Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Florin Cîțu a discutat cu David Sassoli despre planul de redresare și aderarea la Schengen: România are tot sprijinul Parlamentului European

Published

on

© Guvernul României

Prim-ministrul Florin Cîţu a avut, joi, la Bruxelles, o întrevedere cu preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, cu prilejul vizitei oficiale pe care o efectuează la instituţiile europene, în perioada 11-12 februarie 2021, pe agenda discuţiilor aflându-se, printre altele, campania de vaccinare în UE şi Planul de relansare economică, precum și reiterarea susținerii PE pentru aderarea României la Schengen.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, discuţiile au prilejuit un schimb de opinii privind principalele teme de pe agenda europeană, cu accent pe gestionarea pandemiei la nivel european, inclusiv campania de vaccinare în UE, Planul de relansare economică, lansarea Conferinţei privind viitorul Europei şi agenda externă a UE.

Prim-ministrul român a reafirmat angajamentul ferm al României de a acţiona, în continuare, în spiritul ataşamentului profund faţă de proiectul şi valorile europene.

“În contextul bunei cooperări cu Parlamentul European, a exprimat interesul Guvernului României de a continua dialogul deschis şi substanţial, mai ales în actualul context european marcat de pandemie, care necesită implicare, unitate şi coordonare sporită din partea instituţiilor europene şi a statelor membre ale Uniunii. În acest context, prim-ministrul Florin Cîţu a făcut referire la expertiza şi implicarea parlamentarilor europeni care provin din România în sprijinul promovării unităţii şi coeziunii Uniunii Europene”, se arată în comunicat.

Prim-ministrul României a subliniat importanţa unei cooperări strânse la nivel european în vederea gestionării, în continuare, a pandemiei şi a consecinţelor acesteia. În acest context, a subliniat importanţa succesului campaniilor de vaccinare din statele membre şi necesitatea menţinerii funcţionalităţii Pieţei Interne şi a spaţiului european de liberă circulaţie.

În plan economic, premierul român a evidențiat importanța implementării noilor instrumente financiare pentru a asigura o creștere economică robustă. Totodată, a salutat foarte recenta aprobare de către Parlamentul European a Mecanismului de Redresare și Reziliență.

În ceea ce privește Conferința privind viitorul Europei, prim-ministrul Cîţu a evidențiat relevanța acestui proces mai ales în contextul actualei pandemii și al lecțiilor învățate, pentru consolidarea instrumentelor europene de răspuns la crize, pentru consolidarea democrației la nivel european. Dialogul cu președintele Parlamentului European a reliefat așteptarea ca dezbaterile din cadrul viitoarei Conferințe să contribuie la obiectivul unei Uniuni mai apropiate de cetățeni, care să asigure stabilitatea și prosperitatea pe care o doresc, și la un dialog aprofundat pe temele de interes direct pentru aceștia.

Premierul român a mulțumit pentru susținerea de către Parlamentul European a aderării României la spațiul Schengen, iar președintele Parlamentului European a reconfirmat că România are tot sprijinul instituției europene.

Cu referire la relațiile externe ale Uniunii, premierul român a evidențiat prioritatea acordată Republicii Moldova și sprijinul pentru gestionarea pandemiei, respectiv pentru procesul de reformă democratică și pro-europeană. Prim-ministrul a subliniat importanța susținerii de către UE a procesului de vaccinare în vecinătatea imediată a Uniunii, având în vedere că dacă această vecinătatea nu va fi sănătoasă, nici uniunea nu va putea fi pe deplin. Președintele Parlamentului European a exprimat aprecierea deosebită pentru susținerea acordată de România Republicii Moldova, inclusiv prin donația a până la 200.000 de doze de vaccin anti-COVID-19.

Prim-ministrul României, Florin Cîţu, a avut joi mai multe întrevederi cu o serie de înalți oficiali ai Comisiei Europene, respectiv cu Frans Timmermans, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene responsabil de Pactul Ecologic European, cu Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru o Europă pregătită pentru era digitală, precum și cu Adina Vălean, comisar european pentru transporturi, în cadrul vizitei efectuate la Bruxelles.

Discuţiile cu Frans Timmermans s-au concentrat pe obiectivele formulate prin Pactul Ecologic European, context în care prim-ministrul Cîţu a reiterat sprijinul României pentru atingerea neutralităţii climatice pentru 2050 şi pentru creşterea nivelului de reducere a emisiilor pentru 2030.

