Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a publicat raportul MCV: ”Bulgaria și-a îndeplinit angajamentele luate prin aderarea la UE”/ ”România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare”

Published

on

Comisia Europeană a publicat marți, la Strasbourg, noul raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare privind România și Bulgaria, un document în care executivul european critică evoluțiile în domeniul judiciar și în privința luptei anticorupție în cazul României și salută progresele înregistrate de Bulgaria, creând premisele pentru ridicarea MCV în cazul țării vecine.

În privința României, Comisia Europeană arată, în raportul MCV, că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”.

”Prin urmare, în mai 2019 Comisia a trebuit să informeze autoritățile române că, dacă nu fac îmbunătățirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative, Comisia va lua măsuri în temeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care depășește parametrii evaluați în cadrul MCV”, se arată în raport privind România.

”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, mai spune executivul european.

În ce privește Bulgaria, ”Comisia Europeană consideră că progresele făcute de Bulgaria sub Mecanismul de Cooperare și Verificare este suficient pentru a îndeplini angajamentele luate de Bulgaria la momentul aderării la UE”.

”Bulgaria va trebuie să continue să lucreze consistent pentru a transpune în legislație angajamentele specificate în ultimul raport și să continue implementarea lor”, arată raportul MCV pentru țara vecină.

Mai mult, Comisia Europeană subliniază că înainte de a lua o decizie în privința ridicării MCV ”va lua în considerare observațiile pe care le vor face Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European”. (Raportul privind Bulgaria este disponibil aici)


Raportul privind România este disponibil aici

”Comisia Europeană a adoptat astăzi ultimul său raport privind evoluția situației din România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, în contextul angajamentelor asumate de această țară în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV).

Raportul publicat astăzi face un bilanț al evoluției situației din luna noiembrie 2018 până în prezent. În raport se constată că, în perioada care s-a scurs de la ultimul raport, Comisia a trebuit să își exprime în mai multe rânduri preocupările legate de statul de drept în contextul dialogului purtat cu autoritățile române cu privire la evoluția situației în materie de reformă a sistemului judiciar și de luptă împotriva corupției. De fiecare dată, Comisia a constatat o involuție față de progresele înregistrate în anii precedenți, situație care constituie o sursă de preocupare majoră.

Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință. Recomandările respective trebuie puse în aplicare dacă se dorește repunerea procesului de reformă pe calea cea bună și reintrarea pe traiectoria încheierii MCV, astfel cum se prevedea în raportul din ianuarie 2017. Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV.

Evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie. Prin urmare, în mai 2019 Comisia a trebuit să informeze autoritățile române că, dacă nu fac îmbunătățirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative, Comisia va lua măsuri în temeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care depășește parametrii evaluați în cadrul MCV.

Comisia a salutat faptul că, în iunie, guvernul român și-a exprimat dorința de a-și reconsidera abordarea. Comisia constată că s-au depus eforturi pentru a investi în noi consultări și în dialogul cu sistemul judiciar. Comisia așteaptă cu interes transpunerea acestui angajament în măsuri concrete, atât de ordin legislativ, cât și de altă natură. Pentru a se realiza progrese în această direcție, vor trebui luate măsuri concrete legislative și administrative astfel încât să se pună în aplicare recomandările prezentate succint în raport. Instituțiile-cheie din România trebuie să facă împreună dovada unui angajament ferm față de independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției și să asigure eficacitatea garanțiilor naționale și a sistemului de control și echilibru.

Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la Uniunea Europeană, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile susținute ale României de a-și reforma sistemul judiciar și de a intensifica lupta împotriva corupției. Mecanismul a fost expresia angajamentului comun al statului român și al UE în acest sens. În conformitate cu decizia de instituire a mecanismului și așa cum a subliniat și Consiliul, MCV se va încheia atunci când vor fi îndeplinite în mod satisfăcător toate obiectivele de referință aplicabile României.

În ianuarie 2017, Comisia a realizat o evaluare cuprinzătoare a progreselor înregistrate în cei zece ani de existență a mecanismului. Această perspectivă a oferit o imagine mai clară asupra progreselor importante realizate de la aderare până în prezent și a permis Comisiei să formuleze douăsprezece recomandări care, odată îndeplinite, ar fi fost suficiente pentru încheierea procesului MCV. Încheierea MCV depindea de îndeplinirea recomandărilor respective într-o manieră ireversibilă, dar și de condiția ca evoluția situației să nu invalideze progresele realizate.

