajul Eurobarometru evidențiază, de asemenea, provocările pentru cercetare și inovare.

Mulți cetățeni ai UE consideră că știința și tehnologia contribuie în principal la îmbunătățirea calității vieții celor care au deja o situație privilegiată (57 %) și nu acordă suficientă atenție diferențelor dintre nevoile femeilor și cele ale bărbaților (23 %). Mai mult de jumătate dintre aceștia consideră că cercetătorii din China (58 %), SUA (57 %) și Japonia (54 %) sunt înaintea cercetătorilor din UE în ceea ce privește realizarea de descoperiri științifice. Nivelurile de cunoștințe științifice indică, de asemenea, diferențe mari între diferitele părți ale societății.

Cetățenii UE au o opinie pozitivă privind oamenii de știință și caracteristicile lor definitorii, cum ar fi inteligența (89 %), credibilitatea (68 %) și disponibilitatea de a colabora (66 %). Peste două treimi (68 %) consideră că oamenii de știință ar trebui să intervină în dezbaterile politice pentru a se asigura că deciziile țin seama de probele științifice.

Pentru majoritatea cetățenilor UE, principala sursă de informare cu privire la evoluțiile din domeniul științei și tehnologiei este televiziunea (63 %), urmată de rețelele sociale online și bloguri (29 %) și de ziarele online sau tipărite (24 %). Marea majoritate (85 %) consideră că interesul tinerilor față de știință este esențial pentru un viitor prosper. În plus, majoritatea consideră că implicarea nespecialiștilor în cercetare și inovare garantează că știința și tehnologia răspund nevoilor și valorilor societății (61 %).

Aproape trei sferturi (72 %) dintre respondenți consideră că guvernele ar trebui să se asigure că noile tehnologii aduc beneficii tuturor, iar peste trei sferturi (79 %) consideră că guvernele ar trebui să implice întreprinderile private în combaterea schimbărilor climatice.

Sondajul Eurobarometru publicat astăzi este cel mai mare sondaj efectuat până în prezent privind știința și tehnologia din punctul de vedere al numărului de participanți (37 103 respondenți) și al țărilor care au făcut obiectul sondajului (38 de țări, inclusiv state membre UE, țări implicate în procesul de aderare la UE, state AELS și Regatul Unit). Sondajul s-a desfășurat în perioada 13 aprilie – 10 mai 2021, fiind efectuat în principal prin interviuri față în față.

Angajamentul cetățenilor, al comunităților locale și al societății civile se va afla în centrul noului Spațiu european de cercetare, pentru a obține un impact societal mai mare și un nivel mai ridicat de încredere în știință.

Orizont Europa, noul program al UE pentru cercetare și inovare (2021-2027), va consolida interacțiunile dintre știință și societate prin promovarea creării în comun a agendelor privind cercetarea și inovarea și prin implicarea directă a cetățenilor și a societății civile în activitățile de cercetare și inovare. Comisia va realiza acest obiectiv în cadrul întregului program și prin activități specifice, monitorizând, în același timp, contribuțiile cetățenilor și adoptarea cercetării și inovării în societate.

Sondajele la nivelul UE privind știința și tehnologia au fost efectuate în cursul ultimelor patru decenii. Printre studiile Eurobarometru relevante anterioare se numără Eurobarometrul Special 401 (2013), Eurobarometrele Speciale 340/341 (EB73.1), ași Eurobarometrele Speciale 224/225 (EB63.1).

România a fost vizată joi, 23 septembrie, de Comisia Europeană, prin procedura de infringement, pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală, potrivit unui comunicat.

Comisia Europeană ia măsuri juridice împotriva unui număr de 18 state membre care nu au făcut pașii necesari pentru ca cetățenii să beneficieze de avantajele legislației UE în domeniul telecomunicațiilor. Acestor state membre li se cere să transpună în dreptul lor intern, fără întârziere Codul european al comunicațiilor electronice și să informeze Comisia cu privire la această transpunere. Actul legislativ este esențial pentru tranziția digitală a UE. Acesta a fost convenit de comun acord de către statele membre și ar fi trebuit să fie transpuse până la sfârșitul anului 2020.

Termenul pentru transpunerea Codului european al comunicațiilor electronice în legislația națională a fost 21 decembrie 2020. La 4 februarie 2021, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 24 de state membre.

Numai Bulgaria și Danemarca au notificat transpunerea integrală până la sfârșitul lunii august (alăturându-se Greciei, Ungariei și Finlandei, care încheiaseră anterior procesul de transpunere). De asemenea, Belgia și Germania au notificat recent transpunerea completă, aflată în prezent în curs de evaluare. Cehia a notificat în timpul verii un număr mare de măsuri de transpunere parțială a directivei și, mai recent, și Franța; aceste notificări sunt, de asemenea, în curs de evaluare.

În prezent, Comisia face următorul pas procedural, trimițând avize motivate Estoniei, Spaniei, Croației, Irlandei, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Țărilor de Jos, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei și Suediei (adică unui număr de 18 state membre), prin care le solicită să adopte și să notifice măsurile relevante.

Statele membre în cauză au la dispoziție două luni pentru a remedia situația și a adopta măsuri naționale de transpunere a acestor acte legislative ale UE. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.