Subiectele abordate cu Margrethe Vestager au vizat proiectele de digitalizare avute în vedere de România, cu accent pe digitalizarea administraţiei, inclusiv a celei fiscale, a sistemului educaţional şi altele. De asemenea, comisarul european a felicitat România pentru câştigarea competiţiei europene privind găzduirea Centrului Cyber al UE, fiind reiterată disponibilitatea de a fi sprijinită operaţionalizarea sa cât mai curând.

În cadrul întâlnirii cu comisarul pentru transport Adina Vălean,  premierul a salutat iniţiativa comisarului european de înfiinţare a unui Task Force format din experţi ai Comisiei Europene care să ajute statele membre, inclusiv România, să pregătească o proiecte de infrastructură de transport eligibile pentru finanţare din Facilitatea UE de Redresare şi Rezilienţă.

La Bruxelles, șeful Guvernului a avut întrevederi și cu președintele Parlamentului European, cu liderii principalelor grupuri politice, iar vineri va avea întrevederi cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele Consiliului European, Charles Michel.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: România va încasa 3,8 mld. de euro prefinanțare din PNRR potrivit ultimei versiuni a înțelegerii cu Comisia Europeană

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

România va încasa 3,8 miliarde de euro prefinanțare din planul național de redresare și reziliență (PNRR), potrivit ultimei versiuni a înțelegerii cu Comisia Europeană, a anunțat vineri eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe), co-raportor și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență.

 

„În ultima versiune a înțelegerii cu Comisia Europeană, România a decis să angajeze și împrumuturile, avantajul fiind că va putea beneficia de 13% din întreaga valoare alocată țării de 29 miliarde de euro. Prin urmare, în acest an vom încasa 3,8 miliarde de euro prefinanțare, o injecție masivă de capital, care trebuie însă folosită judicios și eficient pentru investițiile și reformele aprobate”, a anunțat eurodeputatul Renew Europe.

Acesta a mai spus că „informal, PNRR este în acest moment un plan deja aprobat”, a cărui dată de lansare „coincide, de obicei, cu anunțul unei vizite a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în țara respectivă”. Aceasta va veni în România pe data de 27 septembrie.

Astfel, începând cu acest moment, în calitate de co-raportor și membru în grupul de lucru de monitorizare al Parlamentului European pentru implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, Dragoș Pîslaru precizează că va urmări „modul în care planul nostru aprobat este și respectat”.

Mecanismul de Redresare și Reziliență este cel mai important dosar pe care Dragoș Pîslaru și-a concentrat eforturile în Parlamentul European.

„Faptul că am putut să aduc României șansa de a accesa aproape 30 de miliarde de euro este un motiv de mare mândrie pentru mine și am negociat acest program cu gândul la ce nevoi avem, atât pentru a remedia ceea ce nu s-a realizat în ultimii 30 de ani, cât și moduri în care putem avea proiecte de avangardă”, a afirmat acesta.

Eurodeputatul consideră că avem „un PNRR util și bun pentru România”. 

„Un PNRR muncit, complex, care prin cele aproape 30 de miliarde poate rezolva multe din problemele actuale ale României. Fiecare minister a adus proiecte și idei, îndeplinind obiectivele și țintele necesare pentru a primi finanțarea. Sunt măsuri necesare, măsuri importante, măsuri prevăzute în recomandările specifice de țară ale Comisiei”, a mai precizat Dragoș Pîslaru.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Toate statele membre, cu excepția Bulgariei și a Țărilor de Jos, și-au prezentat planurile naționale de redresare și de reziliență (PNRR). Până în acest moment, Executivul European a aprobat 19 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda, Cehia și Malta.

Deciziile Consiliului privind planurile (CID) pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulieCID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie, iar pentru Cehia și Irlanda, la 6 septembrie

Până la 10 septembrie, următoarele țări au primit prefinanțarea solicitată: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Spania și Portugalia.

Procedura prevede că, odată ce a fost prezentat un plan, Comisia are la dispoziție până la două luni pentru a-l evalua, cu excepția cazului în care se convine o amânare cu statul membru în cauză. Evaluare pozitivă este urmată de propuneri de CID pe care Consiliul ar trebui, de regulă, să le adopte în termen de patru săptămâni.

În urma adoptării CID-urilor, Comisia poate semna acorduri de grant și de împrumut cu statele membre, să angajeze resurse și să procedeze la plata prefinanțării (atunci când se solicită, în valoare de până la 13 % din totalul granturilor și împrumuturilor). Plățile urmează să fie executate în termen de două luni, în măsura în care este posibil.

Comisia utilizează resurse colectate pe piețele financiare. Plățile efectuate până în prezent au fost posibile după ce, recent, au fost implementate cu succes primele patru operațiuni de împrumut în cadrul NextGenerationEU, pentru care Comisia a mobilizat 54 miliarde de euro.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi anunță că PNRR a intrat în fază finală: PNRR va însemna startul unui maraton de investiții și reforme importante pentru modernizarea României

Published

on

© Cristian Busoi/ Facebook

Programul Național de Redresare și Reziliență a intrat în fază finală, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen va veni la București să anunțe aprobarea programului, a transmis vineri eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

„PNRR va însemna startul unui maraton de investiții și reforme importante pentru modernizarea României. După vizita pe care președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen o va efectua în SUA, la New York, unde participă, alături de șefi de stat și de guvern, la Reuniunea anuală a ONU, domnia sa va sosi, pe 27 septembrie, la București”, a declarat acesta.

Ca să pună capăt speculațiilor, Cristian Bușoi a subliniat că programul Ursulei von der Leyen era de mult stabilit, „iar alegațiile care apar acum în unele publicații, precum că doamna Ursula von der Leyen și-ar fi amânat vizita după Congresul PNL sunt pure fabulații și au ca scop doar intoxicarea publicului”.

„Agenda președintelui Comisiei Europene este foarte încărcată. Sper ca încercările de intoxicare a publicului să înceteze”, a conchis eurodeputatul. 

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va efectua o vizită în România pe data de 27 septembrie pentru aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 29,2 miliarde de euro, a anunțat purtătorul de cuvânt adjunct al instituției, Dana Spinanț, în briefingul de presă.

”Pot confirma că evaluarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României va fi finalizată în următoarele zile și că președinta Comisiei Europene (n.r. Ursula von der Leyen) va vizita Bucureștiul pe data de 27 septembrie. Ne așteptăm ca evaluarea planului să fie finalizată până atunci”, a răspuns Dana Spinanț unei întrebări. 

România a transmis acest document la 31 mai și l-a publicat la 2 iunieȚara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

PNRR-ul este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Mircea Hava: Noul Bauhaus european, o oportunitate de a investi bani europeni în proiecte inovative. Trebuie să fie o pagină esențială din ”Biblia” multor administrații locale din România

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Noul Bauhaus european trebuie să fie o pagină esențială din “Biblia” multor administrații locale din România, fiind o oportunitate de a atrage bani, dar și de a-i investi în proiecte inovative și durabile, consideră eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE), membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, acesta și-a exprimat speranța că acest program va fi ”cu adevărat o platformă ce va recruta foarte mulți tineri, cu diverse specializări, de la arhitecți și urbaniști, la artiști și vizionari ce vor transforma estetic și funcțional o bună parte din spațiile locuite.”

”Trebuie să recunoaștem că în multe dintre țările Europei locuitorii au încetat să mai spere într-o reconciliere a vechiului cu noul, într-o răscumpărare estetică prin artă urbană a clădirilor gri și a pereților murdari de care au parte, în viața lor de zi cu zi, mulți dintre noi. Noul Bauhaus European este un mod de a pune în lucru, păstrând politicile de mediu și implicând creativitatea, 85 de milioane de euro, între 2021-2022, prin diverse programe europene. Idei și concepte interesante ale tinerilor vor produce soluții estetice dar și tehnice, pentru spațiile noastre de locuit sub umbrela Pactului European”, a explicat Mircea Hava, fost primar al Municipiului Alba Iulia, oraș care a absorbit sub conducerea sa 300 de milioane de euro bani europeni și care a fost clasat în 2018 de către revista Forbes în primele 10 orașe ale României.

Acesta a transmis că așteaptă ”foarte mult de la acest program, dar și de la administrațiile publice.”

”Ei trebuie să încurajeze și să aducă în prim plan potențialul acestui program, pentru binele orașelor și implicarea tinerilor, a artiștilor care se bucură, prin asta, de o adevărată gură de oxigen în această pandemie”, consideră europarlamentarul. 

Dând drept exemplu orașul pe care l-a condus mai bine de 25 de ani, Mircea Hava a punctat ”că se pot realiza lucruri extraordinare” prin această nouă inițiativă a Comisiei Europene.

”Vă dau ca exemplu Alba Iulia, unde, dacă există pricepere și decizie, se pot realiza lucruri extraordinare. Blocurile din cartiere cum ar fi Cetate sau Ampoi, acolo unde există mii de locuințe pentru care se poate reconsidera, pentru zeci de ani de acum încolo, calitatea locuirii. Nu sunt împotriva construcțiilor noi, să fim înțeleși, însă dacă avem șansa de a regândi și da o o nouă înfățișare clădirilor mai vechi dar trainice, de ce să nu o facem? Mânuit așa cum trebuie, de către ași ai administrației, Bauhausul e cheia transformării unui fond locativ uriaș. Și, implicit, diferența între clădiri îmbătrânite moral și fizic și clădiri care să includă atribute de eficiență și estetice”, a subliniat eurodeputatul.

”La fel ca și colegii mei din grupul EPP, consider că prin stabilirea unor reguli și criterii clare, noul Bauhaus European poate să devină acel instrument prin care comunitățile pot recupera anumite decalaje în ce privește estetica la nivel de urbanism și nu numai. Chiar mai mult, acest program poate deveni un brand în adevăratul sens al cuvântului, o garanție a calității unor proiecte care vor beneficia de fonduri prin intermediul noului Bauhaus”, a conchis Mircea Hava.

Comisia Europeană a adoptat miercuri o comunicare care stabilește conceptul de nou Bauhaus european, ce include o serie de acțiuni de politică și posibilități de finanțare.

Citiți și:
Noul Bauhaus european: Comisia Europeană a adoptat o serie de acțiuni și posibilități de finanțare pentru a corela durabilitatea cu stilul și incluziunea

Proiectul vizează accelerarea transformării diferitelor sectoare economice, cum ar fi construcțiile și industria textilă, pentru a oferi tuturor cetățenilor acces la bunuri circulare și cu emisii de carbon mai scăzute.

De asemenea, Noul Bauhaus european aduce o dimensiune culturală și creativă Pactului verde european, cu scopul de a demonstra modul în care inovarea durabilă oferă experiențe concrete și pozitive în viața noastră de zi cu zi.

În ceea ce privește finanțarea, în perioada 2021-2022 vor fi alocate aproximativ 85 de milioane EUR proiectelor legate de noul Bauhaus european din cadrul programelor UE. Multe alte programe ale UE vor integra noul Bauhaus european ca element de context sau ca prioritate, fără un buget specific predefinit.

Finanțarea va proveni din diferite programe ale UE, inclusiv programul Orizont Europa pentru cercetare și inovare (în special misiunile Orizont Europa), programul LIFE pentru mediu și politici climatice și Fondul european de dezvoltare regională. Mai mult, Comisia va invita statele membre să utilizeze valorile fundamentale ale noului Bauhaus european în strategiile lor de dezvoltare teritorială și socioeconomică și să mobilizeze părțile relevante ale planurilor lor de redresare și reziliență, precum și programele din cadrul politicii de coeziune pentru a construi un viitor mai bun pentru toți.

Comisia va institui un laborator al noului Bauhaus european: un „grup de reflecție și de lucru” menit să co-creeze, să realizeze prototipuri și să testeze noi instrumente, soluții și recomandări de politică. Laboratorul va continua spiritul de colaborare al mișcării, care reunește diferite categorii sociale și se adresează societății, industriei și politicii pentru a conecta oamenii și a găsi noi modalități de a crea împreună.

Comunicarea se inspiră din contribuțiile primite în timpul fazei de co-proiectare, care s-a desfășurat în perioada ianuarie-iulie, în cadrul căreia Comisia a primit peste 2 000 de contribuții din întreaga Europă și din afara acesteia.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA14 mins ago

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

GALERIE FOTO43 mins ago

GALERIE FOTO⎢Trenul Connecting Europe Express traversează România. A fost întâmpinat la Brașov cu muzică live

REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Asociația Orașelor din România a semnat declarația de înregistrare a CALRRM, având ca scop cooperarea dintre autoritățile publice locale din Republica Moldova și cele din România

U.E.2 hours ago

Viktor Orban acuză Comisia Europeană că blochează fondurile destinate Ungariei pentru planul de relansare post-COVID din cauza legii anti-LGBTIQ

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru: România va încasa 3,8 mld. de euro prefinanțare din PNRR potrivit ultimei versiuni a înțelegerii cu Comisia Europeană

INTERVIURI3 hours ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI3 hours ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu: Fiecare lege nouă, fiecare gazoduct care ne unește cu UE și România este un pas în direcția integrării europene

Cristian Bușoi5 hours ago

Cristian Bușoi anunță că PNRR a intrat în fază finală: PNRR va însemna startul unui maraton de investiții și reforme importante pentru modernizarea României

INTERVIURI3 hours ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI3 hours ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D3 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

Team2Share

Trending