Între timp, Comisia a efectuat două evaluări ale progreselor realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor. În noiembrie 2017, Comisia a constatat că se realizaseră progrese cu privire la o serie de recomandări, dar a remarcat și o încetinire a ritmului reformelor în cursul anului 2017. Comisia a avertizat cu privire la riscul redeschiderii unor obiective pe care raportul din ianuarie 2017 le considerase îndeplinite. Aceleași preocupări au fost exprimate și de Consiliu.

În raportul său din noiembrie 2018, Comisia concluziona că situația evoluase de așa natură încât ireversibilitatea progreselor realizate fusese pusă sub semnul întrebării. Drept urmare, cele douăsprezece recomandări din raportul din ianuarie 2017 nu au mai fost considerate suficiente pentru încheierea MCV și au fost formulate opt recomandări suplimentare. Raportul a îndemnat instituțiile-cheie din România să își demonstreze angajamentul ferm față de independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției și să restabilească capacitatea garanțiilor naționale și a sistemului de control și echilibru de a interveni atunci când există riscul unui regres. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul au susținut acest punct de vedere. Parlamentul European a emis o rezoluție în care invocă necesitatea cooperării și riscurile la adresa statului de drept. În Concluziile sale din decembrie 2018, Consiliul a solicitat în mod expres României să pună în aplicare recomandările suplimentare.

Raportul publicat astăzi face un bilanț al situației din România din noiembrie 2018 până în prezent cu privire la toate recomandările formulate de Comisie. Acest raport este completat de un document de lucru al serviciilor Comisiei care prezintă o analiză detaliată realizată pe baza dialogului continuu purtat de serviciile Comisiei cu autoritățile române”.


Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției.

Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 17 rapoarte (2007-2018) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Raportul din luna ianuarie 2017 conținea condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru încheierea monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Raportul din 2016 a fost al treilea MCV pozitiv consecutiv după cele din 2014 și 2015.

Rapoartele MCV pentru România au fost publicate începând cu 2007, în anii 2008-2012 fiind prezentate cu o frecvență semestrială, adică două rapoarte pe an. Din 2013, Comisia publică câte un raport anual.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană inaugurează noua platformă pentru drepturile victimelor. Aceasta va servi drept forum important și va reuni toți actorii relevanți

Published

on

©️ European Union / EC - Audiovisual Service

Ieri, 22 septembrie, în cadrul unei videoconferințe la nivel înalt, găzduită în comun cu președinția germană, comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, a inaugurat noua platformă privind drepturile victimelor — un rezultat important ca urmare a adoptării primei Strategii UE privind drepturile victimelor, la începutul acestui an, se arată în comunicatul oficial al 

Noua platformă, care se va întruni anual și ad-hoc, atunci când este necesar, va servi drept forum important pentru discuții privind drepturile victimelor, reunind toți actorii relevanți. Printre aceștia se numără Rețeaua europeană pentru drepturile victimelor, Rețeaua UE de puncte de contact naționale pentru despăgubiri, coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului, Eurojust, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și societatea civilă. 

La conferință, comisarul Reynders a prezentat, de asemenea, coordonatorul recent desemnat al Comisiei pentru drepturile victimelor, Katarzyna Janicka-Pawlowska.

Înaintea evenimentului, comisarul Reynders a declarat: „Este un moment important în activitatea noastră de protejare a drepturilor victimelor în Uniunea Europeană. Cu o nouă platformă la nivelul UE privind drepturile victimelor și un nou coordonator pentru drepturile victimelor, ne luăm un angajament clar de a continua eforturile, și asta la doar câteva luni după ce Comisia a prezentat prima strategie a UE în acest domeniu. Salut sprijinul președinției germane, precum și al părților interesate și aștept cu interes să continuăm cooperarea în viitor.”

La 24 iunie 2020, Comisia a adoptat prima Strategie a UE privind drepturile victimelor. Obiectivul principal este de a se asigura că toate victimele criminalității pot conta pe drepturile lor, indiferent de locul în care se află în Uniunea Europeană și indiferent de circumstanțele în care a avut loc infracțiunea. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană salută activarea instrumentului SURE. 100 de miliarde de euro vor ajuta la protejarea locurilor de muncă afectate de pandemie

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Comisia Europeană salută activarea instrumentului SURE, care va oferi sprijin financiar în valoare de până la 100 de miliarde de euro, sumă menită să contribuie la protejarea locurilor de muncă și a lucrătorilor afectați de pandemia de coronavirus.

Activarea survine în urma finalizării procedurilor naționale de aprobare și a semnăturilor necesare, din partea tuturor statelor membre, care prevăd acorduri de garantare cu Comisia în valoare totală de 25 de miliarde de euro, se arată în comunicatul oficial.

Angajamentul voluntar privind garanțiile reprezintă o expresie importantă a solidarității în fața unei crize fără precedent. Aceste garanții sunt necesare pentru a spori volumul împrumuturilor care pot fi acordate statelor membre, protejând, în același timp, ratingul de credit superior al Uniunii și poziția sa puternică pe piețele internaționale de capital.

Comisia a prezentat deja Consiliului propuneri de decizii de acordare a unui sprijin financiar în valoare de 87,3 miliarde de euro unui număr de 16 state membre prin intermediul instrumentului SURE. Odată ce Consiliul va adopta aceste propuneri, sprijinul financiar va lua forma unor împrumuturi pe care UE le va acorda statelor membre în condiții avantajoase.

Aceste împrumuturi vor ajuta statele membre să abordeze creșterea bruscă a cheltuielilor publice necesare pentru a menține locurile de muncă în contextul crizei pandemice. Mai precis, acestea vor ajuta statele membre să își acopere costurile legate în mod direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic, precum și de alte măsuri similare puse în aplicare ca răspuns la pandemia de coronavirus, în special pentru lucrătorii care desfășoară o activitate independentă. Ca activitate auxiliară, SURE ar putea finanța, de asemenea, unele măsuri legate de sănătate, în special la locul de muncă, menite să asigure o revenire în siguranță la o activitate economică normală.

Reamintim că Executivul European a aprobat luna trecută, alocarea unei sume de 4,99 de miliarde de euro României în cadrul programului SURE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Lupta europeană împotriva cancerului: Comisia Europeană propune limitarea expunerii lucrătorilor la substanțele chimice cancerigene

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a propus marți limitarea expunerii lucrătorilor la substanțele chimice cancerigene pentru a îmbunătăți protecția împotriva cancerului a acestora, informează executivul european într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În fiecare an, în UE sunt identificate aproximativ 120 000 de cazuri de cancer profesional ca urmare a expunerii la agenți cancerigeni la locul de muncă, fapt care duce la aproximativ 80 000 de decese pe an.

Această a patra revizuire a Directivei privind agenții cancerigeni și mutageni stabilește valori-limită noi sau revizuite pentru trei substanțe importante: acrilonitril, compuși de nichel și benzen. Estimările arată că mai mult de 1,1 milioane de lucrători dintr-o gamă largă de sectoare vor beneficia de o protecție îmbunătățită datorită noilor norme. Propunerea de astăzi este prima inițiativă legată de angajamentul Comisiei de a lupta împotriva cancerului în cadrul viitorului Plan european de luptă împotriva cancerului.

“Un loc de muncă ar trebui să fie un loc sigur și, cu toate acestea, cancerul este cauza a jumătate dintre decesele profesionale. Actualizarea de astăzi a Directivei privind agenții cancerigeni și mutageni este una dintre primele etape ale planului nostru ambițios de luptă împotriva cancerului. Aceasta arată că suntem hotărâți să acționăm și că nu vom face compromisuri în ceea ce privește sănătatea lucrătorilor. În contextul crizei sanitare majore cauzate de Covid-19, ne vom înteți eforturile pentru a ne asigura că lucrătorii europeni sunt protejați. Vom analiza modalități concrete de realizare a acestui obiectiv prin intermediul viitorului cadru strategic în materie de securitate și sănătate în muncă”, a declarat, în context, Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale.

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a subliniat că “reducerea suferinței cauzate de cancer este o prioritate pentru noi și, în acest scop, prevenirea este esențială. Astăzi facem un pas important pentru a-i proteja pe lucrătorii noștri de expunerea la substanțe periculoase la locul de muncă și pentru a demara activitatea în cadrul viitorului nostru Plan european de luptă împotriva cancerului. Cu ajutorul acestui plan, vom urmări să abordăm principalii factori de risc ai cancerului pentru toate părțile implicate, dar și să ghidăm pacienții în fiecare etapă a experienței lor și să contribuim la îmbunătățirea vieții celor afectați de această boală.”

Trei valori-limită noi sau revizuite

Directiva privind agenții cancerigeni și mutageni este actualizată periodic în conformitate cu noile dovezi științifice și date tehnice. Ultimele trei actualizări au abordat expunerea lucrătorilor la 26 de substanțe chimice. Propunerea de astăzi adaugă limite de expunere profesională noi sau revizuite pentru următoarele substanțe:

  • acrilonitril (limită nouă);
  • compuși de nichel (limită nouă);
  • benzen (limită de jos revizuită).

Avantaje pentru lucrători și întreprinderi

Introducerea unor limite de expunere profesională noi sau revizuite pentru acrilonitril, compuși de nichel și benzen va aduce avantaje clare pentru lucrători. Cazurile de cancer profesional și de alte boli grave profesionale vor fi prevenite, îmbunătățindu-se astfel sănătatea și calitatea vieții.

De asemenea, propunerea va aduce beneficii întreprinderilor prin reducerea costurilor cauzate de cancerul și de bolile profesionale, cum ar fi costurile legate de absenteism și de plata asigurărilor.

Elaborarea propunerii și etapele următoare

Această inițiativă a fost elaborată în strânsă colaborare cu oameni de știință și cu reprezentanți ai lucrătorilor, ai angajatorilor și ai statelor membre ale UE. Partenerii sociali (sindicatele și organizațiile patronale) au fost, de asemenea, implicați în consultări în două etape.

Propunerea Comisiei va fi discutată de Parlamentul European și de Consiliu.

Comisia se angajează să intensifice lupta împotriva cancerului și va prezenta, înainte de sfârșitul anului 2020, Planul european de luptă împotriva cancerului. Planul va sprijini statele membre în eforturile lor de îmbunătățire a prevenirii, depistării și gestionării cancerului în UE, reducând în același timp inegalitățile în materie de sănătate între statele membre și în interiorul acestora.

În Comunicarea sa pe tema “O Europă socială puternică pentru tranziții juste”, Comisia s-a angajat să revizuiască strategia privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM), pentru a aborda, printre altele, expunerea la substanțe periculoase, în vederea menținerii standardelor ridicate ale UE în materie de securitate și sănătate în muncă. Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat în comun de Parlamentul European, Consiliu și Comisie în cadrul Summitului social pentru creștere și locuri de muncă echitabile la 17 noiembrie 2017, consacră dreptul lucrătorilor la un mediu de lucru sănătos, sigur și bine adaptat, care include protecția împotriva agenților cancerigeni.

Îmbunătățirea în continuare a protecției lucrătorilor împotriva cancerului profesional este cu atât mai importantă cu cât, potrivit EU-OSHA , cancerul este prima cauză a mortalității profesionale în UE: 52 % din decesele anuale legate de locul de muncă sunt atribuite în prezent cancerului profesional, în comparație cu 24 % atribuite bolilor circulatorii, 22 % atribuite altor boli și 2 % atribuite vătămărilor.

Această inițiativă este cea de a patra revizuire a Directivei privind agenții cancerigeni și mutageni. În ultimii ani, Comisia a propus trei inițiative de modificare a acestui act legislativ. Aceste trei inițiative au fost adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în decembrie 2017, în ianuarie 2019 și în iunie 2019 și au vizat 26 de substanțe.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL18 mins ago

FOTO Distrugătorul american USS Roosevelt și nava USNS Yuma, în Marea Neagră pentru a demonstra angajamentul SUA față de securitatea aliaților NATO

PARLAMENTUL EUROPEAN21 mins ago

Parlamentul European, îngrijorat de sectorul turistic puternic afectat de pandemie: Sunt în joc 22 de milioane de locuri de muncă

U.E.24 mins ago

Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, cere Ucrainei să colaboreze ”constructiv” cu FMI și să respecte statul de drept pentru a-şi asigura 1,2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană

CONSILIUL UE2 hours ago

Președinția germană a Consiliului UE: Procedura privind încălcarea statului de drept în Polonia şi Ungaria va continua

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Emmanuel Macron afirmă că Franța și partenerii săi, Germania și Regatul Unit, ”nu vor face compromisuri” în respingerea sancțiunilor ONU reintroduse unilateral de SUA împotriva Iranului

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană inaugurează noua platformă pentru drepturile victimelor. Aceasta va servi drept forum important și va reuni toți actorii relevanți

IT&C2 hours ago

Președintele Autorității pentru Digitalizarea României: Actul legislativ european privind serviciile digitale va clarifica modul cum giganții IT se raportează la cetățenii europeni

Dragoș Tudorache2 hours ago

Eurodeputatul român Dragoș Tudorache (Renew Europe), ales președinte al Comisiei speciale privind inteligența artificială în era digitală

ROMÂNIA2 hours ago

Mesajul României la reuniunea Consiliului Afaceri Generale: Consolidarea pieței interne, o precondiție pentru reducerea dependenței UE față de actori terți

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Brexit: Parlamentarii britanici au adoptat un amendament prin care pot bloca controversatul proiect de lege prin care Londra încalcă Acordul de retragere

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA6 days ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru7 days ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș7 days ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending