Connect with us

ROMÂNIA

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Published

on

© European Commission/ Twitter
Comisia Europeană constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în România, în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale, în cadrul celei de-a doua ediții a Raportului anual privind situația statului de drept.
Comisia Europeană a publicat marți, 20 iulie, a doua ediție a Raportului anual privind situația statului de drept. Raportul Comisiei analizează patru mari teme, în toate statele membre, și anume: sistemul judiciar, cadrul legal pentru lupta anticorupție, pluralismul și libertatea mass-media și echilibrul instituțional.

Raportul referitor la situația din România prezintă o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept, însă atrage atenția asupra mai multor aspecte care trebuie adresate precum:
  • asigurarea independenței, calității și eficienței justiției, în special în ceea ce privește desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Cadrul Sistemului Judiciar (SIIJ) și deficitul de resurse umane din justiție; 
  • modificările la codurile penale rămân necesare, precum și adoptarea unei noi strategii anticorupție pentru perioada 2021-2025
  • punerea în aplicare și respectarea cadrului legislativ
  • sstabilitatea și caracterul predictibil al legislației

De la aderarea la UE în 2007, reformele românești în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției au fost urmărite de Comisie prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV), ca un cadru important pentru progresul în aceste domenii. MCV continuă în paralel cu mecanismul privind statul de drept, din care România face parte integrantă – ca orice alt stat membru, până când toate obiectivele de referință sunt îndeplinite în mod satisfăcător.

Comisia a salutat faptul că, în 2021, s-a dat un impuls reînnoit reformei și remedierii regreselor înregistrate în perioada 2017-2019. Ca urmare a acestui fapt, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește toate recomandările din cadrul MCV care nu fuseseră încă puse în aplicare, iar multe dintre acestea sunt aproape de a fi îndeplinite dacă progresele rămân constante.

Comisia Europeană a subliniat, în egală măsură, că așteaptă cu interes ca autoritățile române să transpună acest angajament în măsuri concrete, legislative și de altă natură și că va continua să monitorizeze îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV până la îndeplinirea obiectivelor de referință și, în paralel, va continua să colaboreze cu România, așa cum colaborează și cu celelalte state membre, în contextul mecanismului general privind statul de drept. 

Sistemul judiciar

Comisia Europeană apreciază că Guvernul propune reforme menite să răspundă preocupărilor ridicate de modificările aduse legilor justiției din 2017-2019, care au atras critici pentru impactul negativ asupra independenței, calității și eficienței justiției. Într-o hotărâre preliminară din 18 mai 2021, Curtea de Justiție a UE a examinat mai multe aspecte ale acestor reforme și a confirmat aceste preocupări, în special în ceea ce privește Secția de Investigare a Infracțiunilor din Cadrul Sistemului Judiciar (SIIJ). Un proiect de lege pentru desființarea acestei secții este în curs de examinare în Parlament. De asemenea, a fost inițiată o procedură legislativă de modificare a legilor privind justiția.

În plus, Comisia a constatat că deficitul de resurse umane a fost accentuat de lipsa recrutării de noi magistrați, combinată cu pensionarea unui număr semnificativ de magistrați. Aceste lipsuri au sporit presiunea asupra magistraților, cu implicații asupra calității și eficienței justiției.

Cadrul instituțional pentru combaterea corupției

Potrivit evaluării Comisie, cadrul instituțional de combatere a corupției este cuprinzător, dar eficacitatea acestuia va necesita o voință politică susținută, așa cum s-a angajat guvernul. În acest sens, adoptarea unei noi strategii anticorupție pentru perioada 2021-2025 reprezintă o prioritate-cheie. în plus, modificările la codurile penale rămân necesare.

Eficacitatea investigării și sancționării corupției la nivel mediu și înalt s-a îmbunătățit, confirmând rezultatele anterioare. Direcția Națională Anticorupție a obținut rezultate mai bune, deși modificările aduse în 2017-2019 legilor justiției continuă să reprezinte un impediment major pentru buna sa funcționare.

Comisia mai atenționează că, în absența unor soluții legislative și politice solide la deciziile Curții Constituționale, există obstacole sporite și incertitudine juridică pentru lupta împotriva corupției.

Libertatea și pluralismul mass-media

Există garanții juridice privind libertatea și pluralismul mass-mediei. Cu toate acestea, persistă preocupări în ceea ce privește punerea în aplicare și respectarea cadrului legislativ existent, în special în ceea ce privește accesul la informații.

Consiliul Național al Audiovizualului nu dispune încă de resursele necesare pentru a-și îndeplini pe deplin sarcinile, iar activitatea sa a fost afectată de expirarea mai multor mandate ale membrilor săi.

Transparența privind proprietatea asupra mass-media continuă să fie incompletă. Mijloacele de informare în masă pot fi predispuse la presiuni politice, în special atunci când veniturile lor depind de publicitatea de stat.

Continuă să fie raportate procese împotriva jurnaliștilor de investigație pentru defăimare. În contextul pandemiei COVID-19, mass-media a primit sprijin prin intermediul fondurilor alocate pentru campaniile mediatice guvernamentale menite să prevină răspândirea COVID-19.

Echilibrul instituțional

Există în continuare preocupări cu privire la stabilitatea și caracterul predictibil al legislației, deoarece legislația este modificată frecvent, iar legile rezultate pot fi contradictorii, precum și cu privire la utilizarea limitată a evaluărilor de impact.

Ca urmare a hotărârii Curții de Justiție a UE din 18 mai 2021 privind mai multe aspecte ale legilor justiției, Curtea Constituțională a pronunțat o hotărâre la 8 iunie 2021, care ridică serioase îngrijorări, deoarece pune la îndoială principiul primatului dreptului UE.

Totuși, în urma referendumului din mai 2019, nu a fost adoptată nicio ordonanță de urgență guvernamentală semnificativă în domeniul justiției, iar, în contextul pandemiei COVID-19, este în vigoare o stare de alertă, cu un control parlamentar sporit.

Comisia Europeană a publicat marți cel de-al doilea raport privind situația statului de drept în Uniunea Europeană, care cuprinde o analiză dublă, de ansamblu și de detaliu, cu aplecare asupra fiecărui stat membru. Raportul din 2021 evaluează noile evoluții din luna septembrie a anului trecut, când a fost dat publicității primul astfel de document, punând accent pe aspectele identificate în raportul anterior și lunând în considerare impactul pandemiei de COVID-19.

În general, raportul global arată numeroase evoluții pozitive în statele membre, inclusiv acolo unde, în anul 2020, au fost identificate provocări. Cu toate acestea, preocupările persistă, iar în anumite state membre acestea s-au accentuat, de exemplu în ceea ce privește independența sistemului judiciar și situația mass-media.

Raportul subliniază, de asemenea, reziliența puternică a sistemelor naționale în timpul pandemiei COVID-19. Această pandemie a ilustrat, de asemenea, importanța capacității de a menține un sistem de ”checks and balances”, sprijinind astfel statul de drept.


Raportul face parte din noul ciclu anual de evaluare a statului de drept, așa-numitul mecanism privind statul de drept. Mecanismul este un ciclu anual menit să promoveze statul de drept și să prevină apariția sau agravarea problemelor.

Obiectivul este de a se concentra pe o mai bună înțelegere și conștientizare a problemelor și a evoluțiilor semnificative, precum și de a identifica amenințările la adresa statului de drept și de a ajuta statele membre să găsească soluții cu sprijinul Comisiei și al celorlalte state membre, precum și al părților interesate, inclusiv al Comisiei de la Veneția.

Obiectivul mecanismului este unul preventiv. Acesta este distinct de celelalte elemente din setul de instrumente ale UE pentru asigurarea respectării statului de drept/ și nu înlocuiește mecanismele de care dispune UE în temeiul tratatelor pentru a rezolva problemele mai grave legate de statul de drept cu care se confruntă statele membre.

Printre aceste instrumente se numără procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și procedura de protejare a valorilor fondatoare ale Uniunii, prevăzută la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

ROMÂNIA

MAE reacționează la declarațiile lui Dmitri Medvedev: Indică frustrare și fac parte din retorica falsă a Kremlinului

Published

on

© MAE

Ministerul Afacerilor Externe a transmis duminică, 26 iunie, că declarațiile lui Dmitri Medvedev, subsecvente deciziei istorice a Consiliului European din 23-24 iunie privind acordarea statutului de stat candidat la aderarea la UE pentru Republica Moldova și Ucraina, fac parte din „retorica falsă a Kremlinului, propagată în Republica Moldova atât înainte, cât și după agresiunea ilegală, nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei”, informează un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro.

„Reacția menționată indică, pe lângă un mare grad de frustrare, un lucru cert: decizia Consiliului European de a acorda statutul de stat candidat pentru Republica Moldova este o decizie corectă și reprezintă o realizare cu adevărat istorică, o reconfirmare a vocației și orientării europene ale Republicii Moldova și cetățenilor săi”, se arată în comunicatul de presă. 

Mai mult, MAE a precizat că acestă decizie reprezintă, pe de o parte, inițierea drumului ireversibil spre integrarea deplină a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, acolo unde îi este locul și, pe de altă parte, o nouă confirmare a valorii strategice a politicii de extindere a Uniunii.

Dmitri Medvedev a acuzat Bucureștiul că vrea să creeze o „nouă Românie Mare” și a spus că vor fi consecințe pentru Republica Moldova, dacă va intra în UE, potrivit Digi24

În cadrul unui interviu, Medvedev a declarat că intrarea directă a Republicii Moldova în Uniunea Europeană nu este posibilă. În plus, el a acuzat oficialii români că „fac dansuri politice în jurul Moldovei” de mult timp și că au intensificat eforturile de a prelua în mod „legal” țara. 

Săptămâna trecută, șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis: Drapelul ne reamintește de valorile fundamentale ale națiunii noastre promovate și protejate de către românii din țară și de pretutindeni

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a transmis duminică, 26 iunie 2022, un mesaj cu prilejul Zilei Drapelului Național, subliniind că această zi are o însemnătate deosebită pentru România și ne oferă prilejul de a ne manifesta respectul față de unul dintre simbolurile fundamentale ale identității și unității naționale.

„Tricolorul reprezintă un liant puternic între prezent, trecut și viitor, iar arborarea drapelului nostru la ceremoniile care marchează evenimente istorice și la competițiile sportive naște, în inimile românilor, sentimentul profund de apartenență la țară și neam. Aducem un pios omagiu tuturor înaintașilor noștri, eroi care au luptat și s-au jertfit pentru o țară independentă, suverană, unitară și indivizibilă”, a declarat șeful statului. 

În continuarea mesajului său, președintele a precizat că drapelul ne reamintește, în mod simbolic, „de valorile fundamentale ale națiunii noastre, afirmate, promovate și protejate cu consecvență de către românii din țară și de pretutindeni”.

„România este un stat modern, guvernat de principii democratice, parte a marii familii euroatlantice. Consolidarea profilului țării noastre în NATO și în Uniunea Europeană, precum și în cadrul Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii constituie prioritățile strategice ale politicii externe și de securitate ale țării noastre. Astăzi, privim cu mândrie la Drapelul Național și reflectăm cu recunoștință la istoria pe care o poartă cu sine! La mulți ani, România! La mulți ani Tricolorului nostru!”, a conchis Klaus Iohannis.

Citiți și: Nicolae Ciucă, mesaj de Ziua Drapelului Național: Datoria noastră este să cinstim simbolurile naționale și să înălțăm Tricolorul pe cele mai selecte catarge ale lumii

Ziua Drapelului Naţional este marcată în fiecare an, la 26 iunie, fiind instituită prin Legea 96/1998.

Drapelul este, alături de stemă, sigiliu şi imn, un simbol naţional, aşa cum prevede Constituţia României din 1991 modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003.

Continue Reading

ROMÂNIA

Nicolae Ciucă, mesaj de Ziua Drapelului Național: Datoria noastră este să cinstim simbolurile naționale și să înălțăm Tricolorul pe cele mai selecte catarge ale lumii

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a transmis duminică un mesaj cu prilejul Zilei Drapelului Naţional, punctând că acesta este parte a identităţii noastre naționale, alături de Stema României și de Imnul Național.

„Martor al formării și transformării României în statul democratic european de astăzi, Drapelul Național simbolizează unitatea și continuitatea noastră ca popor, prin prezența perpetuă a celor trei culori – roșu, galben și albastru – pe steagul purtat de români cu prilejul unor momente importante ale istoriei”, a declarat prim-ministrul. 

Mai mult, Nicolae Ciucă a subliniat că tricolorul este un simbol al rezistenței noastre naționale, fiind purtat în luptă de eroii care au apărat de multe ori cu prețul vieții pământul țării.

„Respectul față de simbolurile naționale înseamnă respect față de acest trecut cu care ne mândrim ca popor, în România de astăzi, membră a Uniunii Europene și partener puternic și respectat în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Tricolorul românesc este arborat acum alături de drapelele naționale ale celorlalte state din această mare familie a democrației și securității. Vedem acum că sunt creditate cu încredere de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și eforturile noastre de a vedea arborat Tricolorul alături de steagurile țărilor dezvoltate ale lumii”, a continuat premierul.

Ca fost militar de carieră, Nicolae Ciucă a amintit că a luat parte la mai multe misiuni în teatrele de operații în afara țării, iar dincolo de momentele dificile inerente în astfel de misiuni, prezența Tricolorului în bazele în care își desfășura activitatea „însemna legătura cu România și ne motiva să ne reprezentăm țara cu responsabilitate și profesionalism”. 

„Tricolorul ne dă sentimentul de siguranță în orice colț al lumii ne-am afla și l-am zări. A dat curaj înaintașilor noștri, ne-a unit în momente dificile ale istoriei și ne face să ne simțim mândri ori de câte ori arborarea lui marchează succesul unui român. Datoria noastră este să cinstim simbolurile naționale, să transmitem noilor generații respectul pentru ele și să înălțăm Tricolorul pe cele mai selecte catarge ale lumii!”, a conchis premierul României. 

Ziua Drapelului Naţional este marcată în fiecare an, la 26 iunie, fiind instituită prin Legea 96/1998.

Drapelul este, alături de stemă, sigiliu şi imn, un simbol naţional, aşa cum prevede Constituţia României din 1991 modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003.

Continue Reading

Facebook

G733 mins ago

Summit G7: Franța se pronunță în favoarea stabilirii unui „preț maxim al petrolului” la nivelul „țărilor producătoare”

G72 hours ago

Ucraina cere țărilor G7 mai multe arme și sancțiuni împotriva Moscovei după un atac asupra Kievului

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”

G73 hours ago

Summit G7: Joe Biden îi mulțumește lui Olaf Scholz pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina

G74 hours ago

Marea Britanie, SUA, Canada și Japonia vor interzice importurile de aur rusesc: Trebuie să tăiem finanțarea regimului Putin

ROMÂNIA5 hours ago

MAE reacționează la declarațiile lui Dmitri Medvedev: Indică frustrare și fac parte din retorica falsă a Kremlinului

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Șefa diplomației franceze susține că Turcia „trebuie să aleagă” cu privire la aderarea Finlandei și Suediei la NATO: „Vrea să întărească Alianța sau este împotriva ei?”

G77 hours ago

Boris Johnson le-a cerut liderilor G7 să nu „abandoneze” Ucraina: Regatul Unit va continua să sprijine Kievul la fiecare pas

ROMÂNIA8 hours ago

Klaus Iohannis: Drapelul ne reamintește de valorile fundamentale ale națiunii noastre promovate și protejate de către românii din țară și de pretutindeni

G78 hours ago

Crearea unui front unit în fața Rusiei și situația economiei globale, pe agenda președintelui american Joe Biden la summitul G7

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi3 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL5 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL6 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending