Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a adoptat raportul MCV: UE salută progresele României și anunță că Mecanismul de Cooperare și Verificare va fi încheiat după îndeplinirea tuturor recomandărilor

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a adoptat marți cel mai recent raport al său privind evoluția situației din România în materie de reformă a sistemului judiciar și luptă împotriva corupției, în contextul angajamentelor asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare (MCV), constatând că România a înregistrat progrese în ceea ce privește toate recomandările din cadrul MCV și că îndeplinirea tuturor recomandărilor este esențială pentru încheierea acestui mecanism, informează executivul european într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Raportul adoptat marți face un bilanț al progreselor înregistrate în cadrul MCV din octombrie 2019 până în prezent și evaluează progresele înregistrate în vederea îndeplinirii celor 12 recomandări din ianuarie 2017 și a celor opt recomandări suplimentare din noiembrie 2018. Îndeplinirea tuturor recomandărilor care nu au fost încă puse în aplicare este esențială pentru procesul de reformă și pentru ca România să încheie procesul MCV“, transmite executivul european.

Comisia Europeană arată că de la ultimul raport MCV din 2019 se înregistrează o tendință pozitivă, astfel cum arată parametrii obiectivelor de referință ale MCV.

Comisia Europeană: Multe dintre recomandări sunt aproape de a fi îndeplinite; Bruxelles-ul așteaptă ca România să aibă în vedere și hotărârea CJUE din 18 mai

“Comisia salută faptul că, în 2021, s-a dat un impuls reînnoit reformei și remedierii regreselor înregistrate în perioada 2017-2019. Ca urmare a acestui fapt, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește toate recomandările din cadrul MCV care nu fuseseră încă puse în aplicare, iar multe dintre acestea sunt aproape de a fi îndeplinite dacă progresele rămân constante”, ma transmite sursa citată.

Comisia Europeană așteaptă cu interes ca autoritățile române să transpună acest angajament în măsuri concrete, legislative și de altă natură.

Executivul de la Bruxelles invocă în comunicatul citat și hotărârea Curții de Justiție din 18 mai 2021, care oferă un cadru clar și o direcție clară pentru reformele în curs, în vederea îndeplinirii în mod satisfăcător a obiectivelor de referință ale MCV, cu respectarea deplină a statului de drept și a dreptului UE în general.

“Este esențial ca hotărârea să se reflecte în mod corespunzător în noua legislație care urmează să fie adoptată”, arată Comisia Europeană.

După încheierea MCV, România va fi monitorizată alături de celelalte state UE prin Mecanismul privind statul de drept

Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV până la îndeplinirea obiectivelor de referință și, în paralel, va continua să colaboreze cu România, așa cum colaborează și cu celelalte state membre, în contextul mecanismului general privind statul de drept.

Astfel cum s-a arătat în Comunicarea privind statul de drept din septembrie 2020, după încheierea MCV, monitorizarea va continua în cadrul instrumentelor orizontale precum Mecanismul privind statul de drept, care oferă cadrul pentru monitorizarea acestor chestiuni în viitor.

“Comisia încurajează România să își îndeplinească angajamentele asumate în cadrul MCV și să urmărească în mod activ implementarea tuturor recomandărilor care nu au fost încă puse în aplicare. Comisia are convingerea că România poate îndeplini obiectivele de referință ale MCV dacă aceasta menține evoluția pozitivă actuală și dacă adoptă și pune în aplicare cu hotărâre reformele angajate. Comisia este pregătită să sprijine autoritățile române în acest sens”, conchide sursa citată.

În luna martie, prim-ministrul Florin Cîțu susținea că România ar putea încheia MCV în acest an

Guvernul a aprobat în luna ianuarie un memorandum privind finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care stabileşte un calendar “ambiţios” de demersuri în acest sens până în vara acestui an. Ulterior, în luna martie, premierul Florin Cîțu a discutat cu vicepreședintele Comisiei Europene, Vera Jourova, despre susținerea acordată de executivul european pentru eliminarea Mecanismului pentru Cooperare și Verificare pentru România la finalul acestui an.

Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2019, cel mai recent raport MCV privind România, care arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”. ”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, a mai spus atunci executivul european.

România, în primul raport privind statul de drept din istoria UE

Ulterior, la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

Context

Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la UE, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile României de a reforma sistemul său judiciar și de a intensifica lupta împotriva corupției. Mecanismul a fost expresia angajamentului comun al statului român și al UE în acest sens. În conformitate cu decizia de instituire a mecanismului, precum și așa cum a subliniat Consiliul și a confirmat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), MCV se va încheia atunci când vor fi îndeplinite în mod satisfăcător toate obiectivele de referință aplicabile României.

În ianuarie 2017, Comisia a efectuat o evaluare cuprinzătoare a progreselor înregistrate în cei zece ani de existență a mecanismului. Această perspectivă a oferit o imagine mai clară asupra progreselor importante realizate de la aderare până în prezent și a permis Comisiei să formuleze douăsprezece recomandări specifice a căror punere în aplicare ar fi fost suficientă pentru încheierea procesului MCV. Încheierea MCV depindea de îndeplinirea acestor recomandări într-o manieră ireversibilă, dar și de condiția ca evoluția situației să nu invalideze în mod clar progresele realizate.

Între timp, Comisia a efectuat trei evaluări ale progreselor realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor. În noiembrie 2017, Comisia a constatat că se realizaseră progrese cu privire la o serie de recomandări, dar a remarcat și o încetinire a ritmului reformelor, avertizând cu privire la riscul redeschiderii unor chestiuni pe care raportul din ianuarie 2017 le considerase închise. Raportul din noiembrie 2018 a concluzionat că situația evoluase într-un mod care anulase progresele realizate sau pusese sub semnul întrebării ireversibilitatea acestor progrese și că trebuiau formulate recomandări suplimentare. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul au susținut acest punct de vedere. În raportul din octombrie 2019 a fost salutată intenția noului guvern român de a redefini abordarea, dar s-a exprimat regretul cu privire la faptul că România nu a pus în aplicare toate recomandările.

În 2020, situația a fost îngreunată în special de pandemia de COVID-19. În aceste condiții, Comisia nu a publicat un raport specific privind MCV, însă a continuat monitorizarea cu atenție a evoluției situației, precum și cooperarea și dialogul cu autoritățile române și cu părțile interesate, inclusiv prin intermediul mecanismului privind statul de drept. În septembrie 2020, Comisia a adoptat raportul său pe 2020 privind statul de drept: situația statului de drept în Uniunea Europeană, care analiza evoluțiile legate de statul de drept din toate statele membre în domeniile reformei sistemului judiciar, cadrului anticorupție, pluralismului mass-mediei și altor sisteme de control și echilibru instituțional. Capitolul specific referitor la România a inclus informații actualizate cu privire la evoluția situației în materie de reformă a sistemului judiciar și luptă împotriva corupției în perioada scursă de la raportul MCV din octombrie 2019.

Hotărârea pronunțată de CJUE la 18 mai 2021 în contextul unei serii de cereri de decizii preliminare constituie un element important care a clarificat natura MCV și a obligațiilor României care decurg din acesta.

Raportul adoptat marți face un bilanț al măsurilor luate de România începând din octombrie 2019 și se bazează pe dialogul continuu dintre autoritățile române și serviciile Comisiei.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

Published

on

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată în vizită la Kiev, l-a asigurat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski de sprijinul Uniunii Europene pentru asigurarea securității energetice a Ucrainei prin livrarea de echipamente energetice esențiale, prin achiziția comună de gaze și cooperarea în domeniul energiei regenerabile.

„Lucrăm împreună neobosit pentru a restabili infrastructura energetică vitală. Totul începe în casele ucrainenilor. Începând din această săptămână, într-adevăr, becurile LED sunt disponibile pentru cetățenii ucraineni la oficiul poștal. Acestea sunt primele loturi din cele 30 de milioane de becuri LED pe care le-am promis, dar, de fapt, mă bucur să vă anunț că putem să ne depășim obiectivul: acum suntem în măsură să furnizăm 35 de milioane de becuri LED livrăm echipamente pentru a menține rețeaua ucraineană rețeaua ucraineană funcțională. Și ne asigurăm că energia electrică circulă prin rețea în ciuda atacurilor. Așadar, este foarte practic ceea ce facem. Astăzi, de exemplu, pot anunța că furnizăm 2400 de generatoare suplimentare acestea vin în plus față de cele 3000 deja livrate de la începutul războiului”, a afirmat șefa Comisiei Europene, într-o conferință de presă comună cu președintele Ucrainei.

De asemenea, aceasta a anunțat că UE, alături de statele membre din Comunitatea Energiei, vor pune la dispoziție peste 150 de milioane de euro pentru a achiziționa „echipamente energetice vitale” pentru Ucraina și a invitat țara să participe la platforma energetică pentru achiziționarea în comun de gaze.

În ceea ce privește energia pe termen mediu și lung, UE lucrează cu Ucraina la dezvoltarea de surse de energie regenerabilă și va oferi sprijin pentru investiții în acest sector, a afirmat Ursula von der Leyen.

