Comisia Europeană a prezentat o nouă strategie pentru a transforma cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume, spațiul Schengen, într-unul mai puternic și mai rezilient.
Eliminarea controalelor la frontierele interne Schengen face parte integrantă din modul de viață european: aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-un stat Schengen și lucrează în alt stat. Oamenii și-au construit viața în jurul libertăților oferite de acest spațiu, 3,5 milioane de persoane călătorind zilnic între statele Schengen.
Libera circulație a persoanelor, bunurilor și serviciilor se află în centrul Uniunii Europene și reprezintă un element esențial al redresării Europei post-pandemie.
Comisia Europeană subliniază într-un comunicat dat publicității că prin această strategie urmărește să realizeze un bilanț al provocărilor, stabilind astfel o cale de urmat care să conserve beneficiile spațiului Schengen, subliniind că este necesară o acțiune comună la nivelul UE pentru ca statele membre să facă față provocărilor actuale.
Instituția europeană consideră că buna funcționare a spațiului Schengen se bazează pe trei piloni: gestionarea eficientă a frontierelor externe ale UE, consolidarea măsurilor interne pentru a compensa absența controalelor la frontierele interne, în special în ceea ce privește cooperarea polițienească, securitatea și gestionarea migrației, precum și asigurarea unei pregătiri și a unei guvernanțe solide, inclusiv finalizarea extinderii spațiului Schengen.
Pentru a promova încrederea reciprocă în punerea în aplicare a normelor Schengen, Comisia prezintă astăzi și o propunere de revizuire a mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen.
Noua strategie urmărește:
-
Asigurarea unei gestionări eficiente a granițelor externe ale UE, prin Corpul permanent al Poliţiştilor de Frontieră şi Gărzii de Coastă, realizarea interoperabilității sistemelor informatice pentru gestionarea frontierelor și migrației până în 2023, o viitoare propunere de digitalizare a solicitărilor de viză și a documentelor de călătorie.
-
Consolidarea spațiului Schengen pe plan intern, având în vedere că o strânsă cooperare între statele membre cu privire la prevenirea și combaterea amenințărilor la adresa securității este esențială pentru a susține și compensa lipsa controalelor la granițele interne. În acest sens, Comisia Europeană a anunțat că noile inițiative vor include: un Cod UE de cooperare polițienească, modernizarea cadrului ”Prüm” pentru a facilita schimbul de informații privind ADN-ul, amprentele și numerele de înmatriculare ale vehiculelor, extinderea utilizării informațiilor prealabile privind pasagerii la zborurile din interiorul Schengen.
-
Îmbunătățirea pregătirii și guvernanței. Comisia Europeană propune revizuirea mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen. În egală măsură, executivul european va convoca periodic forumuri Schengen pentru a încuraja dialogul politic privind starea acestui spațiu. În cursul acestui an, Comisia Europeană va propune revizuirea Codului Frontierelor Schengen în vederea sporirii rezilienței spațiului în fața amenințărilor, prin asigurarea unei coordonări mai strânse și prin introducerea garanțiilor necesare, astfel încât reintroducerea controalelor la frontierele interne să rămână o măsură de ultimă instanță. De asemenea, Comisia Europeană va prezenta un plan de contingență care va permite reactivarea așa-numitelor ”culoare verzi”, pentru a asigura o circulație neîntreruptă a mărfurilor, în cazul unor viitoare crize.
-
Extinderea spațiului Schengen. Executivul european consideră că viitorul Schengen trebuie să fie marcat de acceptarea acelor țări membre UE care nu fac încă parte din acest spațiu, argumentând că este o așteptare legitimă și o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare.
Acum 36 de ani, 5 state membre UE au decis să înlăture controlul la granițele dintre ele. Astăzi, spațiul Schengen reprezintă casa a peste 420 de milioane de cetățeni din 26 de state europene, 22 din Uniunea Europeană și patru non-UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
Țările care nu fac încă parte din spațiul Schengen sunt Bulgaria, Cipru, Croația, Irlanda și România.
Parlamentul European a dat deja în 2011 undă verde pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.
Cea mai recentă mărturie în acest sens o reprezintă poziția președintelui Parlamentului European, David Sassoli, reiterată cu prilejul vizitei premierului Florin Cîțu la Bruxelles.
De altfel, în urma acestei întrevederi, prim-ministrul României și-a exprimat speranța că țara noastră va adera la spațiul Schengen în acest an.
