Connect with us

ROMÂNIA

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Published

on

© European Commission/ Twitter
Comisia Europeană constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în România, în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale, în cadrul celei de-a doua ediții a Raportului anual privind situația statului de drept.
Comisia Europeană a publicat marți, 20 iulie, a doua ediție a Raportului anual privind situația statului de drept. Raportul Comisiei analizează patru mari teme, în toate statele membre, și anume: sistemul judiciar, cadrul legal pentru lupta anticorupție, pluralismul și libertatea mass-media și echilibrul instituțional.

Raportul referitor la situația din România prezintă o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept, însă atrage atenția asupra mai multor aspecte care trebuie adresate precum:
  • asigurarea independenței, calității și eficienței justiției, în special în ceea ce privește desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Cadrul Sistemului Judiciar (SIIJ) și deficitul de resurse umane din justiție; 
  • modificările la codurile penale rămân necesare, precum și adoptarea unei noi strategii anticorupție pentru perioada 2021-2025
  • punerea în aplicare și respectarea cadrului legislativ
  • sstabilitatea și caracterul predictibil al legislației

De la aderarea la UE în 2007, reformele românești în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției au fost urmărite de Comisie prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV), ca un cadru important pentru progresul în aceste domenii. MCV continuă în paralel cu mecanismul privind statul de drept, din care România face parte integrantă – ca orice alt stat membru, până când toate obiectivele de referință sunt îndeplinite în mod satisfăcător.

Comisia a salutat faptul că, în 2021, s-a dat un impuls reînnoit reformei și remedierii regreselor înregistrate în perioada 2017-2019. Ca urmare a acestui fapt, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește toate recomandările din cadrul MCV care nu fuseseră încă puse în aplicare, iar multe dintre acestea sunt aproape de a fi îndeplinite dacă progresele rămân constante.

Comisia Europeană a subliniat, în egală măsură, că așteaptă cu interes ca autoritățile române să transpună acest angajament în măsuri concrete, legislative și de altă natură și că va continua să monitorizeze îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV până la îndeplinirea obiectivelor de referință și, în paralel, va continua să colaboreze cu România, așa cum colaborează și cu celelalte state membre, în contextul mecanismului general privind statul de drept. 

Sistemul judiciar

Comisia Europeană apreciază că Guvernul propune reforme menite să răspundă preocupărilor ridicate de modificările aduse legilor justiției din 2017-2019, care au atras critici pentru impactul negativ asupra independenței, calității și eficienței justiției. Într-o hotărâre preliminară din 18 mai 2021, Curtea de Justiție a UE a examinat mai multe aspecte ale acestor reforme și a confirmat aceste preocupări, în special în ceea ce privește Secția de Investigare a Infracțiunilor din Cadrul Sistemului Judiciar (SIIJ). Un proiect de lege pentru desființarea acestei secții este în curs de examinare în Parlament. De asemenea, a fost inițiată o procedură legislativă de modificare a legilor privind justiția.

În plus, Comisia a constatat că deficitul de resurse umane a fost accentuat de lipsa recrutării de noi magistrați, combinată cu pensionarea unui număr semnificativ de magistrați. Aceste lipsuri au sporit presiunea asupra magistraților, cu implicații asupra calității și eficienței justiției.

Cadrul instituțional pentru combaterea corupției

Potrivit evaluării Comisie, cadrul instituțional de combatere a corupției este cuprinzător, dar eficacitatea acestuia va necesita o voință politică susținută, așa cum s-a angajat guvernul. În acest sens, adoptarea unei noi strategii anticorupție pentru perioada 2021-2025 reprezintă o prioritate-cheie. în plus, modificările la codurile penale rămân necesare.

Eficacitatea investigării și sancționării corupției la nivel mediu și înalt s-a îmbunătățit, confirmând rezultatele anterioare. Direcția Națională Anticorupție a obținut rezultate mai bune, deși modificările aduse în 2017-2019 legilor justiției continuă să reprezinte un impediment major pentru buna sa funcționare.

Comisia mai atenționează că, în absența unor soluții legislative și politice solide la deciziile Curții Constituționale, există obstacole sporite și incertitudine juridică pentru lupta împotriva corupției.

Libertatea și pluralismul mass-media

Există garanții juridice privind libertatea și pluralismul mass-mediei. Cu toate acestea, persistă preocupări în ceea ce privește punerea în aplicare și respectarea cadrului legislativ existent, în special în ceea ce privește accesul la informații.

Consiliul Național al Audiovizualului nu dispune încă de resursele necesare pentru a-și îndeplini pe deplin sarcinile, iar activitatea sa a fost afectată de expirarea mai multor mandate ale membrilor săi.

Transparența privind proprietatea asupra mass-media continuă să fie incompletă. Mijloacele de informare în masă pot fi predispuse la presiuni politice, în special atunci când veniturile lor depind de publicitatea de stat.

Continuă să fie raportate procese împotriva jurnaliștilor de investigație pentru defăimare. În contextul pandemiei COVID-19, mass-media a primit sprijin prin intermediul fondurilor alocate pentru campaniile mediatice guvernamentale menite să prevină răspândirea COVID-19.

Echilibrul instituțional

Există în continuare preocupări cu privire la stabilitatea și caracterul predictibil al legislației, deoarece legislația este modificată frecvent, iar legile rezultate pot fi contradictorii, precum și cu privire la utilizarea limitată a evaluărilor de impact.

Ca urmare a hotărârii Curții de Justiție a UE din 18 mai 2021 privind mai multe aspecte ale legilor justiției, Curtea Constituțională a pronunțat o hotărâre la 8 iunie 2021, care ridică serioase îngrijorări, deoarece pune la îndoială principiul primatului dreptului UE.

Totuși, în urma referendumului din mai 2019, nu a fost adoptată nicio ordonanță de urgență guvernamentală semnificativă în domeniul justiției, iar, în contextul pandemiei COVID-19, este în vigoare o stare de alertă, cu un control parlamentar sporit.

Comisia Europeană a publicat marți cel de-al doilea raport privind situația statului de drept în Uniunea Europeană, care cuprinde o analiză dublă, de ansamblu și de detaliu, cu aplecare asupra fiecărui stat membru. Raportul din 2021 evaluează noile evoluții din luna septembrie a anului trecut, când a fost dat publicității primul astfel de document, punând accent pe aspectele identificate în raportul anterior și lunând în considerare impactul pandemiei de COVID-19.

În general, raportul global arată numeroase evoluții pozitive în statele membre, inclusiv acolo unde, în anul 2020, au fost identificate provocări. Cu toate acestea, preocupările persistă, iar în anumite state membre acestea s-au accentuat, de exemplu în ceea ce privește independența sistemului judiciar și situația mass-media.

Raportul subliniază, de asemenea, reziliența puternică a sistemelor naționale în timpul pandemiei COVID-19. Această pandemie a ilustrat, de asemenea, importanța capacității de a menține un sistem de ”checks and balances”, sprijinind astfel statul de drept.


Raportul face parte din noul ciclu anual de evaluare a statului de drept, așa-numitul mecanism privind statul de drept. Mecanismul este un ciclu anual menit să promoveze statul de drept și să prevină apariția sau agravarea problemelor.

Obiectivul este de a se concentra pe o mai bună înțelegere și conștientizare a problemelor și a evoluțiilor semnificative, precum și de a identifica amenințările la adresa statului de drept și de a ajuta statele membre să găsească soluții cu sprijinul Comisiei și al celorlalte state membre, precum și al părților interesate, inclusiv al Comisiei de la Veneția.

Obiectivul mecanismului este unul preventiv. Acesta este distinct de celelalte elemente din setul de instrumente ale UE pentru asigurarea respectării statului de drept/ și nu înlocuiește mecanismele de care dispune UE în temeiul tratatelor pentru a rezolva problemele mai grave legate de statul de drept cu care se confruntă statele membre.

Printre aceste instrumente se numără procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și procedura de protejare a valorilor fondatoare ale Uniunii, prevăzută la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

ROMÂNIA

Marcel Ciolacu, discuții cu FMI: Valorificăm fereastra de oportunitate investițională și de reformă prin PNRR, convergentă obiectivului de aderare la OCDE în 2026

Published

on

© Guvernul României

Menținerea stabilității macroeconomice, ritmul susținut al investițiilor și continuarea reformelor sunt obiectivele Guvernului României pentru acest an, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, la întâlnirea cu delegația Fondului Monetar Internațional, care a avut loc astăzi, la Palatul Victoria, informează un comunicat oficial al Exacuitvului, remis CaleaEuropeana.ro.

„Bugetul recent aprobat în Parlament include cel mai mare volum alocat până acum investițiilor, respectiv 7,8% din Produsul Intern Brut. Vom prioritiza proiectele publice, astfel încât cele aflate în stadiu avansat de implementare să primească finanțarea necesară pentru a fi finalizate într-un ritm alert. O altă linie de acțiune este susținerea proiectelor finanțate din fonduri europene, pentru cofinanțarea cărora am alocat resurse bugetare. Valorificăm această fereastră de oportunitate pe care România o are atât pentru dinamica investițiilor, cât și pentru implementarea reformelor asumate prin PNRR și convergente obiectivului nostru de aderare la OCDE în anul 2026”, a menționat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Guvernul va continua soluțiile și pentru susținerea sectorului privat. Premierul a punctat măsurile care se adresează industriei alimentare, construcțiilor, încurajării creșterii industriale, precum și investițiile din energie și infrastructură.

În cadrul consultărilor, șeful Executivului a subliniat angajamentul Guvernului de a se încadra, în acest an, în deficitul bugetar de 7% din PIB și de a continua trendul de reducere a deficitului în următorii ani, conform Planului fiscal agreat cu reprezentanții Comisiei Europene. În acest context, premierul Ciolacu a punctat măsurile pentru reducerea cheltuielilor publice de personal, restructurarea aparatului bugetar și reorganizarea administrativ-teritorială, incluse între prioritățile guvernamentale pentru perioada următoare. De asemenea, a menționat măsurile pentru îmbunătățirea colectării veniturilor publice, prin extinderea digitalizării.

   Citiți și: Misiunea FMI în România. Barna: Am reafirmat angajamentul de a reduce deficitul bugetar și de a crea un stat mai suplu în următorii 7 ani

Întrevederea cu FMI face parte din seria consultărilor Guvernului cu partenerii financiari internaționali și cu mediul de afaceri, premierul Marcel Ciolacu având în această săptămână întâlniri cu Banca Mondială și reprezentanți ai mai multor fonduri de investiții internaționale.

Din delegația guvernamentală, alături de premierul Marcel Ciolacu, au mai participat vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, secretarul de stat în ministerul Finanțelor, Attila Gyorgy, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Ștefan Radu Oprea, consilierul de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, Luminița Odobescu, secretarul de stat Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Reamintim că o misiunea a FMI efectuează o vizită de lucru în București în perioada 3-7 februarie pentru a analiza evoluțiile economice și financiare recente și pentru a actualiza perspectivele macroeconomice ale țării noastre.

Continue Reading

ROMÂNIA

SUA, în top 4 parteneri comerciali ai României: Ministrul Economiei va colabora cu ambasadoarea Kavalec pentru intensificarea investițiilor și crearea de noi locuri de muncă pentru români

Published

on

© MEDAT

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan, va colabora cu ambasadoarea SUA la București, Kathleen Ann Kavalec, pentru consolidarea dimensiunii economice a parteneriatului strategic bilateral, în special prin atragerea de noi investiții și crearea de noi locuri de muncă pentru români, potrivit unui mesaj transmis joi pe Facebook.

„Parteneriatul României cu SUA este tot mai puternic!Am discutat astăzi, la sediul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), cu ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, E.S. Kathleen Kavalec, despre temele esențiale pentru consolidarea Parteneriatului Strategic. Dimensiunea economică a acestui parteneriat este tot mai importantă: SUA au intrat în top 4 parteneri comerciali ai României şi rămân cel mai important partener strategic al României”, a evidențiat ministrul Bogdan Ivan. 

În acest sens, el a anunțat că partea română și cea americană vor colabora pentru a găsi „cele mai bune soluții pentru intensificarea investițiilor şi crearea de noi locuri de muncă pentru români, inclusiv prin colaborarea în turism, bazată pe includerea României în programul Visa Waiver”. „Împreună, construim un viitor mai prosper și mai sigur!”, a conchis ministrul. 

Potrivit AmCham România, Statele Unite erau al al 5-lea cel mai mare investitor străin direct în ceea ce priveşte investiţiile în România şi al 3-lea în investiţiile din zona verde în 2023. Schimburile comerciale dintre România şi SUA au ajuns, în 2024, la 5,5 miliarde de euro, în creştere cu 10% faţă de anul anterior. Cu toate acestea, ele sunt departe de potențial, comparativ cu volumul schimburilor comerciale înregistrat de alte state din regiune: Polonia – Statele Unite 23-25 de miliarde de euro, Ungaria – 10 miliarde de euro cu SUA sau Cehia – Statele Unite 12 miliarde de euro.

Continue Reading

ROMÂNIA

MIPE anunță proiecte cu bani europeni în valoare de 2 mld. euro pentru conectarea românilor la rețeaua de apă-canalizare

Published

on

© Marcel Boloș/ Facebook

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, anunță derularea de noi proiecte din fonduri europene pentru conectarea românilor la rețeaua de apă-canalizare.

„Realitatea este că unul din patru români încă nu are acces la sistemul public de alimentare cu apă şi aproximativ 40% din populaţia ţării nu este racordată la sistemul de canalizare. Deși gradul de colectare a crescut semnificativ datorită fondurilor din #POIM, mai este de lucru pentru a aduce România la standardele lui 2025. Aici intervin tot baniieuropeni. […] Separat de proiectele pe care le avem deja în implementare, avem în perioada următoare de încheiat contracte prin care vom conecta 1 milion de români din toate zonele țării la rețeaua de apă-canalizare. Vorbim de peste 4.000 km de conducte noi/reabilitate, prin proiecte de aproximativ 2 miliarde euro. Asta doar prin Politica de coeziune, separat avem și proiectele din PNRR”, a transmis acesta într-un mesaj pe pagina de Facebook.

MIPE a trimis în aceste zile o solicitare de rambursare pentru o tranșă de 215,44 milioane euro pentru Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027, fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii de apă-canalizare: „Este a patra deja pe acest program, sumele cerute fiin cheltuieli eligibile realizate în cadrul proiectelor.”

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA8 hours ago

Marcel Ciolacu, discuții cu FMI: Valorificăm fereastra de oportunitate investițională și de reformă prin PNRR, convergentă obiectivului de aderare la OCDE în 2026

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Premierul britanic și omologul său olandez au discutat despre cooperarea împotriva crimei organizate și a migrației ilegale

U.E.9 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz respinge „complet” planul lui Trump pentru Gaza: Nu este corect

U.E.9 hours ago

Ungaria preferă să achite o amendă de 1 milion de euro pe zi decât să primească imigranți din țări terțe

SECURITATE10 hours ago

NATO-DIANA | ICI București a prezentat la Defence and Security Days 2025 soluții avansate de securitate cibernetică 

PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

Sesiunea plenară a PE din februarie. Trei ani de război în Ucraina, Busola Competitiviății UE și tarifele administrației Trump, subiectele principale

U.E.10 hours ago

O fabrică de trenuri din Germania va fi transformată pentru a produce tancuri. Olaf Scholz: Vrem ca armata să fie capabilă să apere țara și aliații de toate amenințările viitoare

CONSILIUL EUROPEAN10 hours ago

Reacția UE după ce Donald Trump a impus sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale: Sancționarea CPI amenință independența instanței. UE își menține angajamentul de a pune capăt impunității

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Eurodeputata Gabriela Firea pledează pentru adaptarea metodelor de predare la realitățile actuale din domeniul tehnologiei și comunicării

SUA11 hours ago

Germania înregistrează un excedent comercial record cu SUA, alimentând tensiunile cu Donald Trump

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

POLITICĂ5 days ago

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

U.E.1 week ago

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

COMISIA EUROPEANA1 week ago

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare

ROMÂNIA2 weeks ago

MNIR, detalii despre furtul artefactelor din tezaurul dacic: Jaful nu este comun, fiind primul incident din Europa în care s-a folosit explozibil în cazul unui muzeu

Trending