„Ucraina a decis să devină un lider în construirea de energie verde modernă. Și pe bună dreptate. Acesta este obiectivul corect și este posibil să îl atingem. Cu toate acestea, sursele de energie regenerabilă nu vor aduce doar energie curată, ele vor crește, de asemenea, securitatea energetică a Ucrainei, deoarece sunt produse în țară și deoarece un sistem energetic descentralizat este pur și simplu mai sigur. Așadar, lucrăm acum la punerea la dispoziție a unor fonduri semnificative pentru panouri solare. Acestea vor fi distribuite în întreaga Ucraină. Vom face apel la statele membre și la partenerii de încredere să se alăture acestei inițiative. Scopul este de a alimenta cu energie clădirile publice, astfel încât să asigurăm aprovizionarea stabilă a spitalelor, a pompierilor sau a școlilor”, a declarat președinta Comisiei Europene.

În cele din urmă, von der Leyen a anunțat că reprezentanții Comisiei vor semna, astăzi, un memorandum de înțelegere privind gazele regenerabile, cum ar fi biometanul sau hidrogenul, pentru a face „pași foarte concreți în direcția reconstrucției ecologice a Ucrainei”.

rsula von der Leyen a sosit joi dimineață la Kiev, însoțită de 15 membri ai Colegiului de Comisari, în vederea participării la summit-ul UE-Ucraina de vineri, 3 februarie. 

Vizita Colegiului este un simbol puternic al sprijinului Comisiei pentru Ucraina în fața agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei.

Întâlnirea anterioară summit-ului dintre Comisie și guvernul ucrainean este o ocazie de a face schimb de informații cu privire la numeroasele domenii de cooperare dintre UE și Ucraina și de a discuta despre viitoarea reconstrucție, precum și despre parcursul european al țării. Este, de asemenea, o oportunitate de a aprofunda în continuare cooperarea cu Ucraina.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

Published

on

© European Union 2023 - Source : EC

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie, a anunțat, joi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată la Kiev. Totodată, aceasta a precizat că UE, împreună cu partenerii din G7, vor impune o nouă plafonare a importurilor de produse petroliere rusești.

„Îl facem pe Putin să plătească pentru războiul său atroce. Am fost foarte vocali cu privire la costurile economice severe pe care le vom impune Rusiei dacă aceasta invadează Ucraina. Și astăzi Rusia plătește un preț greu, deoarece sancțiunile noastre îi erodează economia aruncând-o înapoi cu o generație. Plafonarea prețului la țiței costă deja Rusia în jur de 160 milioane de euro pe zi, iar noi vom continua să creștem și mai mult presiunea. Împreună cu partenerii noștri din G7, vom introduce un plafon suplimentar al prețurilor la produsele petroliere rusești. Și până pe 24 februarie, exact la un an de la începutul invaziei. Ne propunem să punem în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni”, a declarat Ursula von der Leyen, într-o conferință de presă comună cu Volodomir Zelenski.

Șefa Comisiei Europene a mai subliniat că Rusia va trebui să plătească pentru distrugerile pe care le-a provocat și va trebui să contribuie la reconstrucția Ucrainei. În acest sens, „analizăm împreună cu partenerii noștri cum să folosim activele publice ale Rusiei în beneficiul Ucrainei”, a precizat von der Leyen.

Totodată, Rusia trebuie să fie trasă la răspundere în instanță pentru „crimele sale odioase”, a adăugat înaltul oficial european.

„Procurorii din Ucraina și din Uniunea Europeană lucrează deja împreună. Colectăm probe. Și, ca un prim pas, am plăcerea de a anunța că la Haga va fi înființat un centru internațional pentru urmărirea penală a crimei de agresiune în Ucraina. Acest centru va coordona colectarea de probe. Va fi încorporat în echipa comună de anchetă care este sprijinită de agenția noastră Eurojust, astfel încât vom fi pregătiți să lansăm foarte rapid activitatea cu Eurojust, cu Ucraina, cu partenerii echipei noastre comune de anchetă, precum și cu Olanda. Făptașul trebuie să fie tras la răspundere”, a afirmat președinta Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen a sosit joi dimineață la Kiev, însoțită de 15 membri ai Colegiului de Comisari, în vederea participării la summit-ul UE-Ucraina de vineri, 3 februarie. 

Vizita Colegiului este un simbol puternic al sprijinului Comisiei pentru Ucraina în fața agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei.

Întâlnirea anterioară summit-ului dintre Comisie și guvernul ucrainean este o ocazie de a face schimb de informații cu privire la numeroasele domenii de cooperare dintre UE și Ucraina și de a discuta despre viitoarea reconstrucție, precum și despre parcursul european al țării. Este, de asemenea, o oportunitate de a aprofunda în continuare cooperarea cu Ucraina.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Premieră de la debutul războiului rus în Ucraina: Ursula von der Leyen și 15 comisari europeni au ajuns la Kiev pentru o reuniune cu Guvernul Ucrainei

Published

on

© European Union/ Source: EC - Audiovisual Service

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi 15 comisari europeni au sosit joi la Kiev pentru ”a demonstra că Uniunea Europeană sprijină Ucraina la fel de ferm ca întotdeauna”, într-o vizită premieră după începutul conflictului declanșat de Rusia pentru un număr atât de mare de oficiali europeni.

”Mă bucur să revin la Kiev, a patra vizită a mea de la invazia Rusiei. De această dată, cu echipa mea de comisari. Suntem cu toţii aici pentru a demonstra că UE sprijină Ucraina la fel de ferm ca întotdeauna şi pentru a consolida şi mai mult sprijinul şi cooperarea noastră”, a scris von der Leyen, pe Twitter.

Și preşedintele Consiliului European, Charles Michel, va sosi vineri la Kiev pentru a lua parte la summitul UE-Ucraina. de altfel, Premierul ucrainean Denis Şmigal a confirmat marţi că un summit Ucraina-Uniunea Europeană va avea loc vineri, la Kiev. Întâlnirea se va desfășura la o zi după “consultările interguvernamentale” dintre Kiev şi Comisia Europeană care vor avea loc “pentru prima data în istoria noastră”, subliniază Politico Europe.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, von der Leyen și cei 15 comisari se află joi la Kiev pentru o reuniune între colegiul de comisari și guvernul ucrainean.

“Vizita Colegiului este un simbol puternic al sprijinului Comisiei pentru Ucraina în fața agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei”, arată executivul european.

Întâlnirea dintre Comisie și guvernul ucrainean va fi o ocazie de a face schimb de informații cu privire la numeroasele domenii de cooperare dintre UE și Ucraina și de a discuta despre viitoarea reconstrucție, precum și despre parcursul european al țării.

Este, de asemenea, o oportunitate de a aprofunda în continuare cooperarea cu Ucraina, țară care a primit în iunie 2022 statutul de stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Ursula von der Leyen este însoțită în această vizită de Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv pentru o Europă adaptată erei digitale; Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv pentru o economie care funcționează pentru oameni; Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate/vicepreședinte pentru o Europă mai puternică în lume; Maroš Šefčovič, vicepreședinte pentru relații interinstituționale și prospectivă strategică; Věra Jourová, vicepreședinte pentru valori și transparență; Margaritis Schinas, vicepreședinte pentru promovarea modului nostru de viață european; Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale; Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie; Janusz Wojciechowski, comisarul pentru agricultură; Didier Reynders, comisarul pentru justiție; Ylva Johansson, comisarul pentru afaceri interne; Janez Lenarčič, comisar pentru gestionarea crizelor; Olivér Várhelyi, comisarul pentru vecinătate și extindere; Virginijus Sinkevičius, comisarul pentru mediu, oceane și pescuit; Mairead McGuinness, și comisarul pentru servicii financiare, stabilitate financiară și uniunea piețelor de capital.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 hours ago

Vlad Nistor cere UE să-și consolideze ”structura instituțională pe direcția relațiilor externe” pentru a ajunge ”la maturitate ca actor geopolitic autentic”: Votul în unanimitate limitează capacitatea de reacție rapidă

ENERGIE5 hours ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

NATO5 hours ago

FOTO Grupul de luptă al NATO condus de Franța a dislocat 600 de militari și tancuri Leclerc în estul României în cadrul exercițiului “Eagle Meda 23”

COMUNICATE DE PRESĂ6 hours ago

eMAG obține o finanțare pe termen lung de aproape 70 milioane de euro pentru primul său hub logistic regional din afara României

ENERGIE6 hours ago

Președintele Azerbaidjanului: Prin intermediul României ne vom adresa și altor piețe europene pentru a exporta gaze. Cooperarea dintre porturile Constanța și Baku trebuie îmbunătățită

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

Dan Motreanu6 hours ago

Dan Motreanu a sprijinit în PE creșterea transparenței și introducerea unor reguli mai stricte privind publicitatea politică în țările UE: Partidele nu au dreptul să secretizeze modul în care cheltuie banii publici

NATO6 hours ago

Rheinmetall negociază cu Lockheed Martin să producă rachete HIMARS în Germania. Compania germană dorește un acord cu americanii la Conferinţa de Securitate de la München, înțelegere care ar “torpila acordurile franco-germane”

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

CONSILIUL UE7 hours ago

În ajunul summitului UE – Ucraina de la Kiev, țările UE au aprobat al șaptelea pachet de ajutor militar de 500 de milioane de euro pentru Ucraina

ENERGIE5 hours ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO5 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.6 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO6 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO1 week ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

Team2Share

Trending