Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană prezintă o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient. Finalizarea procesului de admitere a României, Bulgariei şi Croaţiei, printre obiective

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană a prezentat o nouă strategie pentru a transforma cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume, spațiul Schengen, într-unul mai puternic și mai rezilient.

Eliminarea controalelor la frontierele interne Schengen face parte integrantă din modul de viață european: aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-un stat Schengen și lucrează în alt stat. Oamenii și-au construit viața în jurul libertăților oferite de acest spațiu, 3,5 milioane de persoane călătorind zilnic între statele Schengen.

Libera circulație a persoanelor, bunurilor și serviciilor se află în centrul Uniunii Europene și reprezintă un element esențial al redresării Europei post-pandemie.

Comisia Europeană subliniază într-un comunicat dat publicității că prin această strategie urmărește să realizeze un bilanț al provocărilor, stabilind astfel o cale de urmat care să conserve beneficiile spațiului Schengen, subliniind că este necesară o acțiune comună la nivelul UE pentru ca statele membre să facă față provocărilor actuale.

Instituția europeană consideră că buna funcționare a spațiului Schengen se bazează pe trei piloni: gestionarea eficientă a frontierelor externe ale UE, consolidarea măsurilor interne pentru a compensa absența controalelor la frontierele interne, în special în ceea ce privește cooperarea polițienească, securitatea și gestionarea migrației, precum și asigurarea unei pregătiri și a unei guvernanțe solide, inclusiv finalizarea extinderii spațiului Schengen.

Pentru a promova încrederea reciprocă în punerea în aplicare a normelor Schengen, Comisia prezintă astăzi și o propunere de revizuire a mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen.

Noua strategie urmărește:

  • Asigurarea unei gestionări eficiente a granițelor externe ale UE, prin Corpul permanent al Poliţiştilor de Frontieră şi Gărzii de Coastă, realizarea interoperabilității sistemelor informatice pentru gestionarea frontierelor și migrației până în 2023, o viitoare propunere de digitalizare a solicitărilor de viză și a documentelor de călătorie.

  • Consolidarea spațiului Schengen pe plan intern, având în vedere că o strânsă cooperare între statele membre cu privire la prevenirea și combaterea amenințărilor la adresa securității este esențială pentru a susține și compensa lipsa controalelor la granițele interne. În acest sens, Comisia Europeană a anunțat că noile inițiative vor include: un Cod UE de cooperare polițienească, modernizarea cadrului ”Prüm” pentru a facilita schimbul de informații privind ADN-ul, amprentele și numerele de înmatriculare ale vehiculelor, extinderea utilizării informațiilor prealabile privind pasagerii la zborurile din interiorul Schengen.

  • Îmbunătățirea pregătirii și guvernanței. Comisia Europeană propune revizuirea mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen. În egală măsură, executivul european va convoca periodic forumuri Schengen pentru a încuraja dialogul politic privind starea acestui spațiu. În cursul acestui an, Comisia Europeană va propune revizuirea Codului Frontierelor Schengen în vederea sporirii rezilienței spațiului în fața amenințărilor, prin asigurarea unei coordonări mai strânse și prin introducerea garanțiilor necesare, astfel încât reintroducerea controalelor la frontierele interne să rămână o măsură de ultimă instanță. De asemenea, Comisia Europeană va prezenta un plan de contingență care va permite reactivarea așa-numitelor ”culoare verzi”, pentru a asigura o circulație neîntreruptă a mărfurilor, în cazul unor viitoare crize.

  • Extinderea spațiului Schengen. Executivul european consideră că viitorul Schengen trebuie să fie marcat de acceptarea acelor țări membre UE care nu fac încă parte din acest spațiu, argumentând că este o așteptare legitimă și o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare.

Acum 36 de ani, 5 state membre UE au decis să înlăture controlul la granițele dintre ele. Astăzi, spațiul Schengen reprezintă casa a peste 420 de milioane de cetățeni din 26 de state europene, 22 din Uniunea Europeană și  patru non-UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Țările care nu fac încă parte din spațiul Schengen sunt Bulgaria, Cipru, Croația, Irlanda și România.

Parlamentul European a dat deja în 2011 undă verde pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

Cea mai recentă mărturie în acest sens o reprezintă poziția președintelui Parlamentului European, David Sassoli, reiterată cu prilejul vizitei premierului Florin Cîțu la Bruxelles. 

De altfel, în urma acestei întrevederi, prim-ministrul României și-a exprimat speranța că țara noastră va adera la spațiul Schengen în acest an.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Consiliul European cere Comisiei Europene să aibă în vedere rapid măsuri pe termen mediu și lung pentru ca utilizatorii casnici și companiile să beneficieze de energie la un preț accesibil

Published

on

© European Union 2021

Consiliul European îndeamnă Comisia Europeană să ia în considerare urgent măsuri pe termen mediu și lung pentru ca utilizatorii casnici și companiile să beneficieze de energie la un preț accesibil, sporind, în egală măsură, reziliența sistemului energetic al UE și a pieței interne a energiei.

Șefii de stat sau de guvern, reuniți la Bruxelles, au abordat problema prețurilor la energie în contextul în care acestea au crescut pe fondul redresării post-pandemie și a cererii tot mai mari.

Astfel, Executivul european este invitat să apeleze la sprijinul Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe (ESMA) pentru ”a analiza funcționarea piețelor de gaz și de energie electrică, precum și a pieței EU ETS” pentru a vedea dacă ”anumite comportamente comerciale necesită măsuri de reglementare suplimentare”, este menționat în concluziile date publicității după dezbaterea acestei teme.  

În egală măsură, Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene trebuie ”să asigure aprovizionarea și să sprijine tranziția către neutralitatea climatică, ținând cont de diversitatea și specificul situațiilor statelor membre.”

O soluție în acest sens a venit din partea președintelui României, Klaus Iohannis, care a solicitat includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor verzi, o opțiune sprijinită și de alte state, printre care Slovenia, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, dar și Franța, cea care, în primul semestru al anului viitor, o va succeda

Comisia Europeană, prin vocea președintei Ursula von de Leyen, a anunțat că va prezenta la începutul anului 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei pentru a ajuta statele membre în propriile lor contacte în domeniul energiei.

”Prețul gazelor este ciclic și este stabilit de piețele globale. Din cauza creșterii prețului la gaze, multe familii se confruntă cu problemele, iar întreprinderile riscă să se închidă. Costurile producerii energiei solare sunt de zece ori mai scăzute decât erau acum zece ani. Și chiar și energia eoliană – care este, prin definiție, mai volatilă – este astăzi cu 50% mai ieftină decât în urmă cu zece ani. Aceste două fapte ne arată că tranziția către energia verde nu este vitală doar pentru planeta noastră, ci și pentru economia noastră și pentru reziliența la șocurile prețurilor la energie”, a explicat von der Leyen.

În contextul în care Europa este ”dependentă de importurile de gaz”, lucru care o face vulnerabilă, președinta Comisiei Europene a subliniat importanța ”diversificării furnizorilor” și menținerea gazului ca soluție de tranziție către energia verde.

Prioritatea noastră este de a acorda ajutor familiilor și întreprinderilor vulnerabile. Unele măsuri pot fi luate foarte rapid, în conformitate cu normele actuale ale UE. Printre acestea se numără scutirea întreprinderilor – în special a IMM-urilor – prin intermediul ajutoarelor de stat, al sprijinului orientat către consumatori și al reducerilor taxelor și impozitelor pe energie. În medie, o treime din prețul angro al energiei este stabilit de piață, o treime depinde de taxele de infrastructură și o treime de taxele naționale și regionale. Acesta este un domeniu în care statele membre pot acționa foarte rapid. Și 20 dintre ele acționează deja”, a detaliat Ursula von der Leyen.

Pe termen mediu și lung, Uniunea Europeană va acționa ”în cinci domenii cheie”: consolidarea supravegherii piețelor de gaze și de carbon, evaluarea funcționării pieței de energie electrică, abordarea problemelor legate de volatilitatea prețurilor, stabilirea unor contacte cu furnizori străini de gaze, analizarea problemei privind stocarea gazelor, investiții în energii regenerabile.

Comisia Europeană a adoptat deja o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene.

Comunicarea include un set de măsuri pe care UE și statele sale membre le pot lua pentru a aborda impactul imediat al creșterii prețurilor și pentru a ne consolida în continuare reziliența la șocuri viitoare.

Printre măsurile naționale pe termen scurt se numără sprijinul de urgență pentru venituri acordat consumatorilor casnici, ajutoare de stat pentru întreprinderi și reduceri specifice în materie de taxe și impozite. Comisia va sprijini, de asemenea, investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică; va examina posibilele măsuri privind stocarea energiei și achiziționarea de rezerve de gaze naturale și va evalua actuala organizare a pieței energiei electrice.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Parlamentul European cere Comisiei Europene să comunice cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său și să facă publice contractele de achiziție

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Dezvoltarea, achiziționarea și distribuția vaccinurilor în UE trebuie să devină mai transparente, consideră Parlamentul European.

Într-o rezoluție adoptată cu 458 de voturi pentru, 149 împotrivă și 86 de abțineri, europarlamentarii solicită o legislație care să facă mai transparent procesul de cercetare, achiziție și distribuire a vaccinurilor COVID-19. Acest lucru ar permite instituției legislative europene să examineze în mod eficient politicile UE privind vaccinurile. În același timp, Comisia ar trebui să discute aceste politici mai deschis cu cetățenii.

Contracararea ezitării și dezinformării privind vaccinarea

Pentru a spori transparența, deputații europeni cer Comisiei să dezvăluie cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său. Aceasta ar trebui să publice contractele de achiziție încheiate cu furnizorii de vaccinuri, inclusiv detalii privind investițiile publice și costurile vaccinurilor, și să facă publice orice potențiale încălcări ale contractului. Europarlamentari subliniază că mai multe informații ar putea ajuta la combaterea ezitărilor și dezinformării cu privire la vaccinuri, iar companiile farmaceutice ar trebui, de asemenea, să facă publice date și rapoarte ample privind studiile clinice.

Vaccinarea la nivel global

Parlamentul European dorește ca viitoarele contracte ale UE să facă vaccinurile mai disponibile în întreaga lume ca un bun public global. UE ar trebui să ajute țările din afara UE să lupte împotriva COVID-19 și să accelereze vaccinarea prin depășirea blocajelor de producție.

Companiile ar putea, de exemplu, să își transfere tehnologia (prin intermediul COVID-19 Technology Access Pool, sau C-TAP, al Organizației Mondiale a Sănătății), iar țările ar putea contribui mai mult la programul COVAX.

De asemenea, UE ar trebui să elaboreze o strategie globală și publică privind vaccinurile, care să abordeze distribuția echitabilă la nivel mondial.

Potrivit mențiunilor președintei Comisiei Europene, Uniunea Europeană va dona în următoarele luni cel puțin 500 de milioane de doze către țările vulnerabile.

”Am atins o etapă importantă în livrarea vaccinurilor COVID-19 în lume. Uniunea Europeană a exportat peste un miliard de doze de vaccin în întreaga lume, în ultimele 10 luni. Vaccinurile produse în UE au fost distribuite în peste 150 de țări de pe toate continentele – din Japonia până în Turcia, din Marea Britanie până în Noua Zeelandă, din Africa de Sud până în Brazilia. Am livrat aproximativ 87 de milioane de doze în țările cu venituri mici și mijlocii prin intermediul COVAX. În mod foarte clar, Uniunea Europeană este cel mai mare exportator de vaccinuri COVID-19. Am împărțit întotdeauna vaccinurile noastre în mod echitabil cu restul lumii. Am exportat la fel de mult cât am livrat cetățenilor UE. Într-adevăr, cel puțin fiecare al doilea vaccin produs în Europa este exportat”, a detaliat von der Leyen, amintind că mai bine de 75% dintre adulții europeni sunt complet vaccinați.

Făcând trimitere la parteneriatul încheiat cu SUA pentru facilitarea vaccinării la nivel global, președinta Comisiei Europene, face apel la implicarea celorlalte țări.

” Împreună cu președintele Biden, ne propunem o rată de vaccinare globală de 70% până anul viitor. Lucrez îndeaproape cu prim-ministrul Draghi și cu președintele Biden pentru a-i mobiliza pe liderii G20 la summitul de la Roma de săptămâna viitoare în favoarea acestui obiectiv ambițios: învingerea pandemiei l nivel global”, a completat Ursula von der Leyen.

Citiți și: 
SUA și UE au încheiat un parteneriat pentru facilitarea vaccinării la nivel mondial. Joe Biden: Vaccinarea, cel mai eficient răspuns la pandemia COVID-19

Parteneriatul UE-SUA anunțat la mijlocul lunii septembrie este construit în jurul a cinci piloni:

  • a partaja doze la nivel global în vederea creșterii ratelor de vaccinare;
  • a consolida aprovizionarea și livrarea de vaccinuri și produse terapeutice în întreaga lume;
  • a sprijini și a se coordona cu organizațiile relevante pentru livrarea de vaccinuri, lanțul frigorific, logistică și programe de imunizare;
  • a coordona investițiile în capacitatea de producție regională cu țările cu venituri mici și mijlocii inferioare;
  • a sprijini crearea unui Fond de Intermediere Financiară (FIF) până la sfârșitul anului 2021 pentru a realiza Securitatea Sanitară Globală.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Supercomputerul de clasă mondială Discoverer, inaugurat în Bulgaria, se alătură altor două mașinării din Luxemburg și Slovenia

Published

on

© European Union

Supercomputerul de clasă mondială Discoverer al Întreprinderii Comune Europene de Calcul de Înaltă Performanță (EuroHPC JU), din Bulgaria, a fost inaugurat oficial joi, la Sofia, de comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, informează un comunicat

La ceremonie au participat, de asemenea, ministrul bulgar al economiei, Daniela Vezieva, ministrul educației și științei, profesorul Nikolay Denkov, viceprimarul Sofiei, Doncho Barbalov, și directorul executiv al EuroHPC JU, Anders Dam Jensen.

Designul Discoverer se bazează pe infrastructura tehnologică BullSequana XH2000 livrată de Atos, această nouă mașină petascale putând executa peste 4,5 Petaflops, echivalentul a 4,5 milioane de miliarde de operații pe secundă.

Finanțat printr-o investiție comună de aproximativ 11,5 milioane de euro din partea EuroHPC JU și a Republicii Bulgaria, Discoverer va oferi servicii HPC unei game largi de utilizatori din Bulgaria, din regiunea Balcanilor și din Europa. Aceste servicii vor sprijini dezvoltarea de aplicații în domeniul științific, în sectorul public și în industrie, în domenii precum sănătatea, ecologia, agricultura sau proiectarea materialelor, de exemplu pentru a sprijini descoperirea de noi medicamente, pentru a înțelege mai bine interacțiunile moleculare sau pentru a facilita simularea climatică și seismică.

Cu ajutorul EuroHPC Discoverer, Bulgaria poate stimula cercetarea și poate fi mai bine integrată în ecosistemele de inovare paneuropene. Acesta va stimula cercetările cu un volum mare de date în domenii precum medicina, industria sau securitatea. Acest nou supercomputer va ajuta utilizatorii europeni să stimuleze cercetarea și inovarea, indiferent de locul în care se află în Europa”, a declarat Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Discoverer se află pe locul 91 în topul TOP500 al celor mai puternice sisteme de supercomputere din lume. Performanța mașinii, situată pe teritoriul parcului științific și tehnologic bulgar Sofia Tech Park, a fost evaluată prin intermediul unor teste speciale efectuate în conformitate cu standardele și cerințele organizației neguvernamentale independente care întocmește această listă.

Accesul la resursele de calcul ale noii unități va fi gestionat în comun de Republica Bulgaria și de EuroHPC JU, proporțional cu investițiile acestora.

Compania Atos a fost selectată în urma licitației lansate în mai 2020 pentru achiziționarea, livrarea, instalarea și întreținerea unui supercomputer Petascale situat în Sofia Tech Park, Bulgaria.

Până în prezent, EuroHPC JU a inaugurat alte două supercomputere Petascale: Vega în Slovenia și MeluXina în Luxemburg. Alte două supercomputere petascale au fost achiziționate: Karolina, în Cehia și Deucalion, în Portugalia. În plus, trei supercomputere EuroHPC pre-exascale sunt în curs de realizare și vor completa în curând mașinăriile petascale: în Finlanda, Italia și  Spania.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO8 mins ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL UE37 mins ago

Consiliul UE va aproba pe 28 octombrie planul național de redresare și reziliență al României. Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,6 miliarde de euro

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

Nicolae Ștefănuță1 hour ago

Influence Index 2021: Nicu Ștefănuță, cel mai influent eurodeputat român în domeniul politicii de sănătate

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Parlamentul European a adoptat noi norme pentru a proteja victimele accidentelor rutiere, indiferent dacă acestea au loc în țara de reședință sau în altă parte a UE

REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Maia Sandu le mulțumeşte partenerilor austrieci pentru deschiderea de a promova parcursul european al Republicii Moldova și pentru donația de 100.000 de doze de vaccin

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Eurodeputații cer înghețarea parțială a bugetului Agenției UE pentru Poliția de Frontieră până la realizarea unor îmbunătățiri esențiale

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Klaus Iohannis: România a primit sprijin de la opt state europene. De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă?

U.E.2 hours ago

Liderii UE vor ca statele membre să aibă acces echitabil la medicamente și solicită finalizarea negocierilor pentru Uniunea Sănătății

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Consiliul de asociere UE-Republica Moldova se va reuni săptămâna viitoare pentru a șasea oară. Cooperarea economică, justiția și reformele politice, printre principalele teme

NATO8 mins ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ24 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi1 day